Răspunsul Ministerului Fondurilor Europene la „Scrisoarea deschisă către premierul Ponta şi ministrul Teodorovici” a domnului Graţian Mihăilescu

Am primit pe adresa redactiei acest raspuns la cele doua articole publicate de Gratian Mihailescu pe site-ul Contributors.ro (aici si aici). Il redam ca atare:

Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune este de aproximativ 34% în prezent, de 4 ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012 şi de 2,2 ori mai mare decât la sfârşitul anului 2012. Rata de absorbţie curentă la momentele de referinţă selectate de dvs. în “Scrisoarea deschisă către premierul Ponta şi ministrul Teodorovici” era:

31 decembrie 2012 – 14,92%

14 iunie 2013 – 17,71%

31 decembrie 2013- 33,47%

31 ianuarie 2014 – 33,63%

În scrisoarea publicată sunt comparaţi diferiţi indicatori din domeniu, fiind făcute confuzii. De exemplu, cifra de 21% la finalul lunii decembrie 2013 reprezintă nu gradul de absorbţie, ci valoarea plăţilor efectuate de Comisia Europeană către România, care indică atât avansurile de la UE cât şi fondurile rambursate.

În 2013, sumele rambursate României de către Comisia Europeană au avut o rată de creştere de peste 100%, acesta fiind cel mai ridicat avans înregistrat în rândul statelor membre UE. Deci, din acest punct de vedere România se clasează pe primul loc.

Dacă ne referim la perioada de programare 2014-2020, României i-au fost alocate aproximativ 21 miliarde de euro pe politica de coeziune. Raportată la numărul de locuitori, alocarea României este cea mai mică din UE: de aproximativ 1.000 de euro/ locuitor.

* sume exprimate în preţuri curente 2011

La Bruxelles avem reprezentanţi de seamă care luptă cu toate forţele pentru ţara lor. Există lobby şi există şi acea competenţă pe care dumneavoastră nu o mai simţiţi din cauza prea multor deziluzii. Trăim uneori acelaşi tip de dezamăgire ori de câte ori unii dintre compatrioţii noştri îşi atacă propria ţară neţinând seama de faptul că, aceste semnale transmise la Bruxelles sunt traduse în termeni de instabilitate politică. Astfel de derapaje care ascund mize, în esenţă, mici, afectează întreaga naţiune în ansamblul ei. Din toate aceste raţiuni, banii nerambursabili din perioada 2014 – 2020 trebuie absorbiţi şi utilizaţi în beneficiul unei Românii care se schimbă şi se dezvoltă. Aşa cum se înţelege din prima dumneavoastră scrisoare, aţi studiat modelul polonez îndeaproape. Considerăm că Polonia este un exemplu pentru România nu numai din perspectiva modului de implementare a fondurilor europene ci şi, aşa cum bine subliniaţi şi dvs. prin argumente solide, datorită modelului de dezvoltare pe mai multe paliere.

În aceea ce priveşte aprobarea unui aşa-zis “Acord de Parteneriat” al Croaţiei de către UE, informaţiile sunt false: Croaţia a aderat abia în anul 2013 la UE, iar documentul aprobat de Comisie acestui stat UE este planul pentru atragerea investiţiilor străine. Acordul de Parteneriat este documentul cadru prin care statele membre stabilesc cum vor fi folosite fondurile UE în perioada de programare 2014-2020.

Regulamentele UE care reglementează perioada 2014-2020 au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE în data de 20 decembrie 2013. De la această dată, statele membre au la dispoziţie 4 luni pentru a transmite Acordul de Parteneriat. Având în vedere că regulamentele au fost publicate abia la finalul lunii decembrie 2013, devine evident că Polonia nu putea transmite în mod oficial Acordul de Parteneriat înaintea publicării acestora.

Ministerul Fondurilor Europene a supus consultării publice toate documentele de programare, care au fost postate pe site, dar şi în cadrul Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020. Acest Comitet este constituit din 64 de entităţi, dintre care 70% reprezintă instituţii publice centrale şi locale, iar 30% sunt organizaţii reprezentative ale mediului economic şi social, ale sindicatelor, mediului academic, organizaţii nonguvernamentale, respectiv alţi reprezentanţi ai societăţii civile. De asemenea, şi proiectele programelor operaţionale vor fi publicate pentru consultare publică.

Ministerul Fondurilor Europene îşi propune să fie o instituţie cât mai eficientă în zona de creştere a transparenţei instituţionale. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte ale MFE.