sâmbătă, mai 18, 2024

Perplexitate: Despre diletantism și profesionalism în analiza trecutului comunist (Actualizat)

Nu vreau să intru în detalii legate de noul anunț al IICCMER privind trimiterea în judecată a trei foști torționari. Lista de 35, anunțată cu surle și trâmbițe de președintele executiv d-anțărț, Andrei Muraru, azi consilier prezidențial pentru relațiile cu societatea civilă, deci și cu AFDPR, GDS, Fundația “Ioan Bărbuș”, rămâne în continuare unul din impenetrabilele mistere post-decembriste. Se oferă, în doze farmaceutice, câte un mic pachet, la distanțe de luni de zile, ori chiar ani. Cel mai recent este un grup de trei, din care, se pare că unul (Refic Fizula) este mort la momentul formulării acestei plângeri. Istoricul Dumitru Lăcătușu și doamna Mihaela Bărbuș s-au ocupat de modul discutabil în care IICCMER a pregătit dosarul Vișinescu. Din cât se pare, informația despre torționarul Fizula a fost preluată tale quale dintr-un articol apărut acum câțiva ani pe site-ul unei organizații non-guvernamentale („Miliția Spirituală”). Pe vremea aceea, Fizula trăia. Normal ar fi fost ca IICCMER să se sinchisească să verifice informația. Așa cum a făcut-o azi TVR, iar vecinii au declarat că omul e mort. Poate e, poate nu e, dar cu asemenea lucruri nu ne jucăm. Nu suntem in show-ul „Comedy Central”…

Nimic nu poate fi mai dezolant decât utilizarea manipulativă a unei teme de o semnificație vitală pentru calitatea democrației românești: memoria totalitarismelor! Este un subiect unde amatorismul, graba și goana după lumina reflectoarelor pot distruge lucruri esențiale, pot compromite un demers anamnestic fără de care ne vom zvârcoli de-a pururi în sordidul perimetru al minciunii, al amneziei instituționalizate. Un institut care există pe bază bugetară, aflat în directa subordine a premierului României, oricine ar fi acesta, este obligat să verifice cu maximă acribie informațiile înainte de a le face publice. Despre ceea ce numim în chip generic Gulag, ca și despre ceea ce numim Holocaust, trebuie scris și vorbit cu inteligență morală, cu maximă rigoare, fără încercări de a obține “puncte politice” de un fel sau altul. Evident, dacă se probează că mortul e viu, voi publica o precizare menită să clarifice lucrurile. Pentru moment, nu pot decât să-mi exprim perplexitatea…

Preiau aici un mic poem satiric, scris cu vădită durere:

Treiș‘cinci de torționari mâncau pensii grase

Dar dosare s-au făcut numai pentru șase.

Unul este judecat, mai avem speranțe

Să-i vedem și pe ceilalți poftiți la instanțe.

Douăș‘nouă torționari au rămas pe listă,

Patru îns-au decedat și nu mai există.

Douăș‘cinci de torționari s-au dus la plimbare,

Doiș‘pe s-au pierdut pe drum, că nu au dosare.

Pentru treiș‘pe continuăm cu investigații,

Numărul e cu ghinion, vor fi complicații.

PS: Pentru a înțelege semnificația acestui articol, precizez că atunci când e vorba de profesionalismul unor cercetători de la IICCMER nu ezit să-l recunosc public și să-l elogiez. Dovadă articolul apărut aici, chiar ieri, despre cartea „Miron Constantinescu. O biografie” (https://www.contributors.ro/politica-doctrine/miron-constantinescu-sau-neputin%C8%9Ba-de-a-deveni-eretic/) a istoricului Ștefan Bosomitu.

Update: In ziarul „Adevarul”, președintele executiv al IICCMER, dl Radu Preda, a publicat un articol despre semnificația acțiunii de sesizare a justiției in cazul celor trei foști torționari. L-a scris, bănuiesc, inainte de apariția știrilor despre viul mort, ori mortul viu. După care, pe Mediafax, apare știrea că IICCMER suspendă cercetările in cazurile a 12 dintre cei aflati pe inaccesibila, misterioasa „listă a lui Muraru”, promovată intr-o campanie comună cu ziarul „Gândul”. Ce se poate spune in fata acestei situații fără precedent? Cine nu și-a facut datoria? Cine va fi tras la răspundere? Ce inseamnă lipsă de probe? A fost mințită opinia publică de către actualul consilier prezidențial Andrei Muraru și de cei din jurul său? In ce scop? Cine si de ce iși bate joc de confruntarea cu trecutul traumatic? Intreb si eu, citând din ce mi-a scris un bun prieten: Cascadorii râsului? Cascadorii plânsului?

http://adevarul.ro/news/eveniment/crima-stat-1_54db82e6448e03c0fd81be61/index.html

http://www.mediafax.ro/social/iiccmer-suspenda-investigatia-pentru-12-dintre-cele-35-de-persoane-investigate-din-lipsa-de-probe-13815517

Alte linkuri utile:

https://www.contributors.ro/sinteze/consemnari-si-observatii-de-la-procesul-lui-alexandru-visinescu-sedinta-din-22-octombrie-2014/

http://inliniedreapta.net/expunerea-mediatica-dupa-algoritmul-pristanda/

http://stiri.tvr.ro/iiccmer-cere-urmarirea-penala-a-tortionarilor-refic-fizula-neculai-tilici-si-teodor-sarbu_56462.html

http://adevarul.ro/locale/constanta/tortionarul-chip-iicmer-l-a-demascat-refic-fizula-tarziu-1_54dc90a2448e03c0fd88d51c/index.html

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Este limpede de cand cu Muraru sef ca scopul initial al IICMER a fost deturnat spre ridiculizarea activitatii acestui institut. In spate nu e nici un ne-profesionalism ci o strategie tipic securistica de a stinge interesul public pt. dezvaluirea adevarului istoric. Regimul Iliescu a procedat la inceputul anilor ’90 identic cu presa si cu jurnalistii sub acoperire (vezi Sorin Rosca Stanescu) dar si cu politica si partidele politice pe care le-a ridiculizat prin varii partidulete „ajutate” sa se-nfiinteze de deraiati mintali precum Bratianu „Cartof”, Partidul Liber Schimbist, Nica Leon, Romania Mare, Vatra Romaneasca, Partidul Agrar sau Partidul Republican al lui Manzatu, ca sa dau doar cateva exemple. IICMER-ul se pare ca a preluat stafeta de la Antena 3 in aceasta privinta si instrumenteaza dosare penibile cu acuzatii pe masura si cu viteza de melc. Nemaivorbind de faptul ca nu atinge in nici un fel esalonul doi/trei din PCR si securistii ce au confiscat revolta din decembrie.

  2. Ce e ingrijorator e ca IICCMER si AFDPR sunt acum dominate de oameni care admira spiritualitatea si moralitatea legionara.
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/10/08/radu-preda-sorin-lavric-neomartirii-comunismului/
    http://www.gandul.info/interviurile-gandul/confesiunea-legionarului-octav-bjoza-tanar-fiind-intrand-la-19-ani-si-cateva-luni-in-temnita-eram-avid-in-a-lua-de-la-fiecare-daca-gaseam-ce-avea-el-mai-bun-si-am-luat-de-la-toti-13742440
    Par oarecum cuviinciosi si induhovniciti, insa pana acum au fost absolut imuni la argumente si dialog. Nu accepta decat democratie in cadrul frontului stapanit de ei. Vrei sa iei notite la sedintele lor, ok. Nu? Atunci nu existi. Ce nu a fost legionar in rezistenta anticomunista a fost de mult si oricum nu s-a intamplat niciodata, cum spune David Satter.
    1. Asta e o falsificare a istoriei.
    2. E extrem de periculos pentru ca ajuta la promovarea proiectului dughinisto-putinist. Dughin vrea promovarea ideilor legionare si a miturilor legate de capitan si maresal. El reuneste toate extremismele si le invaluie intr-o abureala cu iz de spiritualitate. Practic, el exalta Biserica ortodoxa numai ca institutie administrativa lumeasca, pentru ca are putere politica si e un simbol antioccidental.
    Asadar, Preda nu o sa faca niciodata eforturi pentru aflarea adevarului despre Ramnicu Sarat in timpul lui Visinescu. Acolo au fost lideri democrati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. În curând îi va apare la editura Humanitas un nou volum cu titlul „Aventura ideilor”. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro