Centrul pentru Studiul Democrației a cerut Președintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament noua lege pentru finanțarea partidelor politice. S-a ajuns atât de departe după ce săptămâna trecută, Camera Deputaților a votat proiectul de lege fără nici o modificare și fără nici o discuție. O lege atât de importantă precum finanțarea partidelor politice ne-a trecut prin față fără măcar s-avem timp să schițăm o reacție. Pentru a avea mai mult timp să digerăm cele propuse de parlamentari și ca să corectăm unele probleme pe care le-am identificat, am cerut reîntoarcerea în Parlament a legii.
Alături de colegii George Jiglău și Gabriel Bădescu de la Centrul pentru Studiul Democrației am scris un memoriu administrației prezidențiale incluzând următoarele propuneri:
Propunem modificarea PL 95/2014 prin eliminarea din text a următoarelor elemente:
– împrumuturile de la persoane fizice sau juridice- articolul;
– donațiile de la persoane juridice – articolul;
– donațiile confidențiale, indiferent de sursă sau de cuantum- articolul;
– prevederea conform căreia donațiile primite cu scopul achiziționării de imobile nu se plafonează – articolul.
Propunem modificarea PL 95/2014 prin introducerea sau modificarea în text a următoarelor elemente:
– Partidele politice pot face împrumuturi doar de la instituții de credit cu sediul în România.
– Partidele politice trebuie să declare la AEP și la BNR toate împrumuturile și condițiile lor.
– Donațiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 50 (în loc de 200) de salarii de bază minie brute pe an.
– Publicarea listei tuturor donatorilor pe siteurile partidelor și în Monitorul Oficial.
– Excluderea de la distribuția subvenției de la bugetul de stat pe o perioadă de până la 5 ani a tuturor partidelor afectate de condamnări privind infracțiuni electorale.
– Extinderea termenului de prescriere a infracțiunilor electorale de la 3 la 5 ani.
Încrederea scăzută a populației în partidele politice și corectitudinea alegerilor, precum și recomandări ale organizațiilor internaționale care monitorizează alegerile și legislația electorală fac necesară o reformă a finanțării partidelor politice. Propunerea Legislativă 95/2014 adresează aceste două aspecte, încercând o reducere a dependenței dintre politic și mediul de afaceri, prin introducerea rambursării integrale a cheltuielilor de campanie și urmând recomandările comitetului GRECO al Consiliului Europei. Aceste modificări sunt de salutat, însă sunt însoțite de noi reglementări pe care le considerăm în contradicție cu spiritul legii și bunele practici internaționale.
Ne referim în primul rând la posibilitatea de a apela la împrumuturi. Partidele politice ar putea împrumuta sume foarte mari, pe perioade nelimitate, de la bănci, persoane juridice sau persoane fizice. Considerăm că împrumuturile, așa cum sunt reglementate în prezenta Propunere Legislativă sunt o procedură contrară cu bunele practici internaționale și susceptibilă de a crește corupția în viața politică.
Posibilitatea de împrumuta bani poate ajuta partidele sau candidații mici să finanțeze campanii, în speranța că acestea vor fi rambursate. Însă, conform Manualului OSCE pentru observarea finanțării campaniilor electorale[1], în bunele practici internaționale sunt permise doar împrumuturile de la bănci sau instituții de credit și împrumuturi pe carduri de credit. OSCE consideră că împrumuturile de la persoane fizice sau juridice poate crește dependența de mediul de afaceri. În plus, în forma actuală a propunerii, un partid se poate împrumuta pe termen lung de la o persoană, de exemplu pe 10 ani. Nu există nici un fel de limitare de timp, sau o monitorizare a condițiilor creditului și a rambursării sale.
Conform aceluiași manual OSCE împrumuturile sunt permise în general în țări în care nu există limite pentru cheltuieli de campanie pentru partide sau candidați. Acesta nu este cazul României, pentru că prezenta Propunere Legislativă introduce limite clare pe cheltuieli de campanie și finanțarea celor mai multe cheltuieli ale partidelor politice. Pentru a reduce posibilitatea de folosire ilegală sumelor provenite din împrumuturi considerăm că trebuie redus considerabil plafonul pentru împrumuturi. Plafonul pe care îl considerăm rezonabil este de 10.000 de salarii minime pe economie adică 97,500,000 RON anual. Această sumă este echivalentă cu jumătate din costurile permise pentru o campanie electorală prezidențială.
În al doilea rând, introducerea rambursării cheltuielilor de campanie presupune finanțarea politicienilor cu sume importante de la bugetul de stat. Calculele făcute de noi arată că un buget aproximativ pentru alegerile parlamentare ar fi de aproximativ 30 milioane €. Alegerile locale ar putea ajunge până la un cost de 300 milioane €. Considerăm că, deși această propunere poate avea avantaje pe termen lung, conceptul ar fi trebuit pus în dezbaterea publică pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru ca opinia publică să înțeleagă și eventual să accepte cheltuielile propuse și rostul lor.
În al treilea rând, comparând cadrul legal propus de PL 95/2014 cu al altor țări cu sisteme asemănătoare – ca Franța sau Polonia – observăm o discordanță în ceea ce privește plafoanele pentru donații. Deși actuala Propunere Legislativă propune acoperirea aproape integrală a cheltuielilor partidelor politice, legislatorul nu a adaptat legislația pentru a reduce fondurile private de care ar dispune partidele politice. Considerăm că aceasta este o problemă majoră a PL 95/2014, care trebuie modificată pentru a reflecta intenția legislatorului – de a reduce corupția în viața politică și interdependența dintre politicieni și mediul de afaceri.
Calculat plecând de la veniturile prevăzute în bugetul din 2014, suma pe care un partid politic o poate strânge prin donații într-un an este de aproximativ 25 de milioane de lei. În comparație, plafonul cheltuielilor pentru o campanie electorală prezidențială propus de amendamentele la această lege este de 19.5 milioane de lei. În condițiile în care cea mai mare parte a cheltuielilor partidului sunt subvenționate sau rambursate de stat, credem că este justificată reducerea semnificativă a plafonului pentru donații la aproximativ 15 milioane de lei.
În contextul reducerii plafonului total pentru donații propunem și reducerea plafonului pentru donații individuale. Conform unui studiu al International Institute for Democracy and Electoral Assistance[2] (IDEA), dintre țările europene care prevăd în legislația lor plafoane pentru donații, doar Republica Moldova are un plafon comparabil cu al României. Toate celelalte țări care plafonează donațiile individuale se limitează la mai puțin de jumătate din limita României. Această reducere are și avantajul de a alinia limita maximă a donațiilor din România cu limita maximă din alte țări care au un sistem asemănător cu celui propus de amendamentele la această lege (Franța – 7500 euro, Polonia – 5290 euro). Propunem reducerea la 50 de salarii de bază pe an.
În contextul în care tot mai multe procese de corupție atrag atenția asupra unor practici de finanțare ilegală, considerăm că mai multă atenție trebuie acordată sancțiunilor asupra partidelor politice. Pentru moment, doar cei găsiți responsabili de infracțiuni sunt sancționați. Considerăm că partidele care tolerează practici ilegale în domeniul electoral sau financiar nu trebuie subvenționate din bugetul de stat.
Dincolo de această Propunere Legislativă, voința de a investi în sistemul de partide trebuie însoțită și de voința de a investi în aspectele organizatorice care sunt afectate de restricțiile bugetare cu care s-a operat până acum în materie de alegeri. Atragem atenția în special asupra vechimii și inadecvării logisticii electorale. Rapoarte Autorității Electorale Permanente au subliniat în nenumărate rânduri că urnele, cabinele de vot și alte elemente de logistică sunt în procent 90% în stare foarte proastă și nu sunt uniformizate la nivel național. Va fi greu de explicat alegătorilor de ce România își permite să finanțeze partidele politice însă nu își permite să achiziționeze material electoral ce îndeplinește standardele actuale.
NOTE_______________
[1] http://www.osce.org/odihr/elections/135516?download=true
[2] http://www.idea.int/political-finance/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Motivul cel mai important pentru respingerea legii este plata oricaror sume catre partide din taxele colectate de la la cetateni. Noi nu platim impozite pentru partide, mai nou, partidele sunt asociatii private si trebuie sa se intretina singure din cotizatiile membrilor lor.
Ce propun dar si ce comentarii am la propunerile voastre.
Se fixeaza un buget pentru finantarea partidelor inainte de alegeri iar el sa fie egal cu 60% din ce au declarat partidele ca si cheltuieli la ultimele alegeri dar nu mai mare de 5 milioane euro. Dupa alegeri acest buget se imparte proportional cu procentele obtinute, doar partidelor care au obtinut cel putin 3% din voturi.
– Partidele politice pot face împrumuturi doar de la instituții de credit cu sediul în România. – de acord
– Partidele politice trebuie să declare la AEP și la BNR toate împrumuturile și condițiile lor. – de acord
– Donațiile primite de la o persoană fizică pot fi de până la 50 (în loc de 200) de salarii de bază minie brute pe an.- de discutat de ce 50 si nu 400
– Publicarea listei tuturor donatorilor pe siteurile partidelor și în Monitorul Oficial.- Nu sunt de acord! Ca si in cazul altor donatii, ele sa fie trecute evident in contabilitate ( chitanta factura pentru eventuale controale dar si gestiune) dar donatorii au dreptul ca datele sa le fie protejate (confidentiale), din motive de razbunari politice…..
– Excluderea de la distribuția subvenției de la bugetul de stat pe o perioadă de până la 5 ani a tuturor partidelor afectate de condamnări privind infracțiuni electorale -de discutat. Termenul de infractiuni electorale este prea larg.
– Extinderea termenului de prescriere a infracțiunilor electorale de la 3 la 5 ani.
Orice finantare a partidelor din bani publici este un abuz! Platesc taxe si impozite pentru a primi niste servicii (neprecizate si de calitate dubioasa) din partea statului, nu pentru a finanta clasa politica.
Da, stiu: fara finantare de la buget partidele mici nu au sanse in cursa electorala. Bun si, ce-mi pasa mie? Sa se finanteze din cotizatii, ca pe mine oricum nu ma intereseaza ce sigla au hotii care pretind ca ma reprezinta.
De ce sa finanatam partidele de la fondurile publice? De ce sa nu se finanteze din fonduri proprii ca toate societatile comerciale ca tot actioneaza „ca niste”societati ?Abia atunci S-ar vedea cit de puternice sint,ce aderenta au la viata publica!
Iar parlamentarii ce se tot pling de „ingradiri? A fi parlamentar nu este o oblgatie , daca este asa de rau de ce nu pleaca la demisie ? Avem nevoie de oamenii seriosi ,nu de vinatori de privilegii.Propun ca functia de parlamentar sa fie ONORIFICA.Atunci vom vedea ca nu vom avea parlament