De ceva vreme vorbim cu ceva mai multă încredere despre folosirea datelor deschise (open data) în administrația publică. Publicarea seturilor de date publice în format deschis reprezintă deja un standard în țările dezvoltate și contribuie la creșterea transparenței guvernării, la limitarea corupției și la dezvoltare economică prin stimularea inovării. Anul trecut am notat câteva progrese importante în România (inventariate de Andra Bucur), între care lansarea portalului național de date deschise (data.gov.ro), dar și reticența față de asumarea politică și integrarea noilor principii în activitatea tuturor structurilor guvernamentale. Avem în aceste zile prilejul să constatăm încă o dată dublul standard al guvernului, diferența uriașă în teorie și practică.
Anul acesta, România propune un nou plan național de acțiune în cadrul inițiativei Open Government Partnership, principalul instrument internațional pentru promovarea guvernării deschise. Ieri s-a încheiat perioada de dezbatere publică a primei versiuni a planului. Așa cum aflăm chiar din document (unul în lucru, găsiți aici un set extins de comentarii asupra lui), planul vizează angajamente legate de creșterea transparenței, creșterea numărului de date deschise publicate, pregătirea resurselor umane și promovarea conceptului de date deschise prin cât mai multe mijloace de comunicare. Unul dintre cele mai ambițioase obiective este publicarea contractelor cu finanțare publică (open contracting). De asemenea, guvernul își propune creșterea calității și numărului de date deschise publicate și utilizarea inovatoare a acestora. Totul sună foarte frumos și se apropie de interesele utilizatorilor, doar că aceste cuvinte nu par să fi ajuns și la alte instituții publice cu responsabilități în domeniu.
Dintre cele peste o sută de seturi de date publicate pe portalul guvernamental, cele despre achiziții publice suscită cel mai mare interes, pentru că reutilizarea lor permite atingerea directă a obiectivelor de transparență menționate. De altfel, la hackathonul cu date deschise organizat în luna februarie, o bună parte dintre cei peste 30 de participanți voluntari au lucrat mult pentru curățarea și includerea în aplicații a acestor date. Au rezultat observații și recomandări transmise instituțiilor publice și așteptam cu interes actualizarea datelor.
Astăzi nou înființata (din ianuarie 2014) Agenție pentru Agenda Digitală a României (AADR) a publicat anunțul de achiziție a unui nou sistem informatic pentru gestiunea achizițiilor publice, un proiect în valoare estimată de 27,1 milioane de lei. Noul sistem, botezat SICAP, este menit să înlocuiască actualul SEAP, lansat în 2007 și rămas în urma progresului tehnologic. Inițiativa este una bună, pentru că sunt cunoscute și documentate problemele bătrânului SEAP. Însă din perspectiva datelor deschise surpriza este cât se poate de neplăcută: tânărul SICAP le ignoră.
Nu găsim nicăieri în caietul de sarcini cerința unui modul care să permită exportul datelor din SICAP către portalul de date deschise. Între beneficiarii SICAP nu se numără și Cancelaria Primului Ministru, acolo de unde Departamentul de Servicii Online și Design (DSOD) gestionează infrastructura și politicile privind datele deschise. Pare că AADR nu a auzit sau nu vrea să știe despre aceste lucruri; nu a remarcat nici măcar că, așa cum scris în programul de guvernare, DSOD are, printre altele, rolul să monitorizeze implementarea proiectelor de e-Guvernare, Partneneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership), strategia privind Agenda Digitală a Uniunii Europene, precum și să sprijine instituţiile publice implicate. Sunt chiar curios cum monitorizează DSOD implementarea SICAP.
Sigur că, la nevoie, datele pot fi preluate manual din SICAP și publicate pe data.gov.ro, sau poate fi construit ulterior un modul în acest sens. Însă ambele variante implică resurse suplimentare și experiența ne arată că alocarea unor astfel de resurse pentru transparență este de obicei amânată pe termen nedefinit.
Este absurd să ai pe de o parte o strategie în domeniul datelor deschise, iar pe de altă parte să inițiezi noi proiecte ce nu prevăd și mecanisme de a respecta această strategie. Cazul de la AADR nu este singular, sunt și alte ministere sau agenții guvernamentale care au proiecte de informatizare ce ignoră strategii și programe guvernamentale. Este însă un caz emblematic pentru că arată o disfuncționalitate importantă de comunicare între două instituții ce sunt obligate prin însăși actele de înființare să coopereze, iar din această cauză ratăm din nou oportunități bune de a atinge obiective importante deja asumate.
Articol aparut pe blogul Fundatiei pentru o Societate Deschisa
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 