sâmbătă, mai 8, 2021

Zona euro: va reusi operatiunea Draghi?

Enorma atentie a polarizat ultima intalnire a liderilor europeni, din 8-9 decembrie, privind criza din zona euro. Dar, ca si in alte ocazii, cuvinte mari nu au putut masca rezultate concrete palide. Pactul Fiscal nu este pasul decisiv catre o Uniune Fiscala si nu exista o abordare clara privind gestionarea crizei; resursele Fondului de Salvare (EFSF) sunt insuficiente si apelul la FMU este vag. Intalnirea sefilor de state si guverne a fost precedata de o sedinta a Bancii Centrale Europene. Noul sau sef, Mario Draghi, a anuntat intentia de acordare de imprumuturi cu scadente de 3 ani bancilor ca si extinderea gamei de colaterale. La licitatia din 21 decembrie banci europene au luat 489,2 miliarde euro depasind cu mult asteptarile. BCE a lansat aceasta operatiune intrucat piata inter-bancara se gripase, banii nu circulau, “capcana lichiditatii” opera cu intensitatea cu care s-a manifestat in perioada ce a urmat caderii lui Lehman Brothers.

BCE este preocupata de mecanismul de transmisie monetara, de miscarea lichiditatii prin arterele sistemului bancar european. Semi-inghetul ce a cuprins acest sistem, pe fondul temerilor legate de criza zonei euro, a fost ilustrat si de marjele mult crescute la CDS-uri in ultimele luni. Contaminarea s-a extins si la tari cu rating maixm (AAA). Vor intra cotatiile pe o linie descendenta acum, dupa noua masura a BCE? Fapt este ca la licitatii ultime cu titluri pe termen scurt spaniole si italiene, marjele au coborat dramatic. De pilda, cele spaniole pe 3 luni au scazut la sub 2% fata de cca 5% la licitatia din luna precedenta. Va dura acest efect, se va extinde el si la obligatiuni pe termen mai lung? Aceasta este de vazut. De evolutia marjelor depinde evitarea unor crize de solventa.

Sunt elemente pe care trebuie sa le avem in vedere. BCE a imprumutat banci evitand sa intervina direct si masiv prin achizitia de obligatiuni suverane. O interventie directa are sens daca reuseste sa aduca cotatiile la un nivel rezonabil, care sa combata criza de incredere (nota bene: criza de incredere a dus marjele la obligatiuni italiene pe 10 ani catre pragul de 7% –considerat ca semnaland nesustenabilitatea finantelor publice din Italia). Trebuie observat totodata ca un anunt al BCE ca este decisa sa limiteze nivelul randamentelor la obligatiuni poate avea, in sine, un efect de descurajare a speculatiilor ca si de diminuare a panicii. Efectul de disuasiune ar limita necesarul de interventie directa a BCE in piata.

Daca licitatiile BCE pentru banci ce urmeaza vor dovedi o scadere durabila a marjelor, aceasta operatiune marca Draghi va ajuta gestionarea crizei. De notat este ca o mare parte din resursele imprumutate s-au reintors la BCE (prin plasamente facute de banci). Adica, banii nu circula inca, nu merg in economie. Aici este o chestiune foarte sensibila.

Bancile ar trebui sa fie interesate in mod constant de titluri pe termen scurt ca modalitate de capitalizare, deoarece costul imprumuturilor de la BCE (1% pe an) este considerabil sub randamentele obligatiunilor achizitionate si riwucl ar fi minim avand in vedere scadenta acestor obligatiuni. Apare aici o posibila contradictie: bancile ar avea interesul ca subventia de la BCE sa fie cat mai inalta, din motivul mentionat privind nevoia de capitalizare, in timp ce cumparari masive de obligatiuni ar scadea randamentul acestora, ceea ce ar limita dimensiunea subventiei. Din aceasta dilema ele ar iesi  prin maximizarea volumului subventiei fata de marimea acesteia pe obligatiune. Intervine si o problema de “collective action” (actiune concertata), intrucat un rezultat aparent suboptim pentru banci poate fi atat o participare mica la licitatii, cat si una ce prabuseste randamentele. Acest “collective action” ar putea fi abordat prin coordonarea achizitiilor facute de unele banci (de pilda, banci italiene sa cumpere obligatiuni suverane italiene).

BCE si guvernele au interesul ca sectorul bancar sa fie intarit si o interventie directa a BCE ar elimina subventia mentionata mai sus. Dar ce poate insemna anularea subventiei pentru banci ar fi o reusita pentru state, fiindca ele ar trebui sa plateasca mai putin pentru serviciul datoriilor publice, ceea ce ar fi bine inclusiv pentru banci –chiar daca in mod indirect. Caderea randamentelor la obligatiuni suverane, daca ar fi un fenomen nu conjunctural, ar influenta costul creditului in general –pentru tari care nu sunt in zona euro (inclusiv Romania), pentru lumea corporatista, etc.

Dar lucrurile raman foarte complicate. Cel putin daca tinem cont ca perspectiva cresterii economice influenteaza randamentele (costul obligatiunilor). Guvernele si firmele nu traiesc usor cu finantari numai pe termen scurt; sunt riscuri mari din acest punt de vedere. Si nu este clar ca bancile vor mentine apetitul pentri titluri de stat, chiar daca pe hartie riscul pare minim. Obligatiunile suverane nu mai sunt “risk free”, indiferent de scadenta. In plus, perspectiva cresterii economice depinde, intre altele, de: evitarea cercurilor vicioase pe care generalizarea programelor de austeritate le-ar cauza; programe la nivelul UM de usurare a corectiilor fiscale in tarile din Sud; masuri de gestionare a crizei zonei euro care sa micsoreze criza de incredere (ce alimenteaza speculatiile si panica); creditarea economiei. Este o mare nebuloasa privind aceste probleme. Nici “operatiunea Draghi” nu lamureste marea intrebare privind “imprumutatorul de ultima instanta” (lender of last resort) in zona euro.

Programele de austeritate si nevoia bancilor de capitalizare aduc in prim plan si marele pericol al “indatorarii prin deflatie” (debt deflation); cand nu exista cresterea economica si corectiile se fac prin “devalorizari interne” (scaderi de venituri si preturi de active nominale) povara datoriilor creste in termeni reali. Este foarte probabil ca viitoarea intalnire la nivel inalt a liderilor europene sa aiba ca tema centrala aceasta chestiune.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. La licitatia din 21 decembrie banci europene au luat 489,2 miliarde euro depasind cu mult asteptarile. BCE a lansat aceasta operatiune intrucat piata inter-bancara se gripase
    As vrea sa mi se spuna, clar si raspicat, de unde au venit banii aceia, fiindca exista doua variante: a) sunt bani facuti, la viteza, in tiparnitele Bruxelles-ului; b) sunt bani cash, reali, dar in cazul acesta ai cui sunt de fapt, de unde au rasarit, asa, deodata?!?!?

  2. Laur, desigur ca sunt reali din moment ce Banca Centrala Europeana i-a pus in circulatie! Pe de alta parte, de cand a disparut etalonul aur nu mai exista o acoperire directa, singura acoperire de care mai putem vorbi este, eventual, productivitatea economiei. Asa incat, BCE a spus „Fiat!” si, dintr-o data, acesti bani s-au nascut. Nu trebuie sa te gandesti la o tiparnita in sensul clasic. Deocamdata, nu exista decat ca unitati de cont. Ca, la un moment dat, BCE-ul va trebui sa creasca (mult mai putin oricum) si cantitatea de numerar in circulatie, este alta mancare de peste. De asemenea, nu este un lucru rau ce a facut BCE (sigur, si mai bun ar fi fost sa cumpere direct bond-uri pe piata primara – adica direct de la state). Zona euro statea, pe moment, sub amenintarea deflatiei, nu a inflatiei asa incat efectul negativ va fi minim. Daca lucrurile se vor schimba, BCE poate oricand sa reduca lichiditatea din piata.

  3. Buna ziua si La Multi Ani 2012!

    Apar fel de fel de teorii, insa se pare ca Statele Unite ale Europei nu au nici o sansa.Exista un anumit conservatorism in viziunea statelor Europene ,de sine inteles:nu poti sa schimbi peste noapte traditii milenare, sa faci praf entitatile Europene, indiferent cine comanda aceste politici sau are interese mercantile.Poate o anumita coordonare in interese strict Europeene este salutara, dar impunerea unor restrictii sau pierderea independentei financiare asociata cu restructurarea industriei si a imposibilitatii de a finanta prin resurse proprii investitii rentabile creiaza mari disfunctionalitati..Faptul ca exista semne de intrebare, cum ar fi cea a Ungariei,a Marii Britanii, duc inevitabil la o alta abordare a situatiei, de care factorii de decizie pot sa o abordeze civilizat.

    Cu stima, Ing.Scridon Radu_lucian

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Daianu
Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

Jurnal de cărți

Amintindu-ți trecutul îți retrăiești viața Au trecut deja câteva luni- nu multe- de la apariția în atât de prestigioasa...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro