sâmbătă, mai 18, 2024

Focus on Hungary – battleground sau teritoriu neutru? Merkel si Putin la Budapesta!

Budapesta va fi tinta unui desant diplomatic german si rus in decurs de doua saptamani, Angela Merkel urmand sa efectueze la data de 2 februarie o vizita oficiala in Ungaria. Aceasta va fi urmata, pe 17 februarie, de vizita lui Vladimir Putin. Calendarul și agenda probabila a vizitelor au generat o serie de analize asupra politicii externe a Ungariei, care aparent se afla intr-o menghina a intereselor geopolitice ale SUA, UE-Germania și Rusia.

  • In cele ce urmeaza incercam sa inventariem elemente ale intereselor marilor puteri in privinta Ungariei, respectiv linile de politica externa exprimate de Orban Viktor, confruntat cu o serie de critici in privinta deficitului de democratie pe care l-a creat.

Analiza

Potrivit comunicatului din 28 ianuarie anul curent al purtatorului de cuvant al guvernului german, cu ocazia vizitei cancelarului german, Angela Merkel, din 2 februarie de la Budapesta, va discuta cu gazda sa, Orban Viktor subiecte privind relatiile bilaterale, politicile Uniunii Europene, evoluțiile actuale din Ungaria și situația din Ucraina. În vizita fulger, de 5 ore, in afara de intrevederea cu premierul Orban, Merkel se va intalni cu presedintele statului Ader Janos, va purta discutii cu reprezentantii firmelor germane cu activitate in Ungaria, va vizita Facultatea de limba germana Andrassy unde ii va fi inmanat titlul de doctor honoris causa al Universitatii de Stiinta din Szeged. Vizita se va incheia cu intalnirea liderilor comunitatii evreiesti maghiare, depunand o coroana de flori la memorialul Emanuel. Agenda reflecta un traseu pe subiecte de politica externa, economie si drepturile omului.

Asteptarile fata de vizita cancelarei germane sunt diferite in cele doua capitale. Puterea de la Budapesta va incerca sa castige capital politic pe seama vizitei lui Merkel, pe cand opozitia maghiara se asteapta ca Orban Viktor sa fie urecheat si pus la punct de cel mai important lider la nivelul statelor membre ale UE. La Berlin se doresc garantii in privinta sprijinului Ungariei pentru pozitia externa Germaniei si a UE.

In privinta asteptarilor de la Budapesta, probabil, niciuna dintre acestea nu vor fi indeplinite.

Potrivit lui Kai-Olaf Lang, analist politic german la Stiftung Wissenschaft und Politic (Fundatia pentru Stiinta si Politica) cancelarul german viziteaza “Ungaria, tara” si nu doar pe al sau coleg, premierul Orban. Potrivit analistului, in privinta situatiei din Ungaria exista un consens la nivelul coalitiei guvernamentale din Germania, CDU/CSU si SPD. Principiul de actiune este ca Ungaria nu trebuie izolata si nu trebuie a se interveni in politica interna a acesteia.

Al doilea element al consensului este legat de derapajele de la democratie ale Ungariei sub regimul Orban. Imaginea Ungariei, de la ultima vizita din 2009 a cancelarei Angela Merkel la Budapesta, s-a schimbat substantial. Mass-media din Germania a criticat la unison foarte dur fiecare derapaj de la principiile democratice ale regimului Orban.

Berlinul doreste sa evite tranformarea Ungariei sub regimul Orban intr-o democratie formala, golita de substanta efectiva a sistemului democratic de “check and balance”, a respectarii efective a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, a prevenirii si combaterii coruptiei.

In prezenta acestor realitati, guvernul Germaniei va avea, in continuare, o pozitie “critic pragmatica” la adresa activitatii guvernului Ungariei. E de asteptat ca va formula in mod direct dar nu si public, rezervele, criticile si ingrijorarile cu privire la derapajele de la principiile democratice ale regimului Orban. (vezi http://index.hu/kulfold/2015/01/28/merkel_nem_adta_magat_konnyen/ )

In interviul acordat postului national de radio la data de 30 ianuarie anul curent, Orban Viktor a afirmat ca nu exista subiecte problema la nivelul relatiilor bilaterale germano-maghiare, dar exista diferende cu privire la subiecte europene. Orban nu se asteapta la critici din partea cancelarei, aratand ca esenta diplomatiei nu consta in a da lectii, ci a indentifica solutii pe linia intereselor comune. Potrivit lui Orban, cei care nu sunt de acord cu actualul guvern maghiar, nutresc speranta sa-l subrezeasca, apoi sa-l schimbe la presiuni externe. ( vezi elemente din interviu http://hvg.hu/itthon/20150130_orban_180perc_nemetek ).

Asistam la practica guvernului Ungariei si a reprezentantilor FIDESZ de a prezenta criticile statelor occidentale si a SUA fata de derapajele de la democratie ale regimului Orban Viktor ca fiind tentative de subminare ale opozitie maghiare de stanga, o interpretare eronata, de rea-credinta, a masurilor sau parte a unui complot.

Aceasta abordare este contraproductiva si a fost calificata de Nemeth Zsolt, fost secretar de stat politic al Ministerului de Externe al primelor doua guverne Orban, actualul presedinte al Comisiei de politica externa din Parlamentul Ungariei, ca fiind o atitudine care “incepe se semene in mod periculos cu retorica putinista”. ( a se vedea interviu Nemeth Zsolt http://index.hu/belfold/2014/12/30/nemeth_zsolt_ez_veszesen_kezd_emlekeztetni_a_putyini_retorikara/ ).

Punctele forte pe agenda vizitei cancelarei germane la Budapesta vor fi subiectele de politica externa si relatiile economice.

Scopul fundamental al vizitei lui Merkel este de a asigura sprijinul pentru interesele germane si europene. Merkel doreste semnale care sa garanteze ca Ungaria va sprijini pozitia comuna a Germaniei si a Uniunii Europene in subiectul sanctiunilor impotriva Rusiei. Germania doreste sa previna ca Ungaria sa constituie un stat pivot al intereselor Rusiei in Uniunea Europeana mai ales in prezenta evolutiilor de politica interna din Grecia.

Raportat la criza din Ucraina, Ungaria sustine ca nu exista decat o solutie politica, statele occidentale si SUA nu pot sa “inghenuncheze” o putere atomica cum este Rusia. Ungaria identifica doua linii in politica externa a Ucrainei: una condusa de presedintele Petro Poroshenko care reprezinta strategia Germaniei si alta de premierul Arsenie Iatieniuk un exponent al strategiei SUA in geopolitica regiunii. (vezi interviul cu Nogradi Gyorgy expert in politici de securitate la emisiunea Kozbeszed de pe postul de televiziune DUNA, 27 ianuarie anul curent, http://www.mediaklikk.hu/musor/kozbeszed/ )

In acest context, Ungaria sustine abordarea Germaniei in gestionarea crizei din Ucraina, aratand ca solutia poate fi doar una politica si nu de alta natura. Ungaria este afectata din punct de vedere economic ca urmare a crizei din Ucraina si are interese in asigurarea drepturilor minoritatii maghiare din statul vecin. Ungaria doreste sa devina un partener politic pentru Germania, alaturi de Polonia si Turcia, state care sunt identificate ca elemente cheie in politica regionala a Berlinului. (vezi interviul cu Szijjarto Peter – ministrul de externe al Ungariei la emisiunea Kozbeszed de pe postul de televiziune DUNA, 27 ianuarie anul curent, http://www.mediaklikk.hu/musor/kozbeszed/ )

Intrebat fiind de sanctiunile aplicate Rusiei, Orban Viktor a aratat ca el nu le critica, doar constata ca acestea sunt contrare intereselor Ungariei dar chiar si asa, Budapesta si-a subordonat propriile interese celor ale Uniunii Europene. (vezi interviul lui Orban Viktor pentru postul national de radio – 30 ianuarie anul curent http://hvg.hu/itthon/20150130_orban_180perc_nemetek ).

Relatiile economice sunt fundamentale in raportul germano-maghiar, Berlinul fiind cel mai important partener economic al Budapestei. Desi Orban Viktor a aplicat un tratament favorabil marilor concerne auto (cum ar fi Mercedes sau Audi), masurile, impozitele introduse in domeniul bancar, cel al industriei si a comertului cu alimente, respectiv suprataxa pe publicitate au generat nemultumirea investitorilor germani. De altfel, la semnalele informale transmise de guvernul german si cel din Luxemburg, in ajunul vizitei lui Merkel, guvernul Ungariei a demarat discutii cu cel mai important post de televiziune independent, un fervent critic (singurul) al guvernului Orban, asupra taxei pe pubicitate. Ramane de vazut daca se va ajunge la un compromis, si daca acesta va fi in dauna libertatii de exprimare.

Aceasta stare de fapt, de impredictibilitate, de suprataxare a activitatilor economice, a creat iritare in randul investitorilor germani, exprimata si prin vocea ambasadoarei guvernului german la Budapesta prin interviul oferit cotidianului “Nepszabadsag” la data de 31 ianuarie anul curent (http://nol.hu/belfold/irritaltak-a-nemet-cegeket-az-orban-kormany-dontesei-1513221 ).

In privinta vizitei lui Vladimir Putin la Budapesta, Ungaria se va concentra in comunicare publica asupra caracterului economic al acestuia, desi este evident ca pentru Moscova aceasta vizita oficiala este o “bresa” creata in pozitia Uniunii Europene fata de politica Rusiei in regiune, o legitimare a liderului de la Kremlin.

Dincolo de strategiile de comunicare si perceptii, Budapesta are un interes legitim si urmareste atingerea unei tinte strategice cu ocazia acestei vizite: incheierea unui contract de livrare de gaze pe termen lung, in conditiile in care acordul in vigoare expira in vara acestui an.

“Pretul” acestui nou acord de livrare de gaze si a intereselor economice ale Ungariei in Rusia trezesc temeri in randul guvernului german si a a cancelariilor occidentale. Care va fi pretul politic al noului acord?

Concluzii

Raportul germano-maghiar are o “valoare pozitionala ridicata” in relatiile internatioanale ale Germaniei. Agenda guvernului german la Budapesta se concentreaza pe politica bilaterala si cea a Uniunii Europene, respectiv pe aspectele economice.

Angela Merkel adopta o pozitie “critic pragmatica” fata de derapajele de la pricipiile democratice ale regimului Orban. Regimul Orban s-a confrunat cu un val de proteste publice si cu acuzatii grave de coruptie a reprezentantilor FIDESZ.

Partidul de guvernamant a scazut in sondaje dar problema majora a Ungariei este ca al doilea partid in optiunile electoratului nu este stanga democratica, ci Jobbik, extrema dreapta, ceea ce duce cu gandul la evolutia politica din Grecia.

In noul context, nu Ungaria reprezinta cea mai mare vulnerabilitate a UE, ci Grecia si sursele de contaminare a statelor europene cu guverne de extrema dreapta sau stanga ca raspuns la esecul partidelor traditionale moderate la gestionare crizei economice. (vezi Spania si Portugalia).

Cancelarul german va urmari sa obtina garantii de la Orban Viktor in privinta sustinerii pozitiei Germaniei si a Uniunii Europene in relatiile internationale. Vom asista la o sesiune de “imunizare” aplicata de Angela Merkel premierului maghiar, astfel incat acesta din urma “sa nu se contamineze”, sa nu ezite, pe planul politicii externe, in fata presiunii economice reprezentate de interesul Ungariei de a incheia un nou acord de livrare de gaze pe termen lung cu Rusia lui Vladimir Putin. Germania nu-si permite o ezitare a Ungariei intre Rusia si UE.

La randul ei, Ungaria are un parteneriat strategic cu Germania, care se exprima atat pe plan politic, cat si economic. Budapesta nu are alternativa, e obligata sa sustina linia de politica externa a Germaniei in Uniunea Europeana si in subiectele de geopolitica din regiune.

In pofida eforturilor de a debloca relatiile cu Statele Unite ale Americii (o oportunitate fiind numirea de amabasadori la in cele doua capitale), regimul Orban Viktor are o relatie tensionata cu Washingtonul. Lideri marcanti ai FIDESZ – cum ar fi Kover Laszlo presedintele Parlamentului – au acuzat SUA de interventia in politica interna a statelor din Centrul si Estul Europei (Ungaria dar si in alegerile prezidentiale din Romania – vezi interviu Kover Laszlo din 27 decembrie 2014 http://magyarhirlap.hu/cikk/13167/Egy_uj_SZDSZben_gondolkodhatnak_az_amerikaiak ).

Vladimir Putin are interese politice si economice in relatiile cu Ungaria. Politica externa a Ungariei concentrata pe interesele economice confera o nisa de actiune politica pentru Moscova, care ar putea pune in dificultate interesele geostrategice ale Washingtonului si in parte ale Uniunii Europene. Criza din Ucraina accentueaza nisa dar si mizele din regiune.

Din aceasta perspectiva, Ungaria este un stat care, sub un anumit aspect, a devenit un teritoriu operativ pentru diferite servicii secrete straine, astfel cum a recunoscut si presedintele Comisiei de supraveghere a activitatii serviciilor secrete a Parlamentului de la Budapesta (vezi interviu Molnar Zsolt din data de 30 decembrie 2014 – presedintele Comisiei, fost ministru pentru activitatea serviciilor secrete – http://hvg.hu/itthon/20141230_Tenyleg_muveleti_terulet_lett_az_orszag_e ).

Orban Viktor doreste o Ungarie mai neutra in jocurile geopolitice, pentru a nu afecta interesele economice ale Budapestei. Astfel, in relatiile internationale va urmari cu maxim efort afirmarea intereselor economice ale Ungariei, unul din mesajele regimului sau fiind recastigarea independentei, suveranitatii economice a poporului maghiar. Exploatarea economica straina este identificata ca principala cauza si instrument de interventie in politica interna din Ungaria, principala cauza pentru care FIDESZ a pierdut alegerile din 2002 si principalul pericol electoral al partidului de guvernamant in viitor.

Protestele masive din toamna anului trecut, cat si cele organizate in 12 orase si in Budapesta, cu o zi inainte de vizita lui Merkel in capitala Ungariei, ii transmit regimului Orban ca nu doar aspectele economice sunt importante pentru cetateni, ci si respectarea efectiva a principiilor democratice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a libertatii de exprimare, a libertatii presei si a luptei impotriva coruptiei.

In privinta acestor valori cetatanii Ungariei nu pot sa ramana neutri.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Ungaria este in doua luntrii…una declarativa fata UE..si una faptelor fata de uresese…similar UDMR este in Romania …mai exact…decalativ cu Ponta…sau si impotriva in functie de cum cade frunza Codrului unde actioneaza Gaterul…sau in fapte (strans de maini) cu Presedintele KWJ….este gena ungureasca de vina ? sau oportumisnul este marca genetica ?

    • Ungurii, ca si romanii, sunt si ei oameni… iar politicienii sunt mai oameni decat noi toti ceilalti. In consecinta politicienii isi vad de ale lor – a se intelege conturi, vile, masini, terenuri, vacante exotice, rubedenii. Cat au mers gaterele in Carpatii Orientali, nu a contat cine era PM, rumegus sa iasa. Altii mai finuti au lucrat pe la economie, la telecomunicatii, la mediu, si de acolo iese cascavalul, nu?

      Noroc cu DNA-ul, care face curatenie indiferent de partid… si de etnie.

      Cat il priveste pe Viktor, incearca si el marea cu sarea la doua capete, crezandu-se lider regional. Insa cine sta cu picioarele in doua luntrii, de regula nimereste intre ele…In realitate pentru toate tarile europene nu exista doua capete, exista o singura sansa – UE. Istoria nu trebuie uitata, altfel se repeta…

  2. Inca un articol partizan asa cum ne-am obisnuit deja din partea dvs., cu citate din Lazslo Kover impotriva amestecului SUA in treburile interne ale altor state din Mittleleuropa, cand el insusi venea in Romania in calitate de agitator sovin, cu scuze de tipul „nu Ungaria este marea problema a UE acum, ci Grecia,” cu tentative de a legitima acordul ruso-ungar cand este clar ca Ungaria distruge astfel unitatea UE si isi urmareste pagubos pentru toti ceilalti membri (si cand a facut Ungaria altfel?) numai interesul propriu.

    Personal ma bucura faptul ca, indiferent cat de mult dau inapoi acum de frica indivizi precum Kover, zilele cand personaje nocive precum Tom Lantos prosteau Departamentul de Stat tipand in gura mare discriminare in vreme ce noi romanii din HarCov eram amenintati, concediati, dati afara din scoli, au apus demult, iar in ochii americanilor sunteti acum ce ati fost mereu – o natiune intepenita in nostalgii imperiale (lucru care va si apropie de Rusia), cu tendinte sovine si anti-semite (ma distreaza ca Orban recunoaste rolul avut de Ungaria in Holocaust, dar asta dupa ce un an intreg The New York Times a avut o rubrica dedicata exclusiv anti-semitismului ungar contemporan), cu lideri cu tendinte fasciste si dictatoriale (John McCain a avut dreptate) care se aseamana lui Putin, o adevarata amenintare la integritatea UE. Da, imi amintesc frustrarea dureroasa pe care o resimteam cand eram discriminati in anii ’90 in HarCov si simteam ca nimeni in Vest nu vede ce ni se intampla si ma bucura faptul ca am reusit sa traiesc vremea cand in sfarsit poalele sunt ridicate si toata lumea vede ipocrizia liderilor unguri.

    In locul lui Merkel nici nu ma oboseam sa merg la Budapesta – lupta este futila. Sunt prea multe asemanari intre Rusia si Ungaria in general si Putin si Orban in particular, pentru ca sa merite efortul.

  3. Poporul maghiar este un popor mindru si cred ca politica lui Orban se potriveste spiritului poporului.
    Este foarte important ca Ungaria sa nu fie izolata si nu trebuie a se interveni in politica interna a acesteia.

    • Aveti dreptate: sa iasa din UE si va asigur ca nu se mai amesteca nimeni in politica lor interna!
      Altminteri insa este cam greu sa accepti ca Ungaria nu respecta democratia, doar din motiv de „mandrie populara”.

      P.S. Si grecii sunt un popor mandru, si iata unde au ajuns! Cu scuze dar esti mandru doar daca ai de ce (si mai ales daca ai cu ce). Altminteri, mai usor cu mandria ca nimeni nu este obligat sa v-o suporte!

    • Chestia asta cu „neamestecul in politica interna” am mai auzit-o candva (si acum mai bine de 25 de ani dar parca si acum mai de curand). A face parte din UE inseamna a te angaja sa tii o linie politica numita „democratie liberala”. Nu exista termenul de „fac ce vreau, nu te amesteca in treburili mele interne”, insa sa imi dai, caci suntem in UE. Si sincer si realist, politica dusa de dl Orban e departe de a fi una democratica. Vizibil cu ochiul liber ca presa libera e sub presiune, drepturile individuale incep sa fie incalcate, politica economica incepe sa semene a haiducie-populista. Imi spunea cineva ca lui nu ii trebuie democratie-liberala (probabil ca nu prea intelegea el ce e aia, un mic gica contra la un pahar de vin). Pana cand l-au luat la palme doi politisti si striga ca din gura de sarpe „unde ii sunt drepturile”. Cand s-a trezit din mahmureala, mi-a zis ca a inteles ce inseamna „democratie liberala cu respectarea drepturilor individuale ca prioritate”. Poate ca uneori avem nevoie de astfel de evenimente care sa ne reamintesca ce este aia dictatura.

  4. Pe mine nu ma convinge nimeni ca lupii grecesc si unguresc au innebunit brusc. Daca in cazul grecilor a aparut declaratia lui Obama, astept ceva asemanator si in cazul ungurilor. Razmerita lui Orban fata de un aliat traditional, pe care l-a ajutat la reunificare si orientarea catre o Rusie care de-abia isi trage sufletul pare un act fara logica. Inclin sa cred mai degraba ca Ungaria este interfata germano-rusa prin care se joaca un joc politic pervers. Vizita dnei Merkel poate fi citita si in alta cheie decat aceea a potolirii navalnicului Orban excitat de venirea prietenului din stepa-i stramoseasca. Poate ca va fi venit doamna pentru a transmite un mesaj pe invers fata de cel declarat oficial. S-ar putea sa fiu acuzat de imaginatie bolnava. Dar de cand cu pactul Ribentropp-Molotov , cred ca pot fi perceput si ca rezonabil.

  5. În mare parte sunt de acord. Fiind un cunoscător mult mai bun al situaţiei din Ungaria ca domnul Asztalos (am trăit acolo 7 ani şi acuma am 2 proiecte de cercetare la Budapesta) pot să zic că ultimele propoziţii nu au vericitate sociologică: da au fost proteste ale opoziţiei, dar faţă de sute de mii de oameni care ies la manifestările Fidesz, aceste proteste au fost aşa, scuzaţi-mă „romăneşti”, organizate de o opoziţie care nu ştie direcţia, şi de câţivca intelectuali, ca Agnes Heller, care are peste 80 de ani (să nu intrăm în detalii privind backgroundul doamnei Heller). Aşa că: în cele 13 demonstraţii au participat în jur de 5-8000 de oameni, toţi de la opoziţie. Iar faptul că în Ungaria nu există libertatea presei mereu mă face să râd…şi acuma marea majoritate a portalurilor de net este în mâna socialiştilor şi liberalilor. Că nu căştigă ei alegerile – dacă au distrus ce puteau să distrugă între 2002-2010?….şi încă un aspect: Fidesz are o tabără solidă de vreo 1.500.000 de oameni şi dacă nu vine războiul mondial în 2018 va putea să atragă încă 600.000-700.000 cu care căştigă din nou alegerile

  6. Deh….eu citisem ca Mutti s-a dus acolo pentru niste discutii legate de grupul Bertelsmann….ca a criticat un pic si politica interna, era de asteptat. Ca doar nu era sa recunoasca faptu’ ca s-a dus acolo din cu totul si cu totul alte motive!
    f.y.i. ;)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Csaba Asztalos
Csaba Asztalos
- Președintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminării - Membru UDMR. - Doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității București - absolvent al - Program in Advanced Security Studies - Garmish Partenkirshen Germania - Centru European pentru Studii de Securitate ”George C. Marshall” - fost consilier al lui Marko Bela

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro