sâmbătă, mai 18, 2024

Agenda Digitala: strategia fara strategie

Agenda Digitală este o strategie pe termen lung a Comisiei Europene, care își propune să valorifice noile tehnologii în favoarea cetățenilor și a mediului economic în general.

Fiecare stat din UE trebuie să-și creeze o strategie proprie prin care atinge obiectivele stabilite la nivel European, fiecare stat este evaluat. Ultimele date publicate pe website-ul Comisiei Europene[1] arată că în anul 2013, doar 5% dintre români au folosit servicii de guvernare electronică , față de media europeană de 41%, iar indicele de transparență a administrației publice este doar de 17 față de media europeană de 49.

În prezent, Ministerul pentru Societatea Informațională a publicat spre consultare Strategia Agenda Digitală pentru România, un document care trebuie să stabilească obiectivele clare prin care România va atinge obiectivele Agendei Digitale Europene 2020 și prin care va remedia carențele de la nivel național.

Coaliția pentru date deschise, singura platformă din România care reunește organizații și specialiști în domeniul datelor deschise, a trimis observații pe marginea documentului, în special pentru secțiunea de date deschise.

Ce e în neregulă cu Strategia Agenda Digitală pentru România la capitolul date deschise?

În primul rând, documentul nu are obiective clare, măsurabile și nu anticipează rezultate. La capitolul date deschise, una dintre liniile de acțiune prevede : “Asigurarea unei atitudini optimiste pentru reprezentanţii administraţiei publice cu privire la datele publice.”[2]

În al doilea rând, Strategia Agenda Digitală nu e corelată nici cu alte politici publice naționale, precum Strategia Națională Anticorupție, în cadrul căreia sunt definite datele deschise, sau noul Plan de acțiune pentru perioada 2014-2016, nici cu axele specifice relevante din programele operaționale – Programul Operațional Capacitate Administrativă și Programul Operațional Capital Uman.

Din cauza necoroborării strategiilor, Strategia Agenda Digitală propune acțiuni care dublează eforturile care au fost făcute până în prezent în domeniul datelor deschise, precum crearea unei platforme care să centralizeze datele deschise www.datadeschise.guv.ro, deși din 2013 există deja data.gov.ro, care are același scop. În același timp, Strategia Agenda Digitală nu menționează Departamentul pentru Servicii Online și Design, actualul responsabil de coordonarea acțiunilor în domeniul datelor deschise.

Nefiind corelată cu alte documente, Strategia Agenda Digitală nu folosește o terminologie unitară și conține confuzii terminologice precum confuzia între termenele „open source” și „open data”,  deși există o distincție foarte importantă între cele două concepte. Open source se referă la un model de dezvoltare care permite accesul universal cu ajutorul licențelor libere, iar open data se referă aici la informațiile de interes public furnizate de autoritățile și instituțiile publice, disponibile într-un format din care informația poate fi preluată prin mijloace automate, permițând totodată reutilizarea și redistribuirea lor în scopuri comerciale sau necomerciale;

O observație finală ar fi preluarea ca atare, fără ghilimele și citarea sursei, a unui paragraf dintr-un articol publicat în The Guardian[3]:

„Filosofia din spatele open data este împământenită în comunitatea europeană, dar  termenul în sine este relativ nou şi câştigă din ce în ce mai multă popularitate. Un număr în creştere de platforme unde oamenii pot distribui informaţii în mod deschis se află în dezvoltare pentru a face posibilă distribuirea de coduri şi alte idei pentru programarea open source.”[4]

Așadar, la capitolul date deschise, Agenda Digitală nu folosește corect termenii de specialitate, nu e corelată cu alte strategii și riscă în varianta actuală să dubleze eforturile de centralizare a datelor realizate până în prezent.

*

Coaliția pentru date deschise este un proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org. Bugetul total al proiectului 58,612.00 de euro.

_______________________

[1] https://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard/romania#egovernment

[2] Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, Iulie 2014, p. 64

[4] Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, Iulie 2014, p. 62

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. este evident ca Romania face aceste strategii in principal pentru a indeplini obligatiile de tara UE si mai putin pentru a le utiliza eficient in folosul national.
    Traduc din documentele europene, mixeaza un pic pe ele si gata strategia.

    O agenda digitala pentru Romania ar trebui sa ia in calcul starea actuala care necesita o tranzitie mai lunga si mai multa munca pentru a atinge performante precum in tarile dezvoltate.

    Vorbim despre agenda digitala, e-governance si e-commerce intr-o tara in care nu toti au acces la internet, nu toti au carduri si cu aproape 50% cetateni in mediul rural.

    dar o strategie digitala pentru Romania ar trebui sa se axeze pe zonele urbane mai dezvoltate, respectiv acolo unde oamenii au nevoie de asa ceva. Aici oamenii utilizeaza serviciile de guvernare electronica si la ei ar trebui sa ne raportam cand vrem sa vedem in mod real utilitatea serviciilor de acest gen. Sa tinem cont ca in Romania astfel de servicii au intrat mult mai tarziu decat in alte state UE si veti vedea ca in cativa ani vom avea pe zona urbana procente de utilizare similar cu tari dezvoltate. La fel a fost si cu internetul de ex.

    Singura conditie e ca guvernul sa dezvolte si sa incurajeze acest tip de servicii iar nu sa utilizeze agenda digitala pentru a mai da sinecuri unor firme abonate la contracte cu statul. De-a lungul timpului s-au alocat multi bani pe informatizare si integrare date dar nici macar acum nu exista sistem centralizat unic ci insule ce nu se potrivesc unele cu altele.

    Cat despre confuziile open data si open source, ele apar din motivul pe care le mentionam la inceput: e o strategie facuta sa indeplinim o obligatie si nu pentru ca ar fi un interes real.
    Iar conceptual de open data va fi implementat foarte greu in Romania, tara inca condusa de oameni ce gandesc invechit si prefer sa mentina confidentialitatea unor date pe care le pot utiliza in scop personal (de ex sa aiba monopol nejustificat ca functionar public, politicienii sa le foloseasca in scopuri de santaj politic, sa nu se vada coruptia samd).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Claudia Iordache
Claudia Iordache
Din punct de vedere academic și profesional, Claudia are un profil interdisciplinar. A absolvit Relații Internaționale și Studii Europene și Masterul Cultură și Politică în Context European și Internațional, la Facultatea de Litere (Universitatea din București). Student Erasmus, a studiat 6 luni Științele Comunicării și ale Informării la Universitatea Michel de Montaigne, Bordeaux III. De doi ani, este Specialist Comunicare și Relații Publice la Fundația pentru o societate deschisa și coordonator de proiect.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro