În România, în general, solidaritatea sună rău. Explicaţia cea mai banală este aceea că, în timpul comunismului, solidaritatea a fost, vorba lui Maiorescu, nu doar o treaba „falsă, fără fundament” (mimată şi nu simţită, impusă de sus şi nu spontană), ci şi, pe cale de consecinţă, o treabă demnă de dispreţ. (Recitiţi teoria formelor fără fond a lui Maiorescu, e foarte interesantă, iar raţionamentul lui are şi un al doilea pas, ce nu prea a fost exploatat: o formă fără fond e dăunătoare nu doar în sine, ci şi pentru că „despreţuieşte”, zice Maiorescu, adică discreditează respectiva idee pentru că o maimuţăreşte prin transpunerea ei într-o realitate rizibilă). În România actuală se solidarizează în mod selectiv, cu alte cuvinte se socializează după afinităţi, se aleg anumite subiecte şi nu altele, se iese în stradă pentru o mulţime de motive, în general onorabile, dar a ieşi pentru justiţie este, cum spunea un manifestant recent, ca şi cum le-ai da apă la moară procurorilor băsişti. Aici nu mai vorbim de principiu de justiţie, dar în cazurile celelalte vorbim exclusiv, absolut exclusiv şi absolut dezinteresat despre principii. Un alt răspuns al manifestanţilor selectivi este: nu putem să manifestăm simultan pentru toate, staţi, vine şi rîndul justiţiei etc. Iată acum un subiect care nu suportă amînare: apărarea unor oameni acuzaţi că sînt „fascişti bătrîni” şi „delapidatori de fonduri publice”. Ce facem, îl trecem pe lista de aşteptare?
Într-un comentariu recent cu privire la solidarizarea în jurul „fasciştilor bătrîni” spuneam că sînt optimistă, că de data asta cu siguranţă se va solidariza multă, multă lume. Cred că m-am grăbit. Solidarizarea în România încă sună rău. Ceea ce eu îmi imaginam că e o chestiune mult prea evidentă, prea bazală, o minciună mult prea gogonată şi un afront mult prea clar ca să nu producă efectul de solidarizare pe care eu îl consider natural, aproape un reflex, este în acest moment, în diverse medii, analizat, răstălmăcit, neutralizat cu tot felul de contra-exemple hilare, o lume întreagă, foarte „independentă” şi, mai ales, „preocupată de soarta celor ultragiaţi” se contorsionează în moduri din ce în ce mai acrobatice ca să ne arate că, noi, ăştia cu solidarizarea, sîntem: a. induşi în eroare; b. mînaţi de interese; c. stupizi; d: supuşi oligarhiilor, troicilor, conspiraţiei, imperialismului, neoconilor.
Eu nu vreau să spun decît atît: avem aici, acum, nişte ultragiaţi. Aceştia sînt: H.R Patapievici, Mircea Mihăieş, Tania Radu, Dan Croitoru. Pînă să ajungem pe Valea Jiului, la Roşia Montană sau la Pungeşti, avem un subiect de solidarizare, clar ca Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul. Să-l contemplăm. Şi să decidem. Poate să nu ne placă nici stilistica lor, nici ce cred despre corectitudinea politica, nici despre omul recent, nici despre Dante, nici despre moartea lui Culianu, nici despre Faulkner. Poate să nu ne placă nimic, dar nimic din tot ceea ce au scris şi au făcut. Putem să dispreţuim şi virgulele din cărţile lor. Putem să nu mai purtăm niciodată papion din cauza lor. Dar putem să ne solidarizăm împotriva faptului că au fost făcuţi „fascişti bătrîni” şi delapidatori de fonduri publice? (Apopo de asta, rapoartele Curţii de Conturi sînt publice, pe site-ul instituţiei, pentru cei care au scrupule de acest fel. Să le citească şi să se lămurească.). Sau nu putem? E o chestiune de da sau nu, nicidecum de explicaţii, scuze, nuanţe, justificări. Despre Culianu, omul recent, Faulkner şi alte fineţuri, dezbatem după. Deocamdată, există un răspuns de dat. Azi, mîine, nu mai tîrziu, există reacţii care au temei şi greutate doar într-un anumit moment precis.
Am citit pagină cu pagină o revistă din România anilor 1954-1968. Şi acolo unii au zis, în felul în care se putea zice atunci, da sau nu. Şi eu am citit şi am înţeles, după 50 de ani, că unii se solidarizează, riscă, au curaj, iar alţii nu. Întotdeauna şi în orice societate. Iar urma pe care o lasă da-ul sau nu-ul lor nu se şterge, poate fi văzută şi peste o jumătate de secol. Şi înţeleasă ca atare.
Astăzi am citit multă producţie de presă din România. Reproduc mai jos fragmentul care m-a impresionat cel mai mult:
„Între timp, Revista 22 strânge semnături pentru ca Ponta să îşi ceară public scuze, iar Societatea „Timişoara“ condamnă afirmaţia. Eu ce aş putea zice? Să semnez, să condamn, să ridic problema, să trag semnalul, etc? Sunt o jurnalistă amărâtă, locuiesc într-o garsonieră în chirie şi circul cu tramvaiul. Nu e vorba că m-ar băga cineva în seamă. E pur şi simplu o chestiune de respect. Mircea Mihăieş mi-a fost profesor la facultate, în Timişoara. Mircea Mihăieş se numără printre oamenii care au reuşit să îmi deschidă mintea. Viaţa într-o ţară în care un asemenea om este numit de premier „un fascist bătrân“ trezeşte în mine o deznădejde cruntă, un nod în plus în gât şi o tristeţe enormă.” (Lavinia Bălulescu, Sînt o fascistă tînără şi tristă, blog Adevărul)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Si eu simt cum ma cuprinde (plagiind) o tristete iremediabila.
Mai degraba s-ar auzi strigatul tacut al multora, acel „bine le-a facut”, decit strigatul normal: asta nu se poate, plagiatorule.
(Imi amintesc cit chinuiau unii tastatura sa justifice dece nu semneaza apelul in favoarea dlui Plesu acum ceva timp.)
Intr-un comentariu neaprobat de platforma, la articolul d-lui Liiceanu, am spus (citez din memorie): „bai , stati si comentati virtual in loc sa iesiti in strada”. Am spus si „stati ca si rumegati de pe margine intimplarile zilei, in loc sa se trezeasca ponta cu 10 000 oameni la poarta”
= cornute mari, gen masculin.
= cornute mari, gen feminin.
In lipsa miscarilor de strada, ceea ce a facut MM este salutar (dat in judecata). Sper sa ceara o suma exorbitant de mare.
Din cate stiu, la multi ani dupa ce a scris despre formele fara fond, Maiorescu a cam dat inapoi. A admis ca in cele din urma, cumva, formele si-au „secretat” fondul. Doar asa, pentru completitudine, nu vreau sa spun ca ar fi gresit initial sau ca nu s-ar fi putut construi mai eficient formele respective.
Mai la subiect, sunt si eu putin surprins ca pana acum nu s-a organizat niciun protest. Dar doar putin, dupa ce am vazut cat de putini s-au solidarizat cu Andrei Plesu cand a fost balacarit de un post de televiziune pe care nici nu-l mai numesc.
Acuza lui Victor Ponta e doar o ineptie, o manevra de sconcs politic. Pana si aici se dovedeste a fi un …plagiator batran. Macar puritanii „antifascisti”, de bine de rau, credeau in ceva, ori premierul nostru e un recipient de plastic gol, cu eticheta letala guevarista, n-are nicio consistenta, niciun ideal-la fel ca Mr Bean-de-la-mare. Cred ca delfinul, cel pe care alt mare prieten de-al domniei sale, Remus Cernea, doreste sa-l legitimeze ca „persoana non umana”, ar putea sa se simta nitel lezat si sa ceara explicatii.
Dar ceea ce mi se pare important e altceva. Dvs si cei care ne cereti sa ne solidarizam cu stimabilii intelectuali ultragiati, uitati un lucru. Ca dumnealor n-au solidarizat niciodata cu o cauza ce nu era pe agenda politica a partidei prezidentiale. N-au luat nicio atitudine in cazul evidentei manopere de la Rosia Montana si nu au militat pentru impunerea punctului 8 de la Timisoara. Asta ca sa ma limitez doar la doua exemple. Au preferat sa se cantoneze strict in zona partizanatului politic. Ori suporterii de orice fel accepta sa fie expusi oprobiului taberei adverse. La peluza galeriei esti doar fan, nu intelectual! Cand le girezi/aplauzi pe Elena Udrea sau pe EBA nu mai poti invoca imunitate la huiduieli pe considerentul ca ai o opera in spate.
Si mai e ceva. Cred ca cel mai jignit si haituit intelectual de marca din tara asta, dupa ’90, a fost profesorul Lucian Boia. Dansului nu i s-a conferit nicio decoratie si nici nu e academician. Desi ar merita cu prisosinta. Distanta si discretia domniei sale fata de spatiul public ar trebui sa ne doara pe toti. Macar un pic. Asta pentru ca solidarizarile, inexistente, oricum, l-ar jena pe distinsul carturar. Care nu e numai un intelectual cu opera recunoscuta pe tot mapamondul, ci si un drept al cetatii.
@ Genu, gresit! Stiu ca va place sa va simtiti singuri impotriva tuturor si sa va erijati in singurii aparatori ai tarisoarei (ma refer la demonstrantii RM& Pungesti) insa este de notorietate ca domnul Patapievici are chiar un petec simbolic de teren in RM, sustinand respectiva cauza. Si va spun asta ca persoana total dezinteresata si neinteresata in legatura cu acel caz, in sensul ca, daca pana si eu stiu despre asta, nu pot decat sa ii suspectez de rea-vointa pe cei din jurul acelui demers care nu vad evidenta.
Spuneti-ne cand si unde iesiti sa manifestati, eu unul promit sa fiu acolo!
Problema consta in dimensiunea carnavalesca a societatii romanesti (daca tot l-ati parafrazat si pe Creanga). De pilda, acum ceva vreme, cand au fost jigniti niste jurnalisti, am semnat si eu o lista, dupa care a venit, din cate stiu fiindca nu locuiesc in tara, o alta lista, de data asta facuta de Antena3, lista care din cate imi amintesc a fost trimisa administratiei americane. Nu conteaza ca pe a doua lista apareau semnaturile lui Stalin si Hitler, etc., conteaza ca au reusit prin promo si lungime sa ingroape prima lista si in subsidiar o lista intocmita de romanii din SUA care incercau sa atraga si ei atentia asupra coruptiei din Romania. Nu degeaba avem in romaneste expresia „cui pe cui se scoate.” Solidaritatea este o valoare morala, insa valorile morale nu sunt luate in seama atunci cand in jur toate legile sunt rasturnate intr-un carnaval continuu, intr-o permanenta orgie mediatica.
In plus, nici eu nu sunt total straina mediului academic romanesc in care am lucrat candva. Stiti foarte bine ca, desi sunt foarte multe persoane rafinate acolo, si discutii interesante, aproape nimeni nu se incumeta cu adevarat sa puna problema public, de teama acelui ripple effect despre care vorbea si Sorin Adam Matei (in alti termeni, e adevarat) la un moment dat. Si, pana la urma, de ce ar face-o? Au in fata exemple de oameni patiti, ultimele intamplari legate de domnii Mihaies si Patapievici fac parte dintr-un lung sir de probleme pe care acesti oameni le-au avut in ultimii ani. Exista nu doar o reticienta fata de solidarizare, o lumina negativa aruncata asupra termenului, ci si o frica de solidarizare care poate ar trebui la randul sau pomenita.
In al treilea rand insa, in cazul acestui din urma atac, paralizia se refera si la altceva – atacul a fost atat de stupid incat parca nici nu-ti vine sa te lupti cu asa ceva. Cine sa te asculte? Este atat de evident ca premierul Romaniei se comporta ca un golanas pe maidan, ce sa faci intr-o astfel de situatie? Orice ai spune niciodata intelectualul clasei nu-l va dobori pe insul grobian si popular cu argumente intelectuale.
1. Si credeti ca administratia americana a luat in seama lista trimisa de baietii / fetele lu’ dom profesor Felix ?
Din ce a relatat presa ca ar fi spus Victoria Nuland la intalnirea cu membrii ONGurilor / presei , am inteles ca se mira de lipsa de reactie a Cetatenilor la coruptie / abuzurile clasei politice ( si indemna la reactie ) ; nu cred ca pentru administratia americana ar conta un milion de liste trimise de A 3 ( am inteles ca la intalnirile cu VN nu au fost invitati reprezentantii lu’ dom’ profesor Felix – presa / ONGuri ) .
Am serioase dubii ca baietii / fetele respectivi au reusit sa ingroape lista R 22 ; poate doar fata de credinciosii A 3 , cunoscuti pentru inteligenta , sensibilitatea , cinstea lor – da’ astia chiar ca nu conteaza .
2 . Valorile morale ar trebui sa fie respectate ( aplicate ) permanent , cu atat mai mult in situatia in care ” legile sunt rasturnate ” ; cum ne-am putea orienta in viata , daca ( sub diferite pretexte ) ne abandonam valorile morale ( pe care noi le-am ales ) ?
3 . Ma tem ca reticenta fata de solidarizare vine ( si ) dintr-o profunda lipsa de intelegere a modului in care functioneaza o societate .
Pare ca oamenii din Ro nu inteleg ca – in anumite aspecte ale existentei lor – au interese comune si ca pentru a le promova / apara trebuie sa se constituie in grupuri , care functioneaza pe baza de solidaritate .
De altfel , in Ro este destul de rau vazuta ideea de optiune ( mai ales in domeniul politic – e tragedie nationala daca domnii Patapievici , Liiceanu , Cartarescu declara ca apreciaza orientarea sustinuta de TB ) , fiind pretuita ” impartialitatea ” ; eu sunt printre cei care cred ca ” impartialitatea este un nume pompos pentru indiferenta , care este un nume elegant pentru ignoranta .”
4.Mai ales cand premierul se comporta ca un golanas pe maidan este vital sa reactionezi cat mai puternic / vocal ( antropologii au explicat de ce ) .
Cea mai mare greseala este sa nu faci nimic ; pentru ca este prost , golanul va fi incurajat de lipsa de reactie si va escalada agresiunea .
Ar fi stupid ca intelectualul clasei sa incerce sa-l doboare pe grobian cu argumente intelectuale ; normal ar fi ca domnul Patapievici sa-l dea in judecata pe dr . Ponta pentru calomnie – a afirmat public , in mod repetat , ca exista rapoarte ale Curtii de Conturi care il incrimineaza pe HRP – iar domnul Mihaiesi sa-l actioneze pentru insulta / calomnie ( penal / civil ) .
Este singura modalitate – legala – prin care cei de teapa dr. Ponta pot fi potoliti ( in stilul caracteristic , a lasat-o mai moale ieri , baga fitile ca daca cei propusi vor neaparat decoratiile , el o sa contrasemneze decretul ) .
Chapeau! Reactia dvs. ma bucura!
1. Nu, si aveti dreptate. In plus, locuiesc de ani de zile peste ocean, destul ca sa stiu ca nimeni nu este naiv aici. Singura problema este ca o parte a societatii romanesti se umple de rusine in exterior si asta ne afecteaza tuturor imaginea, ca tara.
2. Absolut corect raspunsul dvs. M-a bucurat sa-l citesc.
3. Aici raman la parerea mea. Aveti dreptate partial, insa teama este generata si de faptul ca relatiile se leaga la modul traditional (de asta l-am si pomenit pe Sorin Adam Matei) si exista riscul de a cadea in dizgratie – in engleza suna mai bine „fall from grace”. Putini au curajul sa-si asume acest risc.
4. Corect. Si eu am senzatia ca justitia este singura modalitate prin care poate fi convins sa se comporte diferit (in plus, la cat de incet se intampla uneori lucrurile, s-ar putea ca verdictul sa nu-l mai prinda pe aceiasi cai mari si sa-l loveasca din plin). Ceea ce am scris se referea strict la spatiul de dezbatere si argumentatie oferit noua celor de pe margine de Contributors.
sigur, afirmatiile lui ponta trebuie condamnate. restul este pentru instanta sa decida. doamna marcu ne indeamna sa aplicam in mod consistent principiul solidaritatii. vreau numai sa mentionez ca aceasta platforma a tacut malc cand s-au circulat „liste negre” acuzand diversi oameni de a fi vanduti rusilor pe baza unor citate decontextualizate. observ ca „bolsevicii impenitenti”, „sectele leniniste” , pesedistii si „idiotii utili” nu sunt eligibili pentru solidaritate, desi idea de liste negre starneste ecouri ale unui trecut totalitar pe care acesta platforma il condamna.
si daca tot este vorba de principii si practici absolut vitale pentru o democratie, ma intreb de ce doamnna marcu ne indeamna sa mai asteptam pana sa ajungem la pungesti etc. faptul ca drepturile civile ale satenilor si activistilor de la pungesti au fost incalcate masiv si sistematic de catre jandarmerie la ordinul acestui guvern mi se pare o amenintare mult mai reala la adresa justitiei si democratiei care ar fi trebuit sa elicite o reactie puternicadin partea tuturor celor care pretind ca sustin democratia, libertatea si justitia
desigur, demnitatea tututor cetatanilor, inclusiv a domnilor patapievici si mihaies trebuie respectata si aparata. mi-ar place insa sa vad si un articol pe acest site despre demnitatea concetatenilor nostri romi. insa nu cred caun astfel de articol s-ar incadra in politicile editoriale ale aceastei platforme
Evident…din pacate. Daca sistematizăm un pic „solidaritatea” nu este datorata DECÂT in domeniul economic. In cel juridic, „egalitatea”. De aceea e BINE că MM l-a dat in judecata. E curios ca nici d-na/d-soara Luminita Marcu, nici alții nu văd solidaritatea ca „presiune asupra Justitiei”- lucru pe care îl faceau cu oarecare frenezie, când era orientata („presiunea”) invers, cand CSM-ul o invoca cu pasiune.. Din momentul in care MM l-a dat in judecata pe junele justițiar de cartier Ponta, toate „solidaritatile” TREBUIE să taca. Este, iar evident, ca dacă o faci cum și-ar dori LM, adică in afara economicului, solidaritatea nu poate fi decât selectiva. Nimeni nu are datoria solidaritatii, afara de solidaritatea cu cel in nevoie, „cu vaduva si orfanul”, cum se zicea pe vremuri. Dar, mecanica asta, a „democratiei” ne ramane complet straina….(Si in plus, intr-adevar, avem TOȚI, dreptul la demnitate- SCRIE la art. 1 in Declaratia drepturilor omului. Ori n-am vazut „solidaritati” nici cu țaranii expropriați cu forța, nici cu „bolșevicii” de ocazie, nici cu săracii, nici cu morții de sub zăpezi acum câțiva ani….sau, tiens, cu Mircea Diaconu, victima a Justitiei). Este democratia pro-domo, „noi si-ai nostri să prospere”. Lamentabil.
cu mintea mea practica zic. Nu cumva solidarizarea sau protestul era impotriva DREPTULUI unui prim-ministru de a TERFELI? indiferent de persoana, indiferent de educatia acesteia?
Acest drept il aparati?
Nu avem inca cultura anglo-saxona sau nu avem incredere in tribunale sau suntem milosi. Afirmatiile [jignirile sau minciunile lui Ponta] l-ar fi costat ff scump in UK/Canada/Australia etc.
Noi inca facem proteste [si inteleg din ce scrieti ca sunteti contra].
Nu se va intampla nimic! Pardon, nu chiar nimic: cativa vor scrie, alti cativa (mai multi) vor semna o petitie… si ? Ciurda de porci isi va vedea de drum, strivind totul in cale. Am aflat ca „inaintasul” ( al’ de alearga in fata ei) a hotarat sa acorde „sectorului cultural” cateva milioane bune, asa ca multi se vor uita mai intai la bani si apoi la ce le spune constiinta, asta cand va fi vorba sa ia pozitie…verticala. Dupa care se vor uita numai la bani, asa cum zdrobitoarea lor majoritate au facut si pana in 89, si se vor pune in genunchi, ca, mai nou, pe vremea lui Nastase, care-i sponsoriza la greu. In urma cu 25 de ani, cand ion iliescu i-a numit pe opozanti „golani”, puteai sa-i vezi prin centrul Bucurestiului pe multi purtand cu mandrie, prinse la pieptul hainei, etichete pe care scria „golan”. Azi, cand doi mari intelectuali romani au fost numiti „nazisti” si „fascisti” de o „facatura” aflata in fruntea guvernului, n-ai sa vezi oricat te-ai stradui o adunare de oameni care sa se proclame in semn de solidaritate „fascisti”.
Luminita, bravo pentru articol! Si eu l-am cunoscut personal pe Mircea Mihaies, am devenit prieteni, este un om admirabil, cum rar am mai intilnit. Sa fie jignit chiar de un prim ministru, asta este prea de tot. Iar reactia publica de aparare fata de acest atac mirsav
este foarte anemica!
@amanda13 Daca ati avea si ceva buna credinta atunci cand cititi un text aflat in neconcordanta cu vederile Dvs, ati observa ca n-am invocat niciun motiv ecologist in comentariul meu. Pentru ca nu sunt! M-am referit doar la „manopera de la Rosia Montana”.
Cititi selectiv si va agatati de orice amanunt pentru a inventa argumente. Ori, vedeti, eu nu sunt galerist, doamna/domnisoara. Nu toata lumea se invarte in acest fals maniheism, aflat la ordinea zilei de prea mult timp. Si care ma plictiseste grozav. Textul era mai lung si un pic mai variat in idei, dar Dvs ati preferat sa ma expediati in zona nihilismului ecologist. Cunosc acea tacere lunga in fata oricarui argument adus unui fan entuziast. Dl Aligica, cu aplombul neostoit al Domniei sale, ar fi zis scurt: „meningita morala”. Ca o ghilotina iacobina. Dvs sunteti genul amazoanei lirice. Mai sperati in salvarea pacatosului.
Nu ma simt singur impotriva tuturor-nu sustin o cauza atat de periclitata. Nici nu ma mai duc la vot din ’96. Am un exil placut in propria tara-sa traiesti fara TV si ziare e o mana cereasca. Vorba Presedintelui-tara pare mai frumoasa(chiar si fara dumnealui!).
Mi se pare ca tine mai mult de „meningita morala” despre care vorbiti a-i acuza pe niste oameni de partizanat politic cu argumente false si a refuza implicarea civica (ca sa nu mai povestesc ca a te mai si lauda cu acest refuz mi se pare si mai stupid). Cat despre faza cu „amazoanele lirice”, mi se pare o expresie la fel de lipsita de continut ca si cea utilizata de Ponta, e usor sa inventezi ceva la limita oximoronului cand vrei sa pui pumnul in gura oponentului. Ma lasa rece. O zi / seara buna.
Oamenii ies foarte rar in strada pentru chestiuni abstracte, cum ar fi apararea onoarei unor intelectuali de marca. Banuiesc ca Ponta stie asta, de aceea si-a permis magaria. Magaria asta si multe alele care au fost si, invaribil, vor mai fi. Zi-i unui om ca painea se scumpeste de 10 ori si vei obtine o razmerita. Spune-i ca premierul tarii ii face fascisti pe intelectualii tarii si vei obtine un dat din umeri. Putini au fost (si mai sunt, din nefericire) cei care au inteles din timp ca Manifestul Partidului Comunist va duce la Gulag, iar Mein Kampf la Holocaust. Sau domnia lui Ponta la furt generalizat, subdezvoltare si domnia arbitrariului.
Stimata doamna Marcu,
Sa înțeleg ca ați îmbrăcat un eseu fain într-un ambalaj de sticla , agitați bine și ne uitam cu toții la bulele care se așează pe interiorul sticlei in timp ce conținutul începe sa capete presiune?
:))
Nu vorbim de simple persoane care sunt numite „fasciști bătrâni” , ultragiați ca „delapidatori de fonduri publice”.Este vorba despre intelectuali de frunte,asta este un atac împotriva intelectualilor de marca , intelectuali reprezentativi ai României de astăzi.
Nu am văzut nicăieri până acum un răspuns ferm ( de condamnare) din partea instituțiilor de cultura din România.
Unde este replica ICR?Unde este replica MAE( cel care a plătit ani buni asa ziși oameni de cultura)?Unde este replica Ministerului Culturii?De ce Academia Romana nu spune nimic?
Este același tip de solidaritate existent și acum ( la 25 de ani după momentul 1989) ?
@amanda13. Maniheismul nu inseamna implicare civica. Asta vedem si in schitele lui Caragiale. Marii oameni au coagulat energiile cetatii-Gandhi e preferatul meu.
Nu e fair sa va slujiti de acea „meningita morala”, pe care v-am servit-o chiar eu. Pe vremuri, am iesit pe strada-decembrie ’89, Piata Universitatii. Atunci convingerile insemnau ceva-te dureau la propriu. Asa ca n-o sa primesc niciodata lectii de civism de la postaci! Asa cum sunteti si Dvs. Si v-as ruga sa nu-mi mai dati raspunsuri la mesaje, oricum, monologul maniacal e repertoriul Dvs favorit. Si, oricat ar fi de dramatic, Inchizitia sa stiti ca nu mai exista. Iar pentru asta au murit 1700 de „prosti” in tara asta.
Cine vrea sa faca politica militanta sa se inscrie intr-un partid. Altfel, e viata traita prin delegatie.
Daca tot pomeninti de Caragiale, ceea ce scrieti imi aduce aminte de imaginea distorsionata a lumii din fraza „simt enorm si vaz monstruos” – ati fi tragic daca nu ati fi de-a dreptul ridicol.
Credeti ca ma impresionati cu ’89? Aveam 8 ani, asa ca nu puteam iesi in strada, dar nu puteti sti care ar fi fost reactia mea. Va respect optiunile, insa nu-mi tineti lectii de morala si civism. Cat despre ideea de a fi postac, acest pseudonim exista in blogosfera de ani buni, iar unii dintre cei care scriu pe Contributors ma cunosc. Nu cred ca este la fel un cazul dvs.
De 22 de ani, de cind s-au ,,despartit apele” in FSN intre PSD si PD (PDL), se duce aceeasi ,,clantaneala” intelectuala intre ,,un fel de stinga” si ,,altfel de dreapta”, in locul promovarii unui proiect ,,politic, economic si social” de schimbare, pe care l-am propus (fara ecou, nu doar fara rezultat), intelighentiei romanesti.
In lipsa lui, probabil ca si in 2044 (si ,,unii si altii” din) cele doua aripi politice ale postcomunismului romanesc, din urmatoarea generatie, va prelua, dezvolta si continua acelasi dialog steril si inutil, in lipsa unor proiecte de schimbare, care sa ia locul perpetuei ,,lupte” politice…teroretice.
Lasati cioara vopsita sa ne incante auzul cu minunatele-i triluri! Fiecare pasare pe limba ei piere.
La grobianism trebuie raspuns cu forta. Nu poti sa intorci crestineste obrazul la nesfirsit.
2 centi.