Redactat de @Cetatean
Victor Ponta este de profesie jurist si procuror (cu doar 13 rechizitorii in cei 6 ani de activitate !) si, in aceasta calitate, nu ezita sa se pronunte adesea cu privire la procesele aflate pe rolul instantelor. Evident, nu se pronunta asupra vinovatiei, insa, asa cum ii place sa sublinieze, « in calitate de jurist » isi poate da seama daca probele par sau nu temeinice.
Atunci insa cand are de citit si aplicat o lege clara ca lumina zilei, privirea lui Victor Ponta devine brusc obscura si incepe sa vada in lege ceea ce nimeni altcineva nu vede: multiple modalitati de constructie a unei minciuni salvatoare, rusinoasa pentru un fost procuror, insa sanatoasa pentru un om politic care fuge de orice responsabilitate.
Sa disecam impreuna cea mai gognata minciuna spusa de Victor Viorel Ponta in conferinta de presa de ieri, 29 iulie 2013, referitor la privatizarea CFR Marfa.
Trebuie sa intelegem ca Victor Ponta nu are alta solutie pentru a scapa de cartoful fierbinte al « privatizarii » CFR Marfa decat sa ne minta cu tupeu si sa il atraga pe Traian Basescu (si CSAT-ul) in aceasta minciuna de proportii cosmice. Este o himera sa astepti ca Victor Ponta sa spuna vreodata adevarul, mai ales atunci cand este incoltit rau (cum e acum). De aceea, pentru a nu fi prinsi in plasa minciunilor lui, trebuie sa intelegem cum si-a construit-o pe ultima.
Citez din conferinta de presa de aseara si subiniez pasajele importante :
Victor Ponta: S-a întâmplat că am reuşit să… E publică hotărârea CSAT-ului. E pe site; pe site puteţi să intraţi, să citiţi Hotărârea 73/27 septembrie 2012 – vă dau eu copia, dar intraţi pe site, că o găsiţi -, care spune aşa: “Sunt supuse analizei operaţiunile de preluare a controlului asupra unor intreprinderi sau active, precum şi cele de concentrare economică, următoarele domenii: securitatea transporturilor e punctul d), securitatea infrastructurii critice – f) şi aveţi acolo: Rezultatul evaluării şi propunerile se supun analizei CSAT, în prima şedinţă convocată. Hotărârea se comunică prim- ministrului, Guvernului României şi Consiliului Concurenţei“. Deci, bănuiesc că pe dumneavoastră vă interesează cine a semnat hotărârea. Cred că vă e clar cine a semnat-o.
Reporter: Cine a semnat-o?
Victor Ponta: Preşedintele CSAT, domnul preşedinte Băsescu. Deci, noi aplicăm hotărârea CSAT. Dacă mai e în vigoare, dacă nu, la primul CSAT o abrogăm şi atunci, nu mai trebuie să mai prezentăm CFR Marfă. Dar asta e o discuţie… Aici vreau să vă spun sincer, e o discuţie deja neserioasă.
Reporter: Ştiţi de ce vă întrebam? Pentru că în Caietul de sarcini scria că la cinci zile după aprobarea HG, cu termenii şi condiţiile de vânzare-cumpărare, trebuie să se semneze şi acel contract.
Victor Ponta: Avem 60 de zile până la care trebuie să efectuăm, dacă se respinge de către CSAT,evident nu mai facem…
Reporter: Vă întoarceţi din concediu dacă se convoacă CSAT-ul în timpul concediului?
Victor Ponta: Să-l convoace domnul preşedinte”.
I. Planul general al lui Ponta este sa scape de responsabilitatea semnarii contractului de „privatizare” al CFR Marfa. Ca ministru interimar, el nu se poate eschiva decat daca dovedeste ca aceasta „privatizare” a fost semnata/avizata/aprobata in aval de alta autoritate, in asa fel incat Victor Ponta, ca Ministru interimar al Transporturilor, sa poata pretexta la nevoie ca a impartit responsabilitatea semnarii cu acea autoritate. Deviza sa este: nu iti asuma singur ceva controversat, atrage si pe altii!
II. A incercat manevra aceasta cu Consiliul Concurentei, insa nu a tinut. Consiliul Concurentei se pronunta post-factum si nu are a aproba sau a respinge privatizarea CFR Marfa decat dupa ce este semnat contractul si au fost analizate in detaliu conditiile de concentrare econonomica. Inainte de semnarea contractului, Consiliul Concurentei este doar notificat cu privire la intentia cumparatorului, insa abia dupa semnarea acordului de privatizare Consiliul analizeaza in detaliu operatiunea si emite o decizie cu valoare juridica. Art. 15 alin. 1 din legea 21/1996: „Concentrarile economice care depasesc pragurile valorice prevazute la art. 14 trebuie notificate Consiliului Concurentei inainte de punerea in aplicare si dupaincheierea acordului, dupa anuntarea ofertei publice sau dupa preluarea pachetului de control”. Presedintele CC declara: „Deocamdată nu am primit notificarea din partea Grup Feroviar Român. De obicei, aceasta este trimisă după semnarea contractului, însă legislaţia dă posibilitatea să poată fi trimisă şi înainte“.
III. Cum manevra cu avizul Consiliul Concurentei nu a tinut (din motive de legislatie si mai ales de timp, avizul Concurentei neputand sosi in cele 60 de zile cat au fost prevazute pentru semnarea contractului de privatizare), consultantii politici ai lui Ponta au cautat cu disperare o modalitate de a atrage CSAT-ul in jocul de-a privatizarea si de a-l acoperi pe Primul-Ministru cu avizul CSAT. Iata succesiunea de minciuni:
i) intai Ponta a anuntat ca a aprobat privatizarea prin HG si ca a trimis-o la CSAT, pentru ca CSAT-ul sa o „avizeze” (pozitiv sau negativ).
ii) Presedintele a anuntat ca CSAT nu are atributii in a aviza post-factum o privatizare (nu s-a intimplat nici macar o data in istorie), ci doar de a da un aviz de principiu ante-factum, care stabileste liniile generale ale privatizarii (in cazul de fata, privatizarea cu un investitor strategic).
iii) Ponta a iesit imediat si a declarat ca CSAT-ul a avizat nu mai putin de 3 (trei) contracte de privatizare in trecut. Modalitatea cum a aruncat Ponta minciuna e demna de a fi retinuta: „Despre lucruri serioase, vorbim in locuri serioase, nu de pe plaja. Lasati-l pe Basescu, ca e la plaja sau la Ciresica”, a raspuns premierul. Jurnalistii au insistat cu intrebari referitoare la cele 3 contracte de privatizare, dar premierul a raspuns: “Pana luni, stati linistiti. Sau mergeti la plaja”, adaugand ca discutiile se poarta “in locuri oficiale” (Hotnews, 26 iulie). Halal jurist si procuror!
iv) Presedintele i-a transmis lui Ponta sa nominalizeze cele 3 contracte: „De la intrarea în vigoare a Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi până în prezent, CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea procesului de licitaţie, acest lucru neintrând în atribuţiile CSAT. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, îl invită pe ministrul interimar al Transporturilor şi prim-ministru al Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, să nominalizeze cele trei contracte de privatizare care, potrivit domniei sale, au primit avizul CSAT”.
IV. Ponta nu a mai avut incotro si nu a mai insistat pe aceasta linie. Insa ieri Ponta a iesit cu a treia manevra: o interpretare mincinoasa a Hotararii CSAT nr. 73/2012. Daca nu a reusit cu avizul Consiliului Concurentei (prima minciuna) si cu cele 3 avize post-factum ale CSAT (a doua minciuna) poate ii iese cu masluirea Hotararii 73/2012 a CSAT.
In interpretarea lui Ponta, Hotararea respectiva (o puteti citi aici: SURSA) obliga CSAT-ul sa avizeze(aprobe/respinga) privatizarea CFR Marfa. Retineti termeii lui Ponta: „Deci, noi aplicăm hotărârea CSAT”. Asa, carevasazica, Ponta doar aplica Hotararea si o citeaza astfel: „Sunt supuse analizei operaţiunile de preluare a controlului asupra unor intreprinderi sau active…”.
Insa Ponta sarea deliberat peste un pasaj din articolul 2 al Hotararii CSAT nr. 73/2012: Citez corect si subliniez pasajul evitat de Ponta: „Sunt supuse analizei prevazute de art. 46 alin (9) din legea 21/1996 operaţiunile de preluare a controlului asupra unor intreprinderi sau active…”.
Mai sa fie, avea Ponta orbul gainii si omitea un pasaj fara sa isi dea seama?! Da de unde! O facea deliberat, ca un plagiator ce sare exact peste pasajele care il incomodeaza. Trimiterea la art. 46 alin. (9) din legea 21/1996 il incurca pe Ponta pentru ca acest articol este temeiul legal in baza caruia se intelege rolul CSAT in procedura privatizarii CFR Marfa. Sa citim cu atentie din nou: „sunt supuse analizei”. Analizei, nu avizului (pozitiv sau negativ)! Mai mult: ce fel de analiza? Cea efectuata in temeiul art. 46 alin (9) din legea 21/1996. Ce spune acest articol?
„În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu. Consiliul Concurenţei va informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranţei naţionale”.
Deci, sa intelegem: nu inainte, ci in cadrul procedurii de avizare de catre Consiliul Concurentei (care are loc dupa semnarea contractului!), daca acesta identifica o concentrare economica care prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, va informa CSAT-ul si acesta, in temeiul art. 46 alin (9), va efectua analiza despre care se vorbeste in art. 2 al Hotararii 73/2012 citata de Ponta. Pentru a nu exista dubii precum cele ale mitomanului plagiator, Hotararea CSAT este si mai explicita la art 3 alin (1):
„Consiliul Concurentei, in cadrul operatiunilor notificate acestuia, potrivit art. 46 alin (9) din legea 21/1996 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, va comunica CSAT operatiunile suspectibile sa fie analizate din punctul de vedere al sigurantei nationale, potrivit art. 1 si 2.”
Si o ultima precizare: analiza (nu avizul!) CSAT de care vorbea Ponta precede semnarea contractului? Da de unde! Art. 46 alin. (1) din legea 21/1996 e clar:
„(1) În termen de 30 de zile de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei va răspunde în scris, printr-o adresă, în cazul în care va ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu cade sub incidenţa prezentei legi”.
Analiza (nu avizul!) CSAT nu are cum sa preceada semnarea contractului, din moment ce ea se efectueaza doar dupa ce Consiliul Concurentei care analizeaza post-factum (nu ante-factum!) privatizarea, identifica aspecte de siguranta nationala si sesizeaza CSAT, in temeiul art. 46 alin (9).
De ce omitea insa Ponta intentionat mentionarea art. 46 alin (9) din legea 21/1996? Pentru ca nimeni sa nu se prinda ca analiza CSAT, de care se tot agata el, nu este anterioara semnarii contractului de privatizare, ci parte componenta a avizului post-factum dat de Consiliul Concurentei!
Mai cita Victor Ponta aseara si art. 5, alin 2 din Hotararea CSAT 73/2012 („Rezultatul evaluării şi propunerile se supun analizei CSAT, în prima şedinţă convocată. Hotărârea se comunică prim- ministrului, Guvernului României şi Consiliului Concurenţei”) insa in focurile minciunii disperate, el nu spunea ca este vorba de evaluarea facuta de structurile de securitate (art. 4 alin 1) si ca aceasta evaluare face parte tot din cadrul procedurii de analiza efectuata de CSAT la cererea Consiliul Concurentei, post-factum, in temeiul art. 46 alin 9 din legea 21/1996.
Ca sa rezum pe scurt ultima reduta a minciunii lui Ponta legata de privatizarea CFR Marfa: el nu stie cum sa traga CSAT-ul in procedura de privatizare si sa il aseze, sub aspect procedural, inainte de semnarea propriu-zisa a contractului de privatizare. Nereusind sa gaseasca nici un temei in legea 415/2002 a CSAT care sa arate ca CSAT-ul aproba o privatizare dupa incheierea unei licitatii, si neputand gasi nici cele presupuse 3 privatizari aprobate de CSAT post-factum, Ponta a incercat aseara o a treia manevra, respectiv siluirea juridica a unei hotarari de CSAT din care a citat trunchiat si pe care a interpretat-o voit eronat. El se bazeaza ca oamenii nu au suficiente cunostinte juridice pentru a intelege ca analiza (nu avizul!) CSAT este parte componenta a avizului dat de Consiliul Concurentei si ca acesta vine abia dupa semnarea contractului. Ponta se mai bazeaza pe faptul ca va striga suficient de tare la televizor „Basescu/CSAT nu a avizat, deci el ne-a sabotat privatizarea!” incat sa fie crezut de opinia publica.
Insa oamenii ar trebuie sa isi aminteasca faptul ca niciodata dupa castigarea licitatiei, cand inca era ministru Fenechiu, nu a fost vorba de necesitatea vreunui aviz post-factum dat de CSAT. Aparita CSAT in peisaj se datoreaza disperarii lui Ponta, devenit ministru interimar la Transporturi, care se vede pus in situatia de a-si asuma juridic o privatizare, care este evident o manareala. Fidel tehnicii sale de a tipa mereu ca altul e cu vina si el e „cu munca” (desi nu-si asuma niciodata nimic), acum cauta disperat o iesire care sa il acopere politic si juridic.
Poate nu ar strica ca de data asta Ponta sa nu mai fie lasat sa scape asa de usor ca in vara anului 2012, cand a mers la Bruxelles uzurpand o decizie a CCR si prerogativele Presedintelui Romaniei. In definitiv, ca ministru interimar, Ponta se afla sub rigorile legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, art. 8 alin 1, litera b):
„(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 12 ani urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor: […]
b) prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului”.
“Micul Titulescu” ar trebui pus in situatia de a-si dovedi expertiza juridica de fost procuror in fata unei instante, iar nu la televizor. Legea este lege chiar daca esti premier !
Articol publicat pe platforma Politeia World.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Multumim domnule…ca intodeauna rationamaent fara fisura! Personal banuiam ca e fishy toata chestia, cunoscind cine e „strategul” si „juristul”! E relativ usor de „citit” doctorul , mai cu seama ca o tine intr-o minciuna. E nasoala, strategia asta bazata numai si numai pe minciuni. Tine o vreme, dupa aia e dificil sa book-keep toate minciunile mai cu seama ca graph-ul minciunilor devine mult prea complex sa-l poti controla. De timp de reactie in timp real nici nu mai zic (de aia a inceput cu strategii de delay, ba ca e nu e locul ba ca nu e timpul etc , sa-si caute raspunsurile).Atunci cind zici devarul, n-ai nici o grija, tot adevarul o sa-l zici se peste 10 ani. O sa cada rau de tot domnu’ doctor..
Ar trebui ca cineva sa citeasca articolul asta la o ora de virf la TVR…ca doar de aia e televiziunea publica, sa informeze boborul…
Toate bune.,.
Cristal! Multumiri!
Buna seara si multumiri celor care au citit si apreciat articolul :) Pana la urma, Ponta a ajuns in ultima fundatura si nu mai are decat o singura strategie: sa spuna tututor din tara asta ca el e cel mai competent in a interpreta o legislatia care spune negru pe alb ca CSAT nu are nici o putere de a aviza ante-factum semnarea contractului de privatizare.
Mitomanul trebuie sa fie consecvent pana la capat, altfel isi pierde singura arma politica pe care o are.
din păcate poate manipula media; știe asta. Se mai bazează pe faptul că majoritatea nu au timpul și nici dorința de a verifica (nici măcar de a parcurge un articol ca acesta). Astfel că va continua să pedaleze pe CSAT mizând pe obscuritatea jurisprudenței.
De multe ori mă întreb de ce nu insistă jurnaliștii în direct cu întrebări punctuale, cum ar fi referirea la paragraful lipsă și motivele pentru care a fost omis de premier… Din observațiile mele doar în direct poate fi prins la colț.
În altă ordine de idei, mersi de articol.
…de acord cu articolul intr-o oarecare masura, am totusi cateva intrebari:
1. Daca guvernul Romaniei solicita (fara sa fie prevazut in nici o lege) avizul CSAT pentru o chestiune oarecare legata de siguranta nationala pe care Guvernul o considera de relevanta, faptul ca CSAT ar da un aviz ar insemna o incalcare a legii?
2. Daca nu este o incalcare a legii, este corect ca CSAT sa dea un aviz (indiferent daca pozitiv sau negativ) la solicitarea guvernului sau moral(de vreme ce legea nu il obliga in vre-un fel) este obligat sa se abtina?
3. Este corect sau incorect ca Guvernul sa solicite un aviz CSAT (fie el si suplimentar) in conditiile in care seful statului (si al CSAT) a afirmat ca are cunostinte despre probleme legate de privatizarea CFR,o companie care are obligatii si legate de siguranta nationala obiectul de lucru al CSAT?
…si un raspuns:
De ce este obligat dl. Basescu sa nu se abtina cand i se da posibilitatea ca pe cale institutionala sa blocheze privatizarea? Pentru ca a afirmat public ca privatizarea este defectuasa. Corect este fie sa isi retraga declaratia, fie sa actioneze in spiritul acesteia.
…mie mi se pare ca articolul de fata ne pacaleste stabilnd un univers de discurs strict tehnic(juridic) izolat de realitatea exterioara, in cadrul caruia scoate in evidenta doar adevarurile convenabile. Orice jurist stie ca legea este un instrument (care deseori poate fi folosit in mai multe feluri), altfel profesia de judecator ar putea fi rezolvata de calculatoare. Exact latura umana al actului judecatii este ignorata de acest articol.
Ma indoiesc ca Poanta va face ce spuneti dumneavoastra ca ar trebui sa faca.
O vina in continuare cu minciuna la toate posturile TV si „lumea” il crede. Cititi comentariile de pe alte site-uri si va ingroziti cati sunt blocati in rationamentul lui Poanta, cum ca Basescu nu vrea sa spuna daca este ceva necurat cu privatizarea si-l lasa pe Poanta sa-si rupa gatul, in loc sa-l intereseze de binele tarii. Adica Basescu este de vina ca altii fac o privatizare cu „miros”, ca sa zic asa.
O sa minta si nu o sa i se poata face nimic. Ce poate pati? Absolut nimic. Privatizarea cade, ca nu o sa semneze si o sa fie „vina” lui Basescu. E simplu.
In mod normal justitia ar trebui sa-l aduca pe drumul bun, si-ar fi si o palma buna peste obrazul mincinosului (are obraz gros nu-i bai!)…da’ dupa NUP-ul dat pentru un plagiat ce se vede de pe Luna, incep sa am indoieli…Nu ma pricep la legislatie, da’ banuiesc ca CCR-ul ar trebui sa arbitreze blocajul institutional la acest nivel…poate ne lamureste Theophyle or Cetatean…
Foarte logica si documentata demontarea minciunilor.
Multumesc.
DIn pacate, politicienii sunt incurajati in aplicarea unor asemenea perdele de fum de legislatia neclara si inconsecventa.
Nu comentez motivatia domnului Ponta, care este – cel mai probabil – cea identificata de autorul articolului. Exista insa un capat de pod chiar in legislatie: CSAT poate propune Guvernului sa interzica privatizarea. Atentie, e interzicere, nu anulare. Eu inteleg de aici ca ar trebui sa sa se produca ante-factum, si nu post-factum; asa ar fi si logic, pentru a preveni haosul administrativ provocat de anularea unei privatizari.
Inconsecventa vine din faptul ca legislatia prevede ca CSAT sa vina cu recomandarea de interzicere, doar pe baza si in urma analizei CC. Consiliul Concurentei nu are insa vreo obligatie in acest sens, pornind de la simpla notificare ante privatizare (care mai e rostul acesteia, daca CC nu face nimic o dta ce a fost notificat?!). Cred ca in mod normal CC ar trebui sa analizeze si sa comunice Guvernului, CSAT-ului si publicului larg daca viitoarea privatizare – despre care a fost notificat sau a aflat de la TV – este de natura a afecta concurenta (nu si securitatea nationala, unde CC nu are competente!). Apoi ar trebui ca CSAT – la recomandarea serviciilor? si atunci de ce mai ai nevoie de CC? – sa vina cu analiza privind riscurile care ameninta securitatea nationala. Cu viteza, din nou, pentru a preveni haosul administrativ si imaginea de neserioziate care acum domina aceasta privatizare. Chiar fara sa participe Dan Diaconescu!
Gabriel, citeste legea 21/1996 si documentatia subsecventa. Vei afla acolo cum stau lucrurile la nivel legal cu avizul dat de Concurenta. Argumente de genul „Cred ca in mod normal CC ar trebui…”, „Apoi ar trebui ca CSAT…” nu sunt valabile. Discutam pe lege, nu pe ce credem noi ca „ar trebui”.
Autorul are dreptate in ceea ce priveste etapele legale de urmat, desi nu impartasesc exprimarile si patima acestuia (!). Prevederea legala care POATE implica CSAT intr-o operatiune de privatizare este relativ recenta, asa ca este firesc sa existe neintelegeri in ceea ce priveste aplicarea ei. Am fost implicat activ in redactarea acestei prevederi, care a fost inclusa in Legea concurentei, la modificarea din 2010-2011 si confirm ca interpretarea dlui.Theophyle este cea corecta.
Mai precis, succesiunea procedurilor este urmatoarea: realizarea unui acord privind preluarea unui operator economic/active – notificarea operatiunii la Consiliul Concurentei pentru analiza efectelor economice ale acesteia (concentrarea economica) – trimiterea de catre Consiliul Concurentei a unei informari catre CSAT daca si numai daca sunt posibile consecinte asupra sigurantei nationale (se produce, deci, un filtru) – analiza operatiunii de catre organele de specialitate ale statului, daca si numai daca exista dubii suficiente care sa justifice aceasta analiza (de exemplu, un cumparator dintr-o tara care se afla pe lista neagra a statelor care sustin terorismul) – discutarea concluziilor analizei in CSAT – emiterea unor concluzii finale de catre CSAT, care se comunica Guvernului – hotararea finala a Guvernului.
Cateva precizari necesare:
1) Analiza CSAT nu este obligatorie in toate cazurile.
2) Notificarea CSAT se face doar de Consiliul Concurentei (punct de contact unic), chiar si atunci cand operatiunea in cauza nu reprezinta, in acelasi timp, si o concentrare economica (de exemplu, cumparatorul nu a mai desfasurat operatiuni in Romania si nu cresc cotele de piata in urma tranzactiei).
3) Notificarea Consiliului si furnizarea de date catre Consiliul Concurentei si CSAT sunt aribute (obligatii) ale cumparatorului, nu ale vanzatorului.
4) Daca nu exista inca un contract de vanzare-cumparare si din motive obiective acesta nu poate fi inca prezentat, notificarea Consiliului si declansarea analizei se pot face si pe baza unui ante-contract care sa cuprinda toate elementele esentiale ale tranzactiei. Esential este ca documentul prezentat (contract sau ante-contract) sa contina toate elementele tranzactiei si sa demonsteze intentia ferma de realizare a tranzactiei in acele conditii.
5) CSAT nu emite aviz sau hotarare de aprobare sau de respingere, ci doar comunica Guvernului concluziile sale motivate iar hotararea finala este apanajul Guvernului.
Sper ca aceste clarificari sa fie de folos.
Bine venite precizarile Dvs. nu fac decat sa confirme inca o data, daca mai era nevoie, ca intreaga documentatie legata de privatizarea CFR Marfa este extrem de slab pregatita – deh nu este prima data cand se intampla asa intr-o privatizare importanta- si ca procedura de privatizare, chiar daca a fost reluata, nu a putut astupa viciile si erorile.
Ma prapadesc de ras gandindu-ma ce fata au facut evaluatorii cand au primit un plic gol – ca si oferta – de la una din companiile selectata pe lista scurta.
Orice om normal ar fi putut intelege ca este o mare palma peste obraz arsa guvernului de unul dintre competitori! Rusinica!
Oare au inteles atunci ceva cei care au organizat licitatia?
Nu ma mai intereseaza restul scandalului – guvernul Ponta nu va putea incheia aceasta privatizare! A depasit orice limita de bun-simt!
Dovezile legate de aranjamentele de culise sunt bine asezate – pagina peste pagina!
Ponta stie ca vor fi urmari importante!
Spor la scuze si fandari in fata realitatii crude!
Acum e foarte clar de ce a insistat presedintele ca Ponta sa ramana interimar la MT. salvarea CFR Marfa? Stoparea unui prejudiciu iminent?! Nu! Infundarea unui adversar politic (care, in treacat fie spus, o merita pe deplin). Adica doar ce!ea ce a facut vreme de 9 ani.
Evident ca Basescu e de vina ! :)) Acum serios, strategia asta de fortare a Guvernului sa-si asume privatizarea e sanatoasa pentru ca daca se merge mai departe iar Gruia Stoica face prostii, va exista un responsabil iar daca Ponta renunta ( aici nu-mi dau seama cum , ar trebui inventate alte artificii evident ) , afacerea pica si pac! uite meritul lui Basescu.
Eh, inca o privatizare esuata, n-ar fi prima. Macar PM a spus ca va introduce management privat la companie, ca plan B. N-am inteles de ce a spus-o ca pe un fel de amenintare :)) poate stie de pe acum ca ar avea aceeasi soarta ca la Tarom.
Domnule Valentin Mircea, multumesc mult pentru precizari, mai mult decat necesare :) Apreciez la modul cel mai sincer ca imi acordati credit pentru interpretarea corecta a legii 21/1996
Trebuie sa intelegeti ca pentru un comentator ca mine, nu exista obligatia de a ascunde realitatile sub cuvinte de vata, cum fac politicienii. Ceea ce considerati Dvs ca „patima” este normal pentru un comentator care isi propune sa demaste aburelile servite de un politician :)
Multumesc si pentru precizarile 4 si 5, care arata ca CC si CSAT nu au a se pronunta, cum spune premierul, pentru a „aviza” ante-factum privatizarea, ca modalitate de exonerare juridica si politica a Ministerului Transporturilor si a Guvernului de responsabilitatea semnarii contractului.