In ultimii ani am urmarit cu totii rapoartele si declaratiile FMI cu privire la statele din sudul Europei, state care au „beneficiat de o atentie deosebita”.
La inceputul acestei saptamani, FMI a publicat rapoartele pe consultarile conform articolului IV pentru Franta si Germania. Rapoarte care in Europa nu au produs ecou, poate si pentru ca ne intereseaza senzationalul, cu precadere situatiile limita.
Dar, daca ne uitam pe cele doua rapoarte, descoperim ca si Germania are probleme de natura financiara si Franta, de asemenea.
Germania a aplicat o politica de austeritate deloc necesara
Paradoxal, FMI considera ca Germania a aplicat o supra-consolidare fiscala, care in termeni mai populari se refera la o austeritate deloc necesara. In acest sens ii recomanda sa mareasca salariile si sa reduca taxarea fortei de munca pentru a ajuta economia tarii si a zonei euro sa creasca.
Nici in sectorul bancar situatia nu este chiar rotunda. In acceptiunea FMI : „Soliditatea sistemului bancar s-a îmbunătățit, dar rămân vulnerabilități … Calitatea generală a activelor a rămas în general stabila, deși există vulnerabilități legate de expunerile la sectoare specifice, cum ar fi transport, imobiliare, comertul internațional și anumite exploatari ale activelor externe„.
Pentru prognoza de crestere economica, FMI a redus-o de la 0,6% din aprilie, la 0,3% din cauza incertitudinii si a recesiunii din zona euro care tine pe loc companiile germane.
Chiar daca sunt riscuri si vulnerabilitati generate in principal de politica fiscala austera si de creditarea la rate mici, cancelarul german Angela Merkel vrea cu orice pret sa pastreze o imagine impecabila a economiei nationale, in special pentru alegerile programate pentru 22 septembrie.
Franta cu someri si taxe mari
In acelasi trend cu Germania, FMI reduce prognoza de crestere si pentru Franta, prefigurand o contractie de 0,2% pentru acest an si o crestere de 0,8% pentru anul viitor.
Fondul se arata ingrijorat de cresterea somajului, de incertitudinea privind taxele si de lipsa generalizata a increderii.
Ca replica a majorarii impozitului pe venit de catre guvernul francez, FMI sustine ca nu exista „niciun spatiu pentru a creste taxele” și că ratele ridicate ale impozitelor au fost „stimulente care au denaturat și subminat creșterea economică.”
Guvernul presedintelui Francois Hollande a atras laudele pentru doua reforme: acordarea a 20 de miliarde de euro in scutiri de taxe pentru mediul de afaceri si un acord intre angajatori si sindicate pentru a relaxa conditiile rigide de pe piata fortei de munca a tarii.
Totusi se poate identifica o bariera in a angaja, aceea a costului ridicat al fortei de munca, in special cea necalificata, situatie care sustine inca rata mare a somajului din Franta.
Cu privire la marirea pragului pentru deficit structural, FMI este mai ingaduitor decat Comisia Europeana si descrie eforturile guvernului de a reduce decalajul dintre venituri si cheltuieli drept unul „substantial”. Dar prea mult accent pus pe cresterea impozitelor a dus la o povara fiscala „excesivă”.
Probabil ca Franta si Germania ar trebui sa faca o evaluare mai clara a propriilor economii, precum si a economiilor din spatiul european. Chiar daca statusul lor economic le permite sa adopte o pozitie de leader in spatiul european, luptele interne cu care se confrunta le conditioneaza din multe puncte de vedere, situatie pe care o putem regasi oriunde in Europa.
De fapt, concluzia principala pe care eu o trag din acest raport este aceea ca in momentul de fata nicio economie a unui stat membru UE nu se poate erija intr-un „leader locomotiva” care sa traga economia europeana afara din nisipuri miscatoare.
Ceea ce inseamna in mod logic ca in acest moment solutia nu mai poate fi decat una colectiva.
Ramane sa vedem pe viitor cum putem genera o solutie colectiva viabila pentru statele membre UE si ce rol poate juca economia Romaniei in acest context!
Elementele de la care am plecat in analiza le gasiti in tabelul comparativ :
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Niciuna din ţările Uniunii Europene nu este capabilă să pună un picior zdravăn pe pământ pentru a le trage pe celelelate din nisipurile mişcătoare, de unde rezultă, „logic”, că toţi cei aflaţi in mlaştină trebuie să se agite împreună pentru soluţie. Mirobolantă concluzia. Eu propun să daţi cât mai tare din mâini şi picioare până atingeţi fundul concomitent şi colectiv. Nu uitaţi să vă ţineţi respiraţia. Apoi spuneţi o rugăciune şi aşteptaţi cuminţi să vină Salvarea.
bravo Germaniei !
a crede ca reducerea austeritatii bugetare (deci publice !!) este solutia este o idiotenie de proportii !
sunt tari in UE care au indatorarea peste 60% cum prevede Maastricth si a crede ca „a fi liber la punga guvernul” este o solutie este o idiotenie !
Guvernele pot fi mai putin austere cand vor avea de exemplu 2% surplus venituri bugetare si deci vor putea sa se duca la 0% deficit !
Asta in situatia in care ar avea datoria sub 60% !
DAR CAND AI peste 100% nivelul datoriei, precum Italia, Grecia, a creste deficitul mi se pare o aberatie, o cerere spre faliment !
FMI probabil compara Germania cu Grecia, cind spune ca Germania a avut prea multa austeritate si ca tre sa mareasca salariile.
Cine crede ca neamtul accepta deficit bugetar pentru consum (adica se imprumuta pentru a cosuma mai mult), habar n-are ce inseamna cultura germana. Mai departe, cine crede ca Germania creste salariile si-si strica nivelul de compaetitivitate de dragul consumului european, iar se inseala. Sa nu uitam ca in 20 de ani, salariile in Germania au crescut cu ~30-40%. Atit. Poate si de aia au somajul cel mai mic din Europa. Neamtu nu-i prost sa-si pericliteze locurile de munca de miine pentru o bere in plus la salariu. prefera sa nu ia salariu foarte mare, dar sa aiba locuri de munca si economie stabila.
„Neamtul” ar bea mai multe beri. Dar economia, prin reprezentatii ei competenti, conduce Germania!
Romania, un exemplu clar de distopie
Ideea poate fi urmarita intr-o economie emergenta ca Romania, unde companii precum Coca-Cola, McDonalds, Microsoft, VW, Nestle, Danone si South African Breweries (SAB) au indepartat producatorii locali.
Astfel, peste 60% din apa imbuteliata si bauturile racoritoare din Romania sunt in prezent vandute de Coca-Cola, piata berii este dominata de SAB si alte multinationale, iar 80% din produsele alimentare sunt in prezent importate, in timp ce Microsoft domina piata de software.
In plus, si normele impuse de UE contribuie la sprijinul companiilor mari. Din aceasta cauza, spre exemplu, milioane de tarani romani nu mai au voie sa vanda laptele produs, chiar daca acesta este cu mult superior oricarui lapte din supermarket.
Insa Romania detine titlul de prima distopie a lumii din cauza proiectului de minerit pe baza de cianuri de la Rosia Montana, scrie Huffington Post.
http://www.ziare.com/rosia-montana/proiect/huffington-post-romania-prima-distopie-a-lumii-cum-arata-viitorul-de-cosmar-din-cauza-mineritului-1239817
Marturisesc ca eu am inteles altceva din raportul IMF
http://www.imf.org/external/np/ms/2013/060313.htm
Cresterea in 2013 va fi de 0,3..revizuita de la o,6…dar in UE avem -0,3., SUA +1,9 Italia -1,5 Spania -1,6, Japonia +1,6 etc (tabel 1.1 din” world economic outlook: Hopes, Realities, Risks”) publicat in aprilie. Alttfel spus, zona euro este probabil sa fie pe minus, si acest lucru se va rasfrange si asupra Germaniei, micsorand potentialul de crestere economica. Practic nu e „vina ” lor, exista un trend descendent atat in EU, Japonia, SUA( care desi sunt pe plus vor avea cresteri mai mici ca in 2012)
Credeti ca in Romania va fi mai bine cu un +1,6% ? Sau la turci , rusi cu un 3,4%? Va fi mai bine ca nu va fi mai rau, un fel de iarna nu-i ca vara.
E de mentionat si ca balanta contului curent a EU17 este proiectata pe plus 2,3% (din GDP) cu un foarte sanatos 6,1% al Germaniei ,(nu e deneglijat nici 8,7 la Olanda sau 6,6 Luxemburg)
Germani va respecta compactul fiscal..sau altfel spus nu are deficit structural excesiv…creste calitatea capitalului din banci, desi scade apetitul investitional , implicit si aportul in GDP, cresteera lui fiind bazata pe consum..de ce s-ar mari salariile? De unde pana unde acesata idee?
Germania ramane cea mai importanta „ancora” de stabilitate din zona, de ce trebuie sa cautam nod in papura..acolo unde nu e? Desigur ca cei care nu stiu cum sa mai justifice cheltuirea aiurea a banului public, si stau cu limba scoasa dupa ceva derogari de la compactul fiscal ne vor aburi cu austeritatea..asa la modul general, uitand ca este din ce in ce mai greu sa suporti dobanzile datoriilor (datorata defictului etern, indifernt de ciclurile economice). Se confunda austeritatea cu chibzuirea…si nimeni nu poate trage de unul singur , in timp ce „ailalti” risipesc..sau fura.
La noi e destul de clar..trebuie sa incepem cu furatul, daca-l reducem cu 50% ne incadram si noi in compactul fiscal….si abia apoi sa intram in „fineturi”.