Tratarea bolilor romanilor in UE de 27 ori mai scumpa si decisa de politrucii de la CNAS si MS

Guvernul socialist Ponta, prin emiterea OUG nr. 2/2014, mimeaza obtinerea echitatii in domeniul sanatatii, prin accesul tuturor la acelasi grad de saracie, in timp ce modelele alternative, de asigurare suplimentara de sanatate pentru tratamente in strainatate sau cel de creare a unui fond special, alimentat din surse private, pentru aceste cazuri deosebite, sunt respinse prin politica de stat.

Desi Constitutia Romaniei prevede ca cetatenii au drepturi egale, discriminarea cetatenilor romani in privinta accesului la ingrijirea medicala de calitate este incurajata de actuala Lege nr.95/2006 a Sanatatii, unde deciziile privind modul de utilizare al banilor asiguratilor sunt luate de politrucii din Consiliul de Administratie al CNAS, numiti politic de Guvern, in loc ca acele decizii sa fie luate de reprezentantii legitimi ai asiguratilor.

Costul serviciilor medicale acordate pacientilor romani in UE este in continua crestere. Fiind decontat, in mare parte, de MS si CNAS din banii asiguratilor din Romania, acesta afecteaza in mod negativ calitatea serviciilor medicale din tara prin diminuarea fondurilor ramase disponibile in tara.

Conform legislatiei romanesti si a conventiilor internationale, pot beneficia de servicii medicale in tarile membre ale UE:

1. Cetatenii romani care sunt functionari europeni sau membri ai familiilor acestora;
2. Cetatenii romani care au primit aprobare de la CNAS sa efectueze tratamente in tarile membre UE pentru tratamentul afectiunilor incluse in pachetul de baza, dar care nu pot fi obtinute in Romania in timp util, din cauza listei de asteptare prea lungi;
3. Cetatenii romani care prezinta o afectiune acuta in timpul calatoriei in tarile UE si beneficiaza de asigurare medicala pentru situatii urgente prin Cardul european.

Situatiile 1 si 3 sunt inevitabile si pe deplin indreptatite de situatia de urgenta sau de calitatea de functionar UE, fiind acoperite, in parte, prin reciprocitate, de decontarile pentru cetatenii UE care calatoresc sau lucreaza in Romania.

Pentru serviciile prevazute in situatia 2 modalitatea de acordare a acestor avize necesita o discutie publica, plecand de la prevederile regulamentului de acordare a aprobarii pentru tratament in strainatate conform formularului E112: „pentru situatia trimiterii la tratament medical trebuie indeplinite doua conditii cumulative: A) tratamentul respectiv se regaseste printre serviciile medicale prevazute in pachetul de servicii de baza de care beneficiaza asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania si B) tratamentul nu se poate acorda in intervalul de timp necesar in mod normal pentru obtinerea tratamentului respectiv in Romania, luand in considerare starea curenta de sanatate a persoanei solicitante si evolutia probabila a bolii. Daca aceste doua conditii A) si B) sunt indeplinite casa de asigurari de sanatate nu poate refuza eliberarea acestui formular”.

Acest regulament nu permite o selectie corecta a pacientilor care sunt indreptatiti sa primeasca aprobare pentru tratament in strainatate, chiar daca punctul A) pare a fi clar si facil, respectiv, se cauta in lista in care sunt incluse serviciile medicale apartinand pachetului serviciilor de baza si se constata daca tratamentul necesar este sau nu inclus in aceasta lista. Din pacate, nu exista o astfel de lista a serviciilor incluse in lista pachetului serviciilor de baza, pentru o anumita afectiune si exista o lista de excludere foarte scurta, care cuprinde numai conditiile in care unele servicii medicale sunt excluse din pachetul de baza, si nu serviciile excluse pentru o anumita afectiune. Rezulta, astfel, ca pacientii din Romania sunt asigurati pentru orice afectiune cunoscuta si pentru toate tratamentele posibile care se practica in acele afectiuni, indiferent de complexitatea sau de costul lor, cu mici exceptii legate mai mult de conjunctura in care s-au dobandit acele afectiuni, de exemplu accidente de munca sau boli profesionale, unde plata serviciului se face de catre angajator.

In privinta punctului B), este foarte subiectiva aprecierea dupa care un pacient aflat pe o lista de asteptare pentru o anumita terapie necesara pentru o afectiune pentru care exista astfel de liste de asteptare in Romania (foarte putine: transplanturi de organe, tratamentul pentru hepatitele cronice virale sau pentru anumite forme de cancer) ar necesita un tratament mai rapid decat ceilalti pacienti aflati pe lista respectiva si nu poate fi promovat, in tara, pe un loc superior.

Ierarhizarea in cadrul acestor liste se face pe baza unui punctaj cat se poate de obiectiv, in functie de gravitatea formei afectiunii fiecarui pacient si de alti parametrii, si listele se reevalueaza periodic.

Extragerea unui anumit pacient de pe acea lista, pentru a-l trimite in strainatate cu prioritate, ii nedreptateste pe toti ceilalti pacienti care se afla pe o pozitie superioara acestuia, discriminare care este contrara Legii nr. 95/2006, Art. 374, (3): „Deciziile si hotararile cu caracter medical vor fi luate avandu-se in vedere interesul si drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea intre pacienti, respectarea demnitatii umane, principiile eticii si deontologiei medicale, grija fata de sanatatea pacientului si sanatatea publica”.

Situatii de genul urgentelor aparute pe listele de asteptare s-ar fi putut rezolva mult mai simplu si mai cost-eficent prin suplimentarea numarului de tratamente in tara si nu prin trimiterea in strainatate a unor pacienti selectionati pe baza altor criterii in afara de cele dupa care se alcatuiesc aceste liste.

Cum aprobarile pentru tratamente in strainatate se acordau de catre o comisie a CNAS, diferita fata de cele care ierarhizeaza pacientii pe listele de asteptare, si cum avizele se acordau si pentru pacienti care nu se regasesc pe liste de asteptare pentru tratamentele disponibile in tara, este indreptatita suspiciunea de coruptie in privinta acordarii acestor avize.

Toate aceste lucruri se intamplau pentru ca, de fapt, cei care controleaza repartizarea banilor colectati pentru sanatate nu sunt reprezentantii platitorilor de contributii la sanatate, ci sunt reprezentanti ai structurilor politizate ale statului, dezinteresati de binele asiguratilor, grija principala fiind perpetuarea lor in pozitiile cheie a administrarii acestor fonduri ale asiguratilor. Acesti reprezentanti nu se deranjaza in niciun fel sa puna in discutia asiguratilor modalitatea de acordare a avizelor prin care anumiti asigurati sunt favorizati pentru a primi tratamente de calitate superioara in tarile UE, in detrimentul asiguratilor de rand, care nu beneficiaza, uneori, nici de serviciile minime, de baza, cum ar fi, de exemplu, medicamente gratuite in cursul spitalizarii sau explorari imagistice gratuite.

Nivelul de 27 ori mai scump al decontarilor in anii 2011-2013 pentru tratamentele romanilor aflati in strainatate, din tabelul de mai jos, a fost confirmat de Ministerului Sanatatii prin adresa emisa in 25 iunie 2014 atasata aici http://www.tody.ro/document/2014-03-10-Raspuns-la-Intrebarea-22-catre-MS-in-legatura-cu-datoriile-pentru-spitalele-din-strainatate

Astfel, serviciul decontat de CNAS catre spitalele din tarile UE (internare sau tratament fara internare) a costat de la 23 pana la 27,6 ori mai mult decat un tratament mediu in spitalele publice din Romania, in acelasi an.

Asta in timp ce fondurile cheltuite in tara pentru ingrijirea medicala sunt strict dramuite la nivelul bugetului de stat si este necesara reducerea numarului de paturi din spitale pentru ca sumele cheltuite sa se incadreze in bugetul alocat spitalelor.

La intrebarea adresata Ministerului Sanatatii despre limita bugetara pentru aceste cheltuieli, raspunsul emis de MS si prezentat la linkul de mai sus mentioneaza ca nu exista nicio limita de buget in aceasta privinta, realizandu-se astfel o crestere anuala cu 550% a costurilor legate de serviciile medicale in strainatate, programate si nu cele urgente in baza Cardurilor europene, numarul de servicii medicale programate fiind, in 2012 de aproape 8 ori mai mare ca in 2011, iar in 2013, de 27 de ori mai mare fata de 2011.

Este evident ca, mergand in aceasta directie crescatoare, fondurile decontate din banii asiguratilor romani pentru ingrijiri medicale in UE (147,9 milioane lei, adica 33 mln EUR in 2013), de care au beneficiat un mic numar de pacienti (1.013 servicii in 2013), au crescut si vor creste exponential si in urmatorii ani, ajungand sa concureze serios cu fondurile cheltuite pentru romanii de rand, care nu isi pot permite o calatorie in strainatate in scopul ingrijirii sanatatii.

Probabil pentru a evita falimentarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, recent, Guvernul socialist Ponta a emis OUG nr. 2/2014 care prevede, printre altele: „Art. 874:

(1) Costurile asistentei medicale transfrontaliere sunt rambursate de casele de asigurari de sanatate in conformitate cu prevederile prezentului titlu;

(3) Contravaloarea serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale prevazute la alin. (1) va fi rambursata de catre casa de asigurari de sanatate la care este luata in evidenta persoana asigurata: c) pana la nivelul preturilor/tarifelor care ar fi fost suportate de Romania prin sistemul de asigurari sociale de sanatate, daca asistenta medicala respectiva ar fi fost acordata pe teritoriul Romaniei, fara a depasi preturile/tarifele efective ale asistentei medicale primite si evidentiate in documentele de plata si fara a suporta contravaloarea serviciilor de cazare si de calatorie suportate de persoanele asigurate, precum si costuri suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri atunci cand beneficiaza de asistenta medicala transfrontaliera;

(4)Metodologia de rambursare a preturilor/tarifelor reprezentand contravaloarea asistentei medicale transfrontaliere, inclusiv nivelul acestora, se stabileste prin hotarare a Guvernului.”

Aceasta metodologie de rambursare a fost stabilita, iar prevederea de la litera c) va duce, practic, la suportarea de catre pacient a costurilor asistentei medicale in tarile membre UE, aproape in totalitate, pentru ca trarifele din Romania pentru diverse proceduri sunt neconforme cu realitatea si mult subevaluate.

Aplicarea acestor noi norme va desfiinta inechitatile, dar pe seama disparitiei sansei unui tratament in strainatate suportat de asigurarea publica, inclusiv pentru persoanele cu afectiuni rare, care nu pot fi tratate in Romania.