Cartea istoricului Lucian Boia despre Balcic este evenimentul editorial al inceputului lui 2014. Este unul dintre cele mai frumoase volume aparute in ultimii ani, o istorisire despre deliciile si moravurile elitei interbelice, despre arte, artistii si boema care umpleau Balcicul, despre viata privata a reginei Maria, despre intamplari galante si loisir-ul rarefiat al elitei. Totul condimentat, mai mult decat in alte carti, de ironiile delicate si comentariile binevoitoare ale lui Lucian Boia.
Cititorul pasionat de istorie nu o sa fie deloc dezamagit, istoricul Lucian Boia isi face datoria impecabil – veti gasi rigoare maxima, informatii clare si esentiale, date scoase din arhive, cifre si context istoric, informatii inedite. Doar ca istoricul este desori depasit in aceasta carte de povestitor, asa ca textul curge foarte bine spre marea desfatare a cititorului. Peste informatie autorul asterne mereu un strat de poveste si legenda, de umor si voiosie, de citate captivante sau de ipoteze “binevoitoare”. De pilda, rareori exista enumerari neinsotite de mici ironii, de amanunte savuroase sau explicatii inedite. Avem si micile completari ale autorului la barfele istoricilor. Un mic fragment despre Grigorescu, cel care fixeaza peisajul romanesc in constiinta romanilor, pictand insa foarte rar marea:
Picteaza s-ar zice marea la Constanta. In realitate, ca sa-l citam pe un cunoscut istoric de arta, “atunci, insotit de o prietena, el era mai preocupat de aceea iesind goala din spuma marii decat de peisaj”. Pentru a fi drepti cu Grigorescu, sa spunem ca o picteaza pe respectiva doamna si imbracata.
Personajul central al cartii este bineinteles Regina Maria. Cartea contine o sumedenie de detalii din viata privata si publica a reginei, multe citate din jurnalul ei, comentate si creionari ale anturajului ce o insotea la Balcic. Este descris si asa numitul Complot de la Balcic cand se presupune ca Regina a vrut sa-l detroneze pe Carol al II-lea pentru a se proclama ea insasi regenta.
Cartea contine toate datele pentru a intelege evolutia locului – Regina Maria il numea Coasta de Argint – in perioada lui romaneasca – evolutia istorica, culturala, comunitara, demografica, politica.
Un capitol este dedicat primarului Balcicului, George Fotino si relatiilor sale cu Regina. In carte este redata si o fotografie foarte interesanta, la malul marii, a unei discutii intre aratosul primar si Regina.
- Volumul „Balcic. Micul paradis al României Mari” va fi lansat pe 20 februarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
Ce a insemnat Balcicul pentru constiinta interbelica, pentru istoria si pentru arta romaneasca? Care sunt legendele ce invaluie paradisul lumii interbelice romanesti? Ce-l atragea, ce-l fascina intr-atat pe calator, de fiecare ramanea indragostit de peisajul acela? Acestea sunt cateva dintre temele de discutie cu profesorul Boia.
- Aflati mai multe de la Lucian Boia insusi, punandu-i intrebari prin intermediul formularului de comentarii.
- Comanda un exemplar al cartii cu autograful autorului. (Coperta cartonata si supracoperta, 33 de ilustratii alb-negru si color.)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Domnule profesor,
intotdeauna m-am intrebat cu ce sentimente au privit bulgarii luarea Cadrilaterului.
Ne-au considerat imperialisti? A existat o propaganda anti-romaneasca in regiune? Cum a fost tratata problema in manualele de istorie bulgaresti?
Ce parere aveti despre filmul lui Lucian Pintilie, O vara de neuitat? Cat de adecvat vi se pare filmul realitatii istorice, asa cum o ganditi dvs. privind Cadrilaterul?
Multumiri pentru raspuns,
A. P.
Anexarea a avut loc la sfarsitul celui de-al doilea razboi balcanic. Romania a pretins Cadrilaterul in ideea de a se pastra un echilibru regional. Sigur, Romania nu avea nici un drept asupra Cadrilaterului. De aemenea, bulgarii considerau ca Dobrogea romaneasca trebuie sa le apartina. Bineinteles ca ei au considerat luarea Cadrilaterului ca pe o anexare de tip imperialist.
Bulgarii nu s-au resemnat cu anexarea Cadrilaterului si a existat o propaganda anti-romaneasca in acei ani.
Majoritatea populatiei din Dobrogea romaneasca si din Cadrilater nu era nici romaneasca, nici bulgareasca. Era musulmana – turceasca si tatarasca. In concluzie nimeni nu avea un drept etnic. Daca s-ar fi facut un referendum s-ar fi votat realipirea de Imperiul Otoman.
Da, Cadrilaterul ! Tanjim si acum !? A fost una din greselile mari ale diplomatiei romanesti de la 1856, cand dupa razboiul Crimeei pierdut de rusi in favoarea turcilor,noi suntem pusi in a alege dintre Cadrilater si Sudul Basarabiei (Ismail , cahul, Bolgrad) si am ales ! Iar in 1878 il pierdem , ajungand din nou la rusi. Dupa razboiul de independenta noi am cerut Cadrilaterul drept compensare ,dar ….nu , rusii l au dat la prietenii lor bulgari, care fiind baieti isteti au colonizat acest teritoriu (care in mare era populat cu populatie de origine turca si aromani(mai putin) si aproape deloc bulgari!!) cu etnici bulgari si pana la 1912 cand cadrilaterul revine Romaniei,au reusit sa faca o puternica infuzie slava!
Deci „Primul venit , primul servit!” si un amar ADIO!
La 1878 rusii au reanexat cele trei judete din Sudul Basarabiei si au oferit Romaniei la schimb un teritoriu mai intins decat actuala Dobroge romaneasca, inclusiv Cadrilaterul. Romanii nu au acceptat ideea schimbului si atunci au primit ce au primit actuala Dobroge. Daca se mergea pe schimb, primeau si Cadrilaterul, care ar fi facut astazi astfel poate parte din Romania. A fost atunci o chestiune de principiu, sa nu se cedeze un teritoriu romanesc.
Ati putea face o comparatie intre boema dela la Balcic si cea de la 2 Mai din timpul comunistilor? Stiu ca acolo se adunau actori, poeti, cantareti … era un loc liber. Poate ca boema de la 2 Mai era o prelungiel a celei de la Balcic.
Balcicul a fost mai mult si altceva decat 2 Mai. La Balcic este o boema artistica, dar este si un loc in care elita romaneasca isi construieste vile, asa cum se petrecuse si la Sinaia. E locul unde s-a instalat Regina Maria, e locul unde functioneaza si o Universitate libera, unde conferentiaza multi savanti si intelectuali romani.
Dupa cartea despre Balcic,firesc,urmeaza o carte despre Cernauti ! Nu ?
Exista teme importante,in mentalul colectiv,poate nu pentru clasa politica-amarnica deziluzie-va voi urmari cu atentie in perioada urmatoare.
Cu toate stima pentru efortul si talentul dvs.!
In ce ma priveste nu voi face o carte despre Cernauti pentru ca nu am nici o competenta sa o fac. Dar o carte despre Cernautiul cultural ar merita sa fie facute si trebuie facuta. Nu cred ca o voi face eu, fiindca nu pot sa le fac pe toate, dar are sens ce spuneti.
Daca ati schimba ceva din cartea despre sfarsiul Occidentului, ce anume ar fi?
Deocamdata nu, poate peste un numar de ani, in functie de cum vor evolua lucrurile.
Nae Ionescu avea o casa acolo, este adevarat?
Va rog sa ne dati mai multe amanunte despre acea casa. As vrea sa stiu daca ea mai exista.
Da, Nae Ionescu a avut o casa, nu e sigur daca era a lui, era de fapt a amantei lui, Lucia Popopvici-Lupa. Probabil ca o cumparase Nae Ionescu si probabil era ca si cum era casa lui. Casa a fost demolata in 1947. Chiar am gasit documentul prin care statul bulgar i-a acordat o despagubire doamnei Popovici-Lupa. Am scris mai detaliat in carte despre aceasta casa.
Domnule Profesor,
Oare am fi putut evita sa dam inapoi Balcicul bulgarilor, eventual cu o despagubire baneasca?
Care este situatia de azi privind proprietatea asupra micului castel al Reginei Maria? Se mai poate invoca un drept juridic din partea noastra?
Da, cred ca in 1940 romanii ar fi putut negocia mai strans cu bulgarii pentru a pastra Balcicul, doar ca atunci erau probleme mai grave iar diplomatia romaneasca s-a preocupat mai putin de aceasta problema a Cadrilaterului si a Balcicului.
In ceea ce priveste situatia actuala a proprietatii, nu e vorba doar de domeniul Reginei Maria, ci de toate casele si terenurile pe care le-au avut romanii acolo. Pana acum, nu s-a restituit nimic. N-am competenta sa spun mai mult. Drept juridic din partea romaneasca cred ca exista.
Domnule Profesor,
Știind că de obicei organizarea bisericească urma pe cea politică aș fi interesat cum s-a schimbat situația administrativă a bisericii ortodoxe în Cadrilater și în Balcic în particular în urma includerii cadrilaterului în România. Au fost ctitorii, schimbări în delimitarea eparhiilor? Ce atitudine a avut Patriarhia Ecumenică în această privință? Și ce s-a întâmplat în această privință după ce a revenit la bulgari?
Pe net am găsit unele informații punctuale despre capela Stella Maris. În Istoria BOR vol 3 se menționează înființarea episcopiei Constanței (Tomisului) la 10 martie 1923 și se dau câteva detalii referitoare la episcopi, dar nimic mai mult în chestiunea Cadrilaterului.
Vă mulțumesc.
Din pacate nu m-am ocupat de problematica religioasa a Cadrilaterului, nu stiu foarte bine sa raspund. Stella Maris este ctitoria Reginei Maria, in orice caz. Iar, bisericile din Cadrilater tineau in acea perioada de Episcopia Tomisului.
Domnule Profesor,
Cartea este extrem de interesanta, felicitari.
Vroiam sa va intreb si despre cartea d-lui Maniu despre Alexandru Satmary, scrisa in perioada interbelica. Eu am gasit o carte a d-lui Maniu despre pictorii din familia Satmary, scrisa mai tarziu, nu doar despre Alexandru. Aveti idee in ce biblioteca as putea-o gasi pe cea pe care ati citat-o dvs?
Va multumesc,
Matei Anghelescu
Eu am consultat-o la Biblioteca Academiei. Probabil ca se gaseste si in alte biblioteci mai mari.
Va multumesc pentru raspuns. Vroiam sa va mai intreb daca casa lui Alexandru Satmary de la Balcic se mai pastreaza. Daca da, puteti sa-mi spuneti aproxmativ unde este?
Cu stima,
Matei Anghelescu
Am ascultat interviul dvs. cu Cezar Badescu si de acolo am aflat ca v-ati hotarat sa scrieti cartea despre Balcic in urma unei intamplatoare vizite. Ce anume v-a atras atentia intr-atat incat sa-i dedicati timpul si atentia dvs. si sa-i scrieti „istoria romaneasca”? Daca ar fi sa-i faceti Balcicului o prezentare de tip „turism cultural” pentru publicul occidental contemporan, de pilda, ce anume ati spune? Va multumesc.
M-a frapat cand am ajuns la Balcic peisajul Balcicului, foarte diferit de cel al Marii Negre, un fel de peisaj de tip Mediraneean. A fost o curiozitate de istoric, aceea de a afla mai multe, si, cautand sa aflu mai multe, am ajuns la ideea scrierii unei carti.
In perioada interbelica era important acel pitoresc uman care dubla pitorescul naturii.
Pentru turism, cred ca simbolul Reginei Maria, evocarea acestei personalitati exceptionale si frumusetea domeniului ar cele ce ar trebui promovate.
Dincolo de arhitectura, ce influenta a avut scurta, dar majestuoasa prezenta romaneasca in Cadrilater? Ce urme a lasat? Si ma refer in special la o influenta asupra oamenilor – a mentalitatilor localnicilor, a societatii locale, a economiei poate etc.? Multumesc.
Imi e teama ca urmele nu au fost prea puternice. Societatea romaneasca nu s-a amestecat cu societatea bulgareasca, iar apoi a venit comunismul si lucrurile au intrat in uitare.
Acum Regina Maria a redevenit o prezenta vie acolo, poate mai mult decat Romania. Exista si foarte multi turisti romani care viziteaza locul si se reinnoada legatura.
Societatea romaneasca nu s-a amestecat cu cea bulgara datorita atacurilor comitagiilor impartiti in comunisti si regalisti . Asta imi aduce aminte de o poveste in care comitagii erau gasiti de refugiati vanzand bunurile furate in primul razboi mondial in liniste.
Domnule Profesor, se spune ca regele Ferdinand ar fi lasat mai multi urmasi, cu diferite amante. Se cunoaste vreunul?
Va este cunoscut zvonul cum ca si d-l Constantin Balaceanu-Stolnici ar fi unul dintre fiii naturali ai regelui Ferdinand? Asta mi-a spus-o, prin anii 70, un securist bine informat.
Cred ca ar trebui sa va adresat in continuare unor securisti bine informati. In ceea ce ma priveste e prima oara cand aud asa ceva.
Domnule Profesor,
Exista in tara sau in afara ei vreo statuie a Reginei Maria?
Am vazut pe Calea Victoriei un bust a lui Ataturk, lasand la o parte amplasarea nepotrivita, in fata a doua teatre, unde normal ar fi fost sa fie statuia unui om de teatru, putem spune ca importanta lui Ataturk nu e mare pentru Romania? Poate in sensul larg istoric este, dar numai in acest sens, cred eu. Cum se poate afla cine a avut ideea si cine a finantat lucrarea si amplasamentul? Primaria Bucurestiului e surda si muta……
Multumesc si un an mai bun decat toti.
Dle Profesor,
Inca nu am citit cartea, dar este urmatoarea pe lista. Voiam sa va povestesc altceva: in vara lui 2011 intr-un concediu la Balcik am cunoscut un batran turc care traieste (sau traia) intr-o dugheana amarata la iesirea din oras, pe partea dreapta sub un pod, spre Albena. Cum noi romanii suntem cateodata expansivi si vorbim destul de tare, radem si ne exteriorizam, un „salut mai, ce faci?” din partea unui localnic a fost destul de neobisnuit. Din vorba in vorba, pentru ca vorbea o romana nu stricata dar doar nearticulata, am aflat ca era nascut in Bazargic, sau Dobrici, sau Pazarcik din parinti de etnie turca si, cel mai interesant, a fost trimis la scoala in perioada ocupatiei romane din 1913 – 1940. Ce este interesant este ca acest batran isi aminteste cu placere ca a fost trimis la scoala de catre oficialitatile romane de la acea vreme si nu ca a fost constrans sa invete romana! Mai ales ca nu a fost obligat in nici un fel sa renunte la religia sa! Pentru mine faptul ca ii lauda pe romani si ii condamna pe bulgarii care au venit dupa a fost foarte onorant.
Daca batranul mai traieste ar fi ca o carte de istorie vie a unei perioade fascinante din istoria noastra.
GAbi
Pentru cei care doresc sa vada confirmate opiniile domnului profesor, as sugera lectura a doua carti: Geo Bogza, Tari de piatra, de foc si de pamint si un volum al unui nobil ungur, ajuns sa traiasca la turci, Mikes Kelemen, aparut intr-o frumoasa limba romineasca la Kriterion, inainte de ’89.
Va multumesc, Domnule Profesor!