vineri, mai 17, 2024

Măreția Americii – cel puțin până vinerea trecută – era indiscutabilă.

Dar ceea ce Președintele Donald Trump n-a reușit să înțeleagă – după cum a arătat în mod cât se poate de clar în discursul său inaugural, afectat și isteric – este că această măreție nu este fabricată în America, ci în străinătate.

Cu toată retorica lui protecționistă și “America înainte de toate”, forța Statelor Unite în lume se bazează doar parțial pe puterea militară și importanța economică. Mult mai importante sunt alianțele sale.

Nicio altă țară din istorie nu a avut mai mulți aliați pe care să-i fi folosit mai eficient.

În alianță cu alte țări America a învins Germania nazistă sau Japonia Imperială.

Alături de aliați a câștigat Războiul Rece.

Alături de aliați America a scris regulile lumii de după Războiul Rece– globalizare, extinderea democrației, susținerea drepturilor omului, intervenția pentru prevenirea genocidului și a altor atrocități, o ordine internațională bazată pe reguli care spun că cel ce are puterea nu are întotdeauna dreptate.

Alianțele reprezintă fundamentul Occidentului – o mulțime de țări bogate, democratice, guvernate de lege, având împreună o populație de peste un milliard de oameni și un PIB de aproape 30 de mii de miliarde de lire sterline, ceea ce reprezintă (sau reprezenta) cea mai mare speranță de justiție, libertate, prosperitate și stabilitate.

Occidentul avea deja probleme: divizat, derutat și imobil, confruntat cu ascensiunea Chinei și eșecul tot mai evident al modelului său economic.

Dar victoria dlui Trump îi aduce lovitura finală. Noul președinte nu dă doi bani pe alianțe. El ignoră promisiunile trecute. Regulile sunt pentru fraieri. Contează doar să câștigi  și “America înainte de toate”.

Această atitudine – de gangster, obsedat de sine și savuros de ignorantă, până la caricatură, amintește de Otto West și al său ‘să nu mă faci prost”, fostul ucigaș de la CIA, interpretat memorabil de Kevin Kline în 1998, în clasicul “Un peștișor pe nume Wanda”.

Dar asta e o tragedie, nu o farsă.

Ca și corespondentul său imaginar – care credea că London Underground este o mișcare politică – dl. Trump are lipsuri uluitoare. El nu înțelege “triada nucleară’ a Americii – echilibrul dintre  sistemele  marine, aeriene și terestre de lansare a armelor nucleare. Consideră NATO ‘depășit’ și nu înțelege calitatea de membru al organizației care – crede el – nu face nimic pentru combaterea terorismului.

În recentul interviu pentru The Times, a așezat-o pe Angela Merkel – cel mai important prieten al Americii din politica mondială – alături de Vladimir Putin, sinistrul cleptocrat, fost KGB-ist de la Kremlin.

Iar președinția sa, și așa fragilă și extrem de nepopulară, s-ar putea prea bine prăbuși peste ruinele relațiilor cu Rusia.

In ultimele decenii fiecare președinte American a încercat să se împrietenească cu Kremlinul. Ronald Reagan a fost vrăjit de volubilul și dezorganizatul Mihail Gorbaciov. George HW Bush a făcut o greșeală similară, tratându-i de sus pe ucrainenii iubitori de libertate, în dezastruoasa  sa conferința “Chicken Kiev”, din 1991. Bill Clinton a fost vrăjit de promisiunile de democrație și capitalism ale Rusiei lui Boris Yelțin.

George W Bush l-a privit în ochi pe Putin “și i-a citit sufletul”; alții au văzut doar literele K, G și B.

Barack Obama a susținut și el ‘resetarea” din 2009, crezând că președintele-marionetă al lui Putin, proaspăt instalat la Kremlin, a marcat o reală schimbare de putere.

Toate aceste încercări au sfârșit lamentabil.

Uniunea Sovietică s-a destrămat. Conducerea lui Yelțin s-a prăbușit umilitor în corupție și eșec economic.

Dl Putin s-a dovedit a fi nu un înnoitor reformist, ci un birocrat dur, mai întâi distrugând media și libertățile politice în țară, și apoi – odată ce creșterea prețului petrolului i-a refăcut măreția – agresând țări vecine precum Estonia, Georgia și Ucraina.

Și totuși, toate aceste greșeli erau reparabile. Au fost făcute în contextul unei alianțe transatlantice remarcabil de solidă și plină de succes.

NATO, care ar fi putut expira în 1991, s-a reinventat ca far călăuzitor  pentru țările care doreau să-și integreze  sistemele militare și de securitate în Occidentul democratic.

A dezvoltat capacități anti-terorism, a intervenit cu succes pentru răsturnarea regimului militarist al lui Slobodan Milosevic și a pune capăt războaielor din fosta Iugoslavie și a condus lupta împotriva talibanilor în Afganistan.

In ciuda multor judecăți greșite, Președintele Obama a susținut ca NATO să revină la misiunea sa inițială, și ulterior neglijată, de apărare teritorială.

După 2009, alianța s-a trezit în fața amenințării Rusiei. Dl. Obama a convins cu vorba bună o Germanie ezitantă să accepte planuri limitate de apărare a țărilor din prima linie: Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

După atacul Rusiei asupra Ucrainei, din 2014, acele eforturi s-au intensificat, cu exerciții, noi planuri și limitate desfășurări de trupe. După ce și-a retras armamentul din Europa, în 2013, Statele Unite au trimis înapoi tancurile peste Atlantic pentru a susține prezența NATO în Polonia.

Într-adevăr, Statele Unite contribuie cel mai mult, acoperind aproape o cincime din totalul cheltuielilor de apărare ale NATO. Și da, doar Marea Britanie, Estonia și Polonia ating ținta de 2% din PIB, cheltuind eficient pe armament modern (și Grecia și Turcia cheltuiesc 2%, dar mai puțin înțelept).

Contrar retoricii izolaționiste a dlui Trump – care a afirmat în discursul său inaugural că America a subvenționat armate străine, în detrimental propriei armate – Statele Unite nu luptă singure. Așa cum Marea Britanie coordonează apărarea în Estonia, Canada are grijă de Letonia, Germania se ocupă de Lituania.

Acum câțiva ani, Rusia ar fi putut mărșălui în țările baltice la fel de ușor cum a luat Crimeea de la Ucraina. Acum orice agresiune ar însemna uciderea a mii de soldați din peste zece state membre ale NATO.

Progresul este acum în pericol.

Fără presiunea americană care a menținut unitatea Occidentului în fața regimului lui Putin, pe care a continuat să-l pedepsească pentru agresiunile sale și încălcarea regulilor, va fi mai greu. Politicieni precum Doamna Merkel au făcut eforturi uriașe să-i aducă pe liderul maghiar și pe cel italian, și pe alți lideri europeni la un numitor comun în ceea ce privește sancțiunile. Succesul ei s-a datorat, în parte, și susținerii tacite a Statelor Unite.

În prezent, politicieni precum maghiarul Victor Orbán ar putea susține că îmbrățișează aceeași atitudine pro-rusă a Președintelui Trump, liderul prin definiție al lumii libere.

Un al doilea mare pericol este o nouă înțelegere de la Yalta – ecou al dezastruosului și cinicului acord dintre Franklin Roosevelt și Iosif Stalin, din 1945, în ciuda sfatului lui Winston Churchill.

Dar acordul inițial de  la Ialta recunoștea doar sferele de influență create de cucerirea militară. Ialta 2.0 i-ar da Rusiei țări care au rezistat cu succes, precum Georgia și Ucraina.

Dl Trump vede viața ca pe o serie de înțelegeri spectaculoase.

Prin urmare ar putea fi extrem de tentant pentru el să încerce o înțelegere rapidă cu Dl. Putin.

Ceea ce nu trebuie să fie neapărat ceva dezastruos: refacerea precarului regim al controlului armelor în Europa, mai ales în privința rachetelor nucleare cu rază medie de acțiune, ar fi cu adevărat de dorit.

Am negociat acorduri de control al armelor cu Uniunea Sovietică. Cu siguranță putem negocia și cu Rusia dlui Putin.

Dar aceste negocieri cer răbdare și experiență; niciuna dintre ele nu reprezintă punctul forte al dlui Trump.

Versații negociatori ruși vor fi observat că liderul American are nevoie să-și trâmbițeze succesul. Ei vor încerca să extindă agenda, astfel încât  să includă și securitatea europeană – asta înseamnând un acord făcut peste capul țărilor vizate.

O nouă Ialta – probabil una care ar include oprirea extinderii NATO, o explicită sau implicită recunoaștere a supremației Kremlinului, parțială sau totală, în fostul său imperiu sau poate o prezență mai redusă a forțelor NATO în statele din prima linie – ar fi dezastruoasă.

Ea ar sfărâma unitatea europeană, grăbindu-i pe foștii aliați ai Americii să-și încheie propriile acorduri cu Rusia. Dl Putin va promova înșelătoria, intruziunea, agresiunea și mita la o scară nemaivăzută până acum.
Iar asta duce la un al treilea pericol: calculele greșite. Dl Putin se grăbește, împins de evidentele slăbiciuni de ordin economic și demografic ale Rusiei. Așa cum dl Trump va fi tentat să încheie acorduri, la fel de tentat va fi și dl Putin să le încalce.

În această privință, noul președinte american se va vedea pus în fața unei grele încercări. Lipsa de reacție, de exemplu, în cazul unei povocări la adresa statelor baltice, ar desființa instantaneu NATO. O reacție excesivă riscă să provoace un război devastator

Poate că asta l-ar face pe subversivul și alunecosul domn Putin să mai stea pe gânduri. În prezent, cel mai puternic adversar al Rusiei este ghidat de un om remarcabil prin lipsa lui de reținere – cineva care, în zorii zilei, se avântă pe Twitter  în certuri  mânioase  cu celebrități, care își pierde cumpătul când i se atrage atenția sau este împiedicat să facă ceva. S-ar putea ca dl Trump să fie un ignorant în materie de armament nuclear, dar vorbește despre el cu o iresponsabilă insolență.

Așadar, ar fi poate mai bine să nu fie provocat cu orice preț? De această mică speranță atârnă viitorul Occidentului.

Traducerea: Mihaela Danga

Distribuie acest articol

58 COMENTARII

  1. Americanii sunt pragmatici. Si-au spus, dacă tot este ca asiaticii să stăpânească lumea pentru o mie de ani, atunci, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Politica izolaționistă a d-lui Trump, spre deosebire de ceea ce declară domnia-sa, nu întărește, ci slăbește America. În schimb, China dezvoltă noi alianțe, le întărește pe cele actuale și devine pe zi ce trece tot mai puternică.

    Va veni cândva ziua, poate nu curând, dar mai curând, datorită politicii autarhice, în care copiii sau nepoții noștri vor fi angajați ai unor firme chineze [care le-au cumpărat pe cele pe care le protejăm/ izolăm noi acum]. Iar cea dintâi economie a lumii va avea și cea dintâi armată a lumii, puteți fi siguri de asta.

      • „Ne planteaza microchipuri si ne pune pe toti la munca?”
        Habar n-am, nu m-am gândit la asta, dar pentru un răspuns avizat, vă puteți adresa angajaților MoneyGram care acum lucreazăî pentru Ant Financial.

        Dacă doriți să discutăm pe larg despre consecințele economice regionale și globale ale cuceririi și dominării piețelor internaționale de către economia chineză, cu acordul administratorilor platformei, cu mare drag. Dar, după cum am observat, unii nu sunt prea fericiți de efectele globalizării. Iar fericirea se anunță a fi și mai puțină pe măsură ce regulile economiei globale sunt stabilite in Extremul Orient (experiența expansiunii economiei Japoneze, spre exemplu, – scurtă la scara istoriei, dar însemnată – a adus multă tristețe in Occident).

        În ce privește înarmarea nucleară, ea a fost descurajată de acordurile de neproliferare. Dar, vă asigur că China, după ce va avea cea mai performantă economie a lumii (adică peste vreo doi ani), va perfecționa un sistem militar ultraeficient cu arcuri și săgeți. Izolarea și neimplicarea Americii în zone îndepărtate (mă rog, dincolo de Oceane, carevasăzică), l-a determinat pe neînfricatul Kim să repornească deîndată producția de plutoniu. Rachetele intrcontinentale vor fi lansate peste câteva zile. Deocamdată de probă – teste.

    • Aberant!

      Principial vorbind o economie oligarhica si profund corupta precum e cea chineza poate supravietui exclusiv prin dezvoltare extensiva. Se pare ca si-a atins deja limitele sau e foarte aproape de a si le atinge. Constructiile si transporturile sunt deja in cadere. Cifrele oficiale clocite de Partidul Comunist Chinez indica inca o crestere economica de 6.75% in 2016. Eu cred ca e in cel mai fericit caz stagnare, daca nu recesiune.

      in orice caz colpasul inevitabil al economiei chineze va fi probabil accelerat de politicle lui Trump.

      P.S. : nu va imbatati cu apa rece, firmele chineze nu au angajati ci scalvi. Ai vazut vreodata o fabrica chineza?! Nu una straina din China, ci una chinezeasca de la mama ei? Eu da.

      • Nu va faceti griji de chinezi, ii ajuta germanii (de la Siemnes, KUKA, BASF, Mercedes, VW, BMW, etc) sa isi modernizeze fabricile , respectiv sa plateasca mai multa atentie pentru sanatatea angajatilor, dar si pentru reducerea poluarii. https://www.bloomberg.com/politics/articles/2017-01-26/merkel-li-push-eu-china-trade-ties-as-trump-lauds-protectionism

        P.:S La urmatoarea intalnire a liderilor G20, Donald Trump ar putea sa se simta cam izolat (ii va tine de urat lui Putin)

      • „Aberant!”
        Mulțumesc pentru atenția pe care ați acordat-o comentariului meu. Răspunsul dumneavoastră amabil îmi dă ocazia să aduc câteva precizări.
        Când Jim O’Neil a folosit termenul „BRICS”, care se referă in economie la Brazilia, Rusia, India, China și [mai recent] Africa de Sud, a privit grupul ca fiind omogen, măcar prin oibiective. În realitate Nu este deloc așa, iar experiența ultimilor 15 ani a demonstrat-o. Economia „oligarhică și profund coruptă” ar putea fi cea a Rusiei, spre exemplu. Economia chineză este bazată pe capitalismul administrat de stat, La fel ca în Coreea de Sud, ori Singapore, iar guvernul este cel care caută să ghideze piața și sprijină anumite industrii. În Rusia, spre exemplu, este un capitalism oligarhic, în care puterea politică și bogăția sunt deținute de un grup restrâns de indivizi și familii. În economia chineză guvernul, care este cel ce alocă resursele, și nu investitorii privați, decide care anume industrii și firme trebuie să se dezvolte, chiar dacă anumite activități, la scară redusă, rămân sub control privat. Spre deosebire de economiile oligarhice, unde creșterea economică este privită doar cda mijloc desporire a resurselor care urmează să fie extrase în folosul oligarhilor, în economiile administrate de stat guvernele consideră că direcționarea centralizată sau influențarea alocării resurselor în economie este cea mai bună cale de a maximiza creșterea economică. În timp ce oligarhiile sunt constituite prin corupție, în economiile coordonate de stat corupția este sancționată.

        Dacă organizarea economiei chineze este bună, ori ba, se poate discuta, dar este un alt subiect. În 2015 PIB-ul Chinei a crescut cu 6,9%. În 2016, 6,75%?! Cu cât a crescut PIB-ul țării în care locuiți? Al României a crescut cu 3,7% (WorldBank). Este irelevant, știu (cea mai mare creștere a avut-o Etiopia); dacă anul acesta ai PIB 2$ și anul viitor ai 4$, realizezi creștere de 100%. Dar PIB-ul Chinei NU este de 2$! După Big Mac Economia Chinei este cea mai mare din lume începând cu anul 20014. Și pe mine mă enervează chestia asta. Dacă ați fi fost mai precis, aș fi înțeles, poate, unde este aberația. Dacă economiile coordonate de stat pot genera dezvoltare pe termen lung, este, însă, un alt subiect, pe care, cu acceptul administratorilor platformei, îl putem discuta. Dacă doriți, cu plăcere.

  2. Trump n-are nimic împotriva alianţelor. „NATO e depăşită” înseamnă că trebuie upgradată (creşterea contribuţiei aliaţilor, cerută şi de Obama, şi o mai bună concentrare pe lupta anti-terorism), nu că trebuie desfiinţată.
    Nu e nici o contradicţie între doctrina „America First” şi politica de alianţe. O naţiune încheie alianţe tocmai pentru a-şi spori puterea şi influenţa.

    „agresând țări vecine precum Estonia, Georgia și Ucraina.” – când a agresat Rusia Estonia? Iar intervenţiile în Georgia în 2008 (de fapt războiul l-au început georgienii) şi Ucraina în 2014 au fost acţiuni de dammage control, pentru a bloca aderarea acestor ţări la NATO. Atâta timp cât Ucraina şi NATO şi-au văzut de treabă, Rusia a respectat integritatea Ucrainei.

    „In ultimele decenii fiecare președinte American a încercat să se împrietenească cu Kremlinul.” – e o aberaţie să spui „vrem să fim prieteni cu Rusia”, dar să susţii concomitent aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO (decisă în 2008 la summitul de la Bucureşti). Ori una, ori alta. Aderarea Ucrainei şi Georgiei ameninţă securitatea Rusiei şi Rusia se va opune prin forţă.

    „Ialta 2.0 i-ar da Rusiei țări care au rezistat cu succes, precum Georgia și Ucraina.” – o înţelegere cu Rusia nu înseamnă revenirea Ucrainei şi Georgiei în sfera de influenţă a Rusiei. Ura lor faţă de Rusia e prea puternică. Înseamnă doar ca Occidentul să accepte statu-quo-ul, teritoriile care sunt ocupate de Rusia, şi cantonarea Ucrainei şi Georgiei în zona gri.
    Cei care se pricep la relaţii internaţionale înţeleg lucrurile astea. Henri Kissinger tocmai i-a expus lui Trump planul reconcilierii cu Rusia:
    http://adevarul.ro/international/in-lume/cum-arata-planul-kissinger-privindnormalizarea-relatiilor-ruso-americane-1_5863c31a5ab6550cb8da56c1/index.html

    „Acum câțiva ani, Rusia ar fi putut mărșălui în țările baltice la fel de ușor cum a luat Crimeea de la Ucraina.” – evident. Dar n-a făcut-o, nici în 2000-2004, când balticii NU erau în NATO, nici după 2004, când, în NATO fiind, nu aveau trupe occidentale pe teritoriul lor. Dar asta nu-i împiedică pe unii să o ţină una şi bună că Putin vrea Ţările Baltice. Dacă le voia, de ce nu le-a ocupat atunci când erau lipsite de apărare?

    • Sigur, Trump a spus ca aliatii trebuie sa cheltuie mai mult pe aparare.
      Problema e ca nu a spus nici un moment ca europenii trebuie sa intareasca flancul estic al aliantei! A spus ca NATO e depasit, ca articolul 5 e discutabil.
      Constient ca aceste cheltuieli ar putea creste la presiunea americana, a venit cu alt artificiu: NATO trebuie sa se concentreze pe terorism (a se citi ‘nu pe amenintarea rusa’).
      Deci ce a facut domnul Trump? Desi a identificat corect o problema, a folosit-o mai mult ca un pretext pentru a lovi in articolul fundamental al NATO si a critica aliatii, si a trasat o directie strategica complet opusa actualei agende de securitate a NATO. Cireasa de pe tort – afirmatiile despre intelegeri cu Putin (demoralizand aliatii NATO din est). Frumos.

      • America va apăra ţările din flancul estic (dacă prin absurd se va pune problema unui atac rusesc), e obligaţia ei asumată prin articolul 5.
        Dar e absurd să ai pretenţia ca America să-şi modeleze politica după mofturile ţărilor din flancul estic, care suferă de isterie rusofobă.
        Rusofobia se vindecă mult mai simplu prin psihoterapie.

        • Precedenta administratie americana nu a condamnat Rusia si nu a impus sanctiuni pentru ca s-a lasat manipulata de „mofturile” tarilor estice. A facut-o din cauza actiunilor Rusiei. Intarirea flancului estic tine de ratiuni militare (vezi vulnerabilitatea tarilor Baltice), nu de isteria tarilor estice. Si nu e nimeni rusofob, toti sunt dispusi sa reia legaturile cu Rusia daca aceasta respecta macar intelegerea de la Minsk.

          • Reciteşte postarea mea iniţială. Atâta timp cât nu s-a pus problema aderării Ucrainei la NATO, Rusia a respectat integritatea Ucrainei. Intervenţia militară din 2014 a fost o acţiune de dammage control, pentru a bloca intrarea acestei ţări în NATO.
            Iar occidentalii, ca să nu-şi asume responsabilitatea pentru consecinţele dezastruoase ale politicii de extindere a NATO în Ucraina şi Georgia, au recurs la retorică inflamantă şi la diversiuni: „Rusia stat revizionist, un pericol pentru Occident, vai, cum să ocupi şi să anexezi, Hitler, Munchen, lecţiile istoriei, vom fi fermi, vom impune sancţiuni, bla-bla.”

            La fel e şi în Ţările Baltice: Putin nu le-a atacat atâta timp cât NU au fost în NATO (ba chiar le-a lăsat să intre, deşi îi era foarte uşor să ocupe câteva oraşe rusofone de acolo ca să le împiedice aderarea), nici când, în NATO fiind, erau lipsite de apărare, fără trupe occidentale. Dar când încep să sosească acolo trupe occidentale, la 100 de km. de Sankt Petersburg, balticii nu mai sunt în siguranţă, deoarece Rusia ar putea crede că se pregăteşte un atac împotriva ei şi ar putea ataca preventiv. Câte un batalion merge, dar mai mult de atât ar însemna să te joci cu focul. Deci e chiar în interesul balticilor ca politica Americii în zonă să nu se ghideze după isteriile lor.

            Nici nu se pune problema respectării integrale a acordului de la Minsk. Donbasul, un „cui al lui Pepelea”, e ocupat de ruşi drept garanţie că Ucraina nu va adera la NATO. Iar după semnarea acordului au avut loc evoluţii pe teren: ruşii au ocupat Debaltseve, nod de comunicaţii vital, centru strategic al Donbasului. Evident, nu vor renunţa la el.
            Nici ucrainenii nu vor să acorde autonomie Donbasului, aşa cum s-au angajat la Minsk.
            Semnarea unui acord realist e puţin probabilă, conflictul va rămâne aşadar îngheţat.

            Normalizarea relaţiilor Occident-Rusia se va face FĂRĂ aplicarea integrală a acordului de la Minsk. Joaca de-a sancţiunile nu duce nicăieri (Rusia ar recurge inclusiv la război cu NATO pentru a bloca aderarea Ucrainei, aşa că sancţiunile nu îi influenţează în nici un fel politica în privinţa Donbasului şi a Crimeei).
            Citeşte ce spune Kissinger în problema asta, şi mai uite şi un articol al lui Stephen Walt:
            http://foreignpolicy.com/2015/02/09/how-not-to-save-ukraine-arming-kiev-is-a-bad-idea/

            • Toate actiunile Rusiei ti se par rationale, justificate. Sigur, pot fi asa. Problema e ca in acelasi timp incerci sa arunci reactiile occidentale in derizoriu, numindu-le „diversiuni”, „isterii”, „fobii”. Se vede ca nu ai o analiza obiectiva a situatiei. In viziunea ta rusii au dreptul sa se teama si sa actioneze preventiv si ofensiv pe baza principiului „worst case scenario” (Ucraina ar fi intrat in NATO; trupe NATO in statele Baltice = pericol iminent), dar NATO nu are dreptul sa actioneze defensiv pe baza aceluiasi principiu (daca incearca sa intareasca flancul estic inseamna ca nu e rational si se lasa ghidat de isterii). Incearca sa fi mai putin ruso-centric in analiza situatiei.

            • Sper că ai citit articolul lui Walt.
              Uite care e diferenţa între Occident şi Rusia: din 1991 încoace NATO a avansat constant spre graniţele Rusiei. „Flancul estic al NATO” nici nu exista în 1991-1997, nu era nimic de apărat. Atunci când s-a pus problema că şi Ucraina şi Georgia vor intra în NATO, Rusia a tras linie: până aici.
              Tocmai că nu sunt ruso-centric: mă interesează siguranţa noastră, a ţărilor NATO, nu a Rusiei. Dacă mai întindem coarda, va fi război. Ucraina şi Georgia sunt ultima linie de apărare a Rusiei, iar Ţările Baltice sunt la 100 de km. de Sankt Petersburg.
              Dacă nu mă crezi pe mine, poate îl crezi pe George Kennan. Uite ce spunea despre extinderea NATO: „Of course there is going to be a bad reaction from Russia, and then [the NATO expanders] will say that we always told you that is how the Russians are.” Exact ce vedem că se întâmplă acum. Doar că Rusia a dovedit mai multă răbdare decât se aştepta Kennan.
              http://www.nytimes.com/1998/05/02/opinion/foreign-affairs-now-a-word-from-x.html
              E bine că Polonia, România, Ţările Baltice au intrat în NATO. S-a extins spaţiul libertăţii, prosperităţii, securităţii, al legilor internaţionale. Problema e că există o limită. La un moment dat, politica de extindere a ajuns în contradicţie chiar cu obiectivul său fundamental. Atunci când s-a pus problema intrării Georgiei şi Ucrainei în NATO, Rusia a recurs la forţă pentru a le împiedica, deoarece intrarea acestor ţări vecine în NATO i-ar fi ameninţat securitatea.
              Din acel moment, extinderea NATO nu mai înseamnă promovarea păcii şi legilor internaţionale, ci înseamnă război.
              Şi mai e un aspect dramatic. În 2011-2013 au avut loc mari manifestaţii împotriva lui Putin. Democratizarea Rusiei nu era un scenariu imposibil. Criza ucraineană, răspunsul inadecvat al Occidentului (demonizarea Rusiei pentru consecinţele politicii eronate de extindere a NATO în Ucraina şi Georgia) au făcut să dispară pentru viitorul previzibil posibilitatea democratizării Rusiei. Ruşii sunt acum strâns uniţi în jurul lui Putin şi sunt gata să lupte cu NATO dacă va fi cazul.

  3. Cateva chestii:

    – Trump nu a dat nici un semn ca are de gand sa rupa vreo-una din aliantele SUA. Dimpotriva, intr-un gest fara precedent secretarul american al apararii, generalul Mattis si-a inceput mandatul viziatand unul din cei mai ameninatati aliati ai SUA: Coreea de Sud. America cu Trump cu tot nu va abandona nici un aliat de al sau, decat in situatia in care acel aliat nu-si mai doreste alianta. Nu va exista deci abandon, dar nici dragoste cu de-a sila…

    – Economia Occidentului e in vrie din cauza ca principiile sanatoase ale capitalismului sunt tot mai des incalcate de dragul zidirii statului social. Evident ca asta duce la colaps. Trump da toate semnele ca a inteles radacina problemelor si ca intetnioneza sa abandoneze cheltuielile gigantice ale statul asistential pentru resuscitarea capitalismului. Succesul economiei americane va fi un exemplu pentru economiile europene falite ce sunt de fapt intr-o situatie mult mai rea ca cea americana. Ele vor avea optiunea urmarii modelului de succes sau al marsului neabatut spre colaps.

    – America First e ca si chestia cu depresurizarea unui avion de pasageri. Fiecare pasager trebuie sa-si puna intai masca sa de oxigen si abia apoi sa-i asiste pe altii, inclusiv proprii copii. Oricum orice sef de stat trebuie sa aiba grija de interesele tarii sale inainte oricaror consideratii. Daca ar fi „Bangladesh First” mai intai de „America First” atunci ar fi trebuit sa candideze de la bun inceput la presedintia Bangladesh-ului… Ce ar trebui sa fie inaintea SUA pentru presedintele SUA?!

      • De ce e mai periculoasă?! Pentru că omul ăla spune adevărul?! Euro e o monedă artificială și greu de susținut. Nu e posibil ca țări cu fiscalitate și performanțe economice așa de diferite precum Germania și Grecia să aibă aceeași monedă. SIngura soluție de salvare a Euro ese alungarea tărilor ineficiente și falite gen Grecia, Franța, Spania și Italia din sistemul monedei unice. Știm cu toții că asta nu se va întâmpla și că autiștii de la butoanele UE vor prefera mai degrabă coalpsul.

        În ce privește un acord economic semnat între UK și SUA cu mult înainte de Brexit am scris o postare aseară pe tem asta ceva mai jos, înainte ca a dumneavoastră să fi afișată. E opțiunea firească și logică a celor două țări. În final tot răul spre bine: UE va avea în față un exemplu de eficiență și operativitate. Poate să-l urmeze, sau să rămână în starea de paralizie de acum. Iar dacă UE nu-l va urma (știm cu toții că îi e imposibil să iasă din starea de „dolce far niente”), cel puțin cetățenii din țările UE în care vor fi alegeri anul acesta vor vedea că de fapt promisiunile electorale pot fi ținute. Că politica nu înseamnă neapărt inepție, impotență și minciună instituționaliztă, deci probbil că nu vor mai alege la nesfârșit aceeași ratați nevolnici, ceea ce va fi desigur o schimbare în bine.

        • „SIngura soluție de salvare a Euro este alungarea țărilor ineficiente și falite …Sau o uniune fiscală și un grad mai ridicat de integrare. Altfel, sunt de acord cu dumneavoastră, EURO este o monedă greu de susținut.

        • Uniunea Europeana a exportat stabilitate si proseperitate (Polonia beneficiaza de de aprox 10-11 miliarde pe an, Ungaria de 5 miliarde, Romania de 5 miliarde samd). Cum ti-am mai scris si in trecut: fara UE, Romanai astazi arata ca un fel de Belarus banlcanic, cu vreo doua milioane de someri.

          Cand presedintele SUA face afirmații despre Europa si da Brexit-ul drept exemplu pentru alte state, sunt de parere ca liderii Europeni trebuie sa reactioneze. Atitudinea administartiei Trump este inadmisibila.

          P.S. Ar trebui sa aplaudam si noi miscarea californiana de secesionare „Calexit” sau independenta Scotiei?

          • Consolidarea polului European nu poate consta in reducerea acestuia la dimensiuni minime si eventual impachetarea intr-un sandvici intre puterile de la est si vest, iar restul capitalelor europene (de la Paris la Roma si Madrid pana la Vilnus, Varsovia, Praga, Budapesta, Bucuresti, Belgrad, Atena, etc) sa ramana sugatori de licurici. O versiune buna din perspectiva concurentei (USA, China, Rusia) dar nici chiar asa.

            Dl. Wolfgang Schäuble (ministrul finantelor in Germania) admite ca Germania a facut o greseala mare in ultimii 10-15 ani si revine la ideea initiala a Uniunii Europene: unitate si nivelarea standardelor sociale la nivel UE. Asta ar insemna „concesii”, solidaritate, inlocuirea relatiilor creditor-debitor cu investitii, accelerarea reformelor in sud si in est, mai multa integrare in privinta securitatii, in privinta pietelor de capital, in privinta politicilor monetare si fiscale, introducerea Eurobonds, strategii comune de dezvoltare, samd. Ramane de vazut in ce masura sunt europenii pregatiti sa faca concesii in acest sens. http://www.n-tv.de/politik/Schaeuble-gibt-Fehler-bei-Fluechtlingspolitik-zu-article19675017.html

            Suntem totusi o Uniune a Natiunilor Europene cu o piata comuna de desfacere (cu peste 500 milioane de consumatori) si cel tarziu acum trebuie sa realizam ca nu putem astepta sa vina „America First” sau China, sau „Rusia Noastra” sa asigure securitatea sau prosperitatea tarilor Europene. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal)

    • O alianta poate fi rupta de oricare dintre parti. V-ati gandit vreodata ca USA s-a retras din tratativele pentru TPP deoarece ramasese singura participanta la respectivul Tratat ? Evident ca USA nu doreste sa ramana singura in NATO , de aceea ar face orice sa impiedice UE si relatiile UE cu Rusia. Problema europeana cu USA este ca USA nu este de incredere. Pina si Turcia s-a convins.

      • E adevărat că o alianță poat fi ruptă de oricare din părți, Cu toatea astea SUA nu și-au abandoat niciodată vreo-un aliat. Dacă însă vă uitați în jurul dumneavoastră veți vedea nenumărate exemple de trădare în istoria nu chiar așa de îndepărtată :P NATO e un instrument ce servește apărării Europei și nu SUA. Cu toate astea SUA duc greul alianței și nu l-am auzit pe Trump cerând retragerea fie și măcar a unui bucătar american din Europa, sau tăierea unui cent de la bugetul trupelor americane din Europa. Dimpotrivă a confirmat alianțele țării și militează pentru creșterea bugetelor apărării. Dacă însă europenii chiar „și-au pierdut încrederea” în SUA păi ar cam trebui sî miște ceva pentu propria lor apărare. Pe moment vedem doar tângieli și deturnări de cheltuieli de la apărare spre pomeni și milostenii. Vedem de exemplu că în România, țară a cărei apărare depinde exclusiv de existența NATO, alesul dumneavoastră Dragnea tocmai a tăiat peste 30% din bugetul apărării. Ați ieșit cumva în stradă să vă exprimați dezacordul față de acestă măsură criminală?! :P

        TPP era un acord semnat la repezeală de Obama ca să aibă și el un succes politic înainte de terminarea mandatului său. E extrem de dezavantajos pentru SUA. Chiar mai prost ca primirea mexicului în NAFTA. Nu avea nici cea ai mică sansă să primească cele 2/3 voturi pentru în Senat necesare ratificării. Trump a decis să încheie comedia mai degrabă decât să o lase să se mai chinuie câteva luni .

        G20?! Ce-i aia?! Ce sens are?! Mâ îndoiesc că Trump își va pierde vremea să ducându-se întrunirile ei. G20 a fost întotdeauna o inutiliate, un premiu de consolare pentru tot soiul de paria internaționali precum Putler sau căpeteniile cbineze, sau din Africa de Sud, etc. ca să poată arăta casă că-s luați în seamă.

    • Comentarii de bun simt. Din pacate progresistii sunt total decuplati de realitate. Nu vor intelege.
      Asa cum nu pot nici sa priceapa de ce o lume fara granite inseamna haos si distrugerea civilizatiei. Prin prisma acestei gandiri aberante, ei declara ca zidul de la granita cu Mexicul este o manifestare xenofoba.

  4. Sustinatorii lui Trump au o sarcina destul de ingrata. De fiecare data trebuie sa spuna ceva de genul “Trump nu e asa de prost pe cat pare”. Vad ca tocmai i-a transmis presedintelui Mexicului ca daca Mexicul nu plateste pentru zid poate sa anuleze vizita oficiala. Cineva trebuie sa ne explice acum ca asta nu e comportament de dictator de republica bananiera si ca asa se face de fapt diplomatie intr-o tara care se vrea mareata, umilindu-ti partenerii internationali.

    • Happy to oblige ( :

      In realitate. „prostul” de Trump a cistigat alegerile nu impotriva unui imaginar „hacking” rusesc, ci impotriva unei coalitii monstruoase, cit se poate de reale si demonstrabile, formate din democrati, pseudo-„somitati” universitare, establishment republican (propriul partid, cei mai tineri nu isi amintesc ca si Reagan a trebuit sa confrunte o parte insemnata a propriului partid) si, cel mai grav, o coalitie de delatori si calomniatori din mass-media, aproape toata media „bine”, care a aruncat cu laturi si inventii, fara rusine.

      Cit despre chestiunea cu Mexicul: intr-o lume care nu s-at fi detracat complet, ar fi responsabilitatea entitatii statale numite Mexic:

      – sa aiba grija de cetatenii statului Mexic

      – sa asigure, in colaborare cu autoritatile Statelor Unite ale Americii, coerenta si seriozitatea granitelor interstatale

      – sa tina sub control exportul de criminalitate dinspre Mexic inspre SUA, sa descurajeze efficient traficul de droguri si de finite umane. All of this to begin with.

      Ideea ca un presedinte american care solicita aceste lucruri ELEMENTARE, in numele bunastarii si sigurantei propriilor cetateni, este un xenofob si un dictator… este o aberatie absoluta. Cu treizeci de ani in urma nici nu ar fi indraznit cineva sa sugereze asemenea fantezii globaliste, dar progresismul socialist a ucis ce mai ramasese din bunul simt.

      Donald Trump nu este Shakespeare, nu este Platon si nu e nici macar Andrei Plesu…. dar are MACAR nivelul de bun simt al copilasului din Andersen care enunta o realitate de bun simt pe care inteligentii, cu ochelarii lor de cal si absurditatile care „dau bine”, sint incapabili sa o mai perceapa.

    • „Mexico is being hung out of a skyscraper window by its feet.”

      Cineva care tot insista pe faptul ca Trump e un prost habar nu are despre ce vorbeste. Un prost nu poate sa cistige de unul singur, singur impotriva tuturor facatorilor de regi din America, alegerile prezidentiale. Si eu il detest pe… Soros (nu pe Trump), dar nu mi-a trecut niciodata prin cap ca sacalul asta ar fi idiot. Idiotii nu fac miliarde de dolari in citeva decenii nici chiar daca vorbim de miliarde facute fraudulos, ca in cazul sacalului. Ca sa nu mai zic ca iti tragi singur presul de sub picioare daca iti subestimezi adversarii, dovedind ca prostul esti chiar tu.

      Da, asa pare, ca Trump l-a umilit intentionat pe presedintele Mexicului si ca a fost excesiv de brutal cu el in mod gratuit si nejustificat. Nu stiu daca a fost o reactie viscerala in urma vreunui rationament facut cu glandele sau o mutare de sah bine calculata, insa Trump si foarte multi americani insista ca relatiile dintre USA si Mexic sint teribil de debalansate si ca trebuie resetate urgent, operatiune care va conduce la pierderi grele pentru Mexic si, probabil, diplomatii americani cred ca mexicanii vor inghiti cu mai putine proteste doctoria daca ii fezandeaza bine inainte. Daca asta a fost atitudine dictatoriala, atunci fapta lui Reagan, care a concediat cu o semnatura „11,000 striking air traffic controllers Aug. 5, 1981”, ce a fost? A fost dovada ca la Casa Alba nu e, asa cum credeau multi, un om de paie.

      Ca sa intelegi in ce pozitie de a negocia se afla Mexicul, citeste articolul „Canada to Mexico on NAFTA: you might be on your own”:

      http://www.reuters.com/article/us-usa-nafta-canada-mexico-idUSKBN1582MV

      „We love our Mexican friends. But our national interests come first and the friendship comes second,” a source said on the sidelines of a cabinet retreat in Calgary, Alberta.
      „Our negotiating positions are totally different. Mexico is being hung out of an skyscraper window by its feet,” said a second government source.
      „Mexico is in a terrible, terrible position. We are not,” said another Canadian person involved on the trade file.
      „We have security agreements, both continental and multi-lateral – Mexico does not. Mexico has a huge border problem with the United States in terms of immigration and drugs – Canada does not,” he said.

    • De ce cred ca Trump a premeditat iscarea crizei politico-diplomatice USA-Mexic:

      1. E un obicei vechi al marilor puteri de a-si stressa, inhiba si timora partenerii de dialog perceputi ca insuficient de docili (atit adversari cit si aliati, acestia din urma ca sa nu uite cine e seful) prin declaratii agresive, de multe ori minciuni paralizante, lansate de la cel mai inalt nivel cu doar citeva ore sau zile inainte (ca sa nu mai fie timp pentru replica) de a se aseza la masa cu ei. Se folosesc si alte trucuri, cum ar fi „greseala” de ieri a Oficiului de Presa al Casei Albe, care a scris Teresa May in loc de Theresa May. Did the White House just mistake British PM for porn star ‘Teresa May’? Sint absolut sigur ca nu, avind in vedere aroganta dispretuitoare binecunoscuta a acesteia fata de Trump si comentariile sarcastice din timpul alegerilor si chiar dupa. Hitler planuia sa aiba dupa VICTORIE o sala de protocol imensa, coplesitoare ca arhitectura, simboluri, lux si dimensiuni, in care sa-i primeasca pe sefii de state straini, obligindu-i sa se deplaseze vreo 30 de metri, asaltati din toate partile de fotografi si cameramani, pina in fundul salii, in care ii astepta statuar Fuhrerul. Ceva asemanator i-a facut Putin lui Basescu la Moscova. L-a primit (banuiesc ca dupa ce l-a facut sa astepte cel putin o ora in compania secretarei) stind in picioare in capatul opus usii unei sali fara ferestre, ocupate 90% de o masa luuuunga, cu scaune de jur imprejur, pe linga care Basescu a fost obligat sa se strecoare ca vai de el pina la Putin, care il urmarea cu o privire plictisita, ca pe un subordonat venit in audienta sa-i ceara vreo favoare.

      2. Sa nu uitam ca Trump a fost un businessman de mare succes. In lumea oamenilor de afaceri de mare calibru negocierile cu partenerii sint uneori de o brutalitate inimaginabila, adevarate razboaie ale nervilor in care cistiga cel cu psihicul mai puternic. L-am ascultat odata pe un fost partener de afaceri al lui Steve Jobs, el insusi proprietar de companie de software, care producea software pentru Apple de citiva ani pe baza de contract. Desi raspundea tuturor comenzilor si cererilor de modificare venite de la Apple, de la o vreme compania lui Jobs nu prea mai platea facturile decit selectiv si partial. Omul si-a facut socotelile la sfirsit de an si a vazut ca Apple ii datoreaza milioane, iar el inregistreaza pierderi in loc de profit, asa ca s-a dus la Steve Jobs sa-i explice ca asa nu mai merge. Ori ii plateste facturile asa cum s-au inteles, ori pune capat relatiei. Timp de o ora nu a facut altceva decit sa asculte urletele lui Jobs, caruia nu-i venea sa creada ca cineva poate sa aiba asa un tupeu… Vazind ca nici macar nu il asculta, omul nostru a iesit trintind usa (nici asta nu era facut din plastilina). Jobs a fugit dupa el si il injura in gura mare de se cutremura cladirea. A iesit, s-a dus in parking unde isi lasase masina si Jobs continua sa il injure urlind isteric, cu capul scos pe o fereastra. Sfatul lui pentru ascultatori: mai bine nu mai intri in afaceri daca crezi ca nu poti sa suporti astfel de „negocieri” si tratamente.

      • multumesc pentru comentarii. poate ca Trump o fi premeditat si episodul cu Meryl Streep. o fi si asta vreo cutuma mai putin stiuta care doar intamplator si fara nicio legatura seamana cu prostia crasa. propun sa oprim aici discutia si sa ne pastram fortele pentru urmatoarele scandaluri :)

        • In alte stiri, Artista Poporului Draga Olteanu-Matei a luat pozitie publica impotriva Dictatorului Basescu la Antena 3. (La americani acum, e cam greu de facut deosebirea dintre Antena 3 si CNN.)

          Cam asa si cu tanti Meryl, cu toate ca Draga are mult mai mult talent comic si gravitas (la figurat si mai ales la propriu).

          Entertainerii sa-si vada de meserie, nu i-a ales nimeni pe post de constiinte publice autoinstituite.

          Intr-o tara ca Uniunea Sovietica (sau Romania de altadata) un poet care lua atitudine publica impotriva totalitarismului riscindu-si viata era un erou.

          O actrita multimilionara si bine protejata in SUA care, fara nici un pericol, declama platitudini apocaliptice in fata unor colegi care, pina la unul, gindesc exact ca dinsa, nu este o eroina ci o demagoaga care se baga si ea in seama pentru putina publicitate – ca, de, sint alte actrite mai tinere si mai la moda.

          Sa nu uitam nici de „geniala” Madonna, care a „meditat” profund la posibilitatea de a exploda Casa Alba…. fetite batrine, uritite si care inca se vor rizgiiate. Glume rasuflate.

          • sa privim putin reluarea, ca la fotbal. Meryl Streel il critica un politician intr-un discurs civilizat. nothing unusual intr-o tara libera. ca un mare ganditor, politicianul simte nevoia sa raspunda la o critica cu o jignire. raspunsul nu i se pare complet daca nu spune ca o considera pe Meryl Streep overrated ca actrita. iar dumneavoastra alegeti sa fiti de partea politicianului care raspunde cu jigniri celor care isi permit sa-l critice.

            cred ca diferenta de puncte de vedere este bine ilustrata de un alt episod. tin minte imaginile alea din campanie in care multimi de oameni strigau frenetic “lock her up”. vedeti, eu nu asociez multimile care striga frenetic ceva cu ideea de national dignity indiferent ce se striga. angry mobs apartin altor feluri de tari si altor timpuri.

            la fel stau lucrurile si cu badarania in politica. nu pot sustine un politician care isi trateaza criticii ca un school bully repetent chiar daca politicianul propune si unele lucruri cu care in mod normal as fi de acord. acceptand un astfel de comportament avem toti de pierdut, pentru ca acceptarea discursului de genul asta echivaleaza cu distrugerea ideii de civilizatie.

            da, occidentul ar avea mare nevoie de oameni politici de talia lui Regan si Thatcher, dar din pacate Donald Trump nu este nici macar o caricatura a lor. Trump spune ca modelul lui politic este Churchill, dar el se exprima ca unul care n-a citit in viata lui o carte. sa fim seriosi.

            • Domnule, multumesc pentru raspunsul calm. Reluarea ca reluarea, dar nu am vazut acelasi meci ( :

              Nu stiu daca traiti in SUA, dar daca nu, v-ar fi greu sa credeti cantitatea de absurditati si venin din media de astazi. CNN-ul din anii ’90 nu mai exista. Cind ii vad, imaginile cuplului Gadea si Badea imi vin in minte. Ziaristii pling ca n-a iesit Hillary. Nu am obiceiul de a ma purta cu unele maniere mai grosolane ale dlui Trump, dar nu il blamez, ma mir ca nu a facut atac cerebral la toate porcariile la care a fost supus. Problema cu el, din perspectiva mediei corupte, este ca raspunde, nu se lasa calcat in picioare. Intotdeauna se poarta civilizat cu cei care se poarta civilizat cu dinsul.

              Departe de a fi civilizata, doamna Streep, in stilul sau melodramatic despre care de mult am crezut ca e overrated FARA nici o legatura cu politica, a reciclat o calomnie de mult demantelata – cum ca Donald Trump ar lua in batjocura oamenii cu handicapuri fizice. Aceasta calomnie a fost atit de clar dovedita ca atare, incit numai o mincinoasa voita putea sa o reitereze. Data fiind situatia, nu pot decit sa aplaud retinerea de care a dat dovada, in aceasta situatie, presedintele SUA.

              Primul video contine comentariu, al doilea elementele vizuale care coroboreaza afirmatiile mele.

              https://www.youtube.com/watch?v=BwrOr74d2ME

              https://www.youtube.com/watch?v=_8JqT2atxD8

            • Absurdistan,

              Toata lumea interesata de acest incident stie ca Meryl Streep „a reciclat o calomnie de mult demantelata” la Golden Globes. Eu cred ca pina si r2 a aflat adevarul, chiar daca se uita seara de seara la CNN si nu vrea sa stie de nimic altceva. De ce se preface ca nu e la curent, asta e deja o treaba pe care ar putea-o explica doar un psihanalist specializat in telespectatori ai CNN si cititori de HuffPo, WaPo, NYT etc.

              Ce a facut Meryl Streep la Golden Globes e undeva intre „character assassination” si „modern atrocity propaganda”(*), in cea de-a doua categorie intrind si asa-zisul „Nurse Nayirah incident” (o marturie mincinoasa lacrimogena facuta in fata Congress-ului american in 10 octombrie 1990).

              „Wasn’t she crying about apples being poisoned in Congress a few years ago?” intreba cineva dupa ce a vazut-o pe Meryl Streep jucindu-si rolul in care a fost distribuita la Golden Globes.

              Un altul observa mirat ca pe „sensibila” Streep nu par sa o deranjeze pedofilii daca sint din gasca ei de „mari” artisti ai poporului:
              https://www.theburningplatform.com/2017/01/09/trump-fires-back-at-overrated-meryl-streep-over-golden-globe-criticism/#comment-1367401

              Insa adevarul spus direct e aici:
              https://www.theburningplatform.com/2017/01/09/trump-fires-back-at-overrated-meryl-streep-over-golden-globe-criticism/#comment-1367468

              „Incidentele” de genul asta sint in realitate puneri in scena atent scrise, regizate si jucate. Si extraordinar de bine platite.

              _______________________
              (*) „Atrocity propaganda is a term referring to the spreading of deliberate fabrications or exaggerations about the crimes committed by an enemy, constituting a form of psychological warfare.”

            • Sincer, nu știu ce se întâmplă în America. Poate nici n-ar trebui să-mi pese, dar avem parteneriat strategic (deși habar n-am cum funcționează), se spune că America are armele cele mai puternice din lume și este modelul de democrație pentru mulți.

              Cred că-i un virus…nu poate fi altceva. Un virus a lovit SUA și incită oamenii la proteste. Ieri au fost alte proteste împotriva d-lui Trump, pe la aeroporturi, ambasade și…printre oamenii de afaceri. Precum un virus informatic, a atacat industria IT, iar reprezentanți ai ei de seamă au făcut declarații. Cu oamenii de afraceri, cu care dl Trump se identifică, parcă voia să se pună bine, doar cu artiștii nu se prea înțelegea și mai ales cu cei care câștigă diverse concursuri, primesc premii etc. Iar motivul protestelor este chiar unul lipsit de importanță, după cum spun posturile TV ostile d-lui Trump (adică mai toate), anume că a interzis accesul persoanelor de religie musulmană în SUA (inclusiv angajații companiilor IT), pentru început din 7 state (creștinii din Siria, spre exemplu, sunt acceptați). Unii se tem că ar putea urma interzicerea intrării în Statele Unite a celor de confesiune iudaică. Eu nu cred că este adevărat și manifestațiile sunt doar efectul declanșat de virusul „Atrocity propaganda”.

              Gurile rele din presă spun că în curând și turiștii vor trebui să prezinte certificatul de botez la intrarea în SUA. Acum este suficient să raporteze toate site-urile Internet pe care le-au vizitat în viața lor. Îmi doream mult să vizitez SUA, dar mi-am amintit că în urmă cu vreo câțiva ani am intrat pe un site pentru adulți…O fi considerat oare act de terorism?

            • Nu ma uit la televiziuni de limba engleza sau romana aproape deloc. Cu ani in urma ma mai uitam la Discovery Channel sau History Channel, dar de cand au fost invadate de American Pickers, Duck Dynasty and the like am renuntat si la alea. Iar din presa scrisa nu pot sa spun ca am favoriti. Lui Trump ii citesc cu atentie transcripturile interviurilor. Despre episodul cu Meryl Streep discutia a ajuns mult prea departe. Nu se pune problema daca afirmatia “actrita Meryl Streep este overrated” este sau sau nu “factually correct”, ci daca se cade sa fie facuta de un presedinte indiferent ce ar fi zis actrita si cate milioane castiga. Dar e si cu politicienii ca si cu actorii si cu emisiunile de divertisment, nu trebuie sa avem toti aceleasi preferinte.

    • Exact. Sustinatorii republicanilor, ma refer la cei inteligenti, au fost pusi in mare dificultate la alegerile astea.
      Au incercat sa ne convinga ca Trump n-o sa faca tot ce spunea pentru ca „nu e atat de prost pe cat pare” sau „chiar daca e prost, republicanii n-o sa-l lase sa-si faca de cap”.
      Ei bine, se dovedeste ca E chiar atat de prost precum parea si ca nu-l impiedica nimeni sa-si faca de cap.

  5. Eu as zice ca e cam invers.
    Maretia Americii s-a realizat in Amerca dintai cu Coltu’ la brau, Winchesteru’ in dreapta si Biblia in stanga (alternand cu sticla de bourbon) , apoi in otelariile si fabricile americane…

    Aliatii?! Care Aliati?

    În alianță cu alte țări America a învins Germania nazistă sau Japonia Imperială
    SUA au invins singure Japonia Imperiala scotand pe banda rulanta peste 100 de portavioane de escorta! MAi MULT DE O SUTA! ( 50 clasa Casablanca, 45 clasa Bogue, 21 clasa Commencement Bay plus duzina alte clase) Au mai produs portaviine grele m curuasrae de 56.000 tone.. Au mai produs 2700 de cargouri zise Liberty Ship. Aceste cargouri au fost ata de multe incat pur si simplu au depasit Ubooturile.. PLus inca cate latale au produs.
    Fara Amercia zau ca nu stiu ce se intampla cu Anglia. Le hautain de Gaulle a ajuns in Frnta nu in furgon ci in vase americane, dotat cu arme americane ….

    Sa imi fie cu iertare dar aliatii aveau nevoie de America nu SUA de ei …
    Si Razboiul Rece – nu e adevata ca SUA l-au castigat alaturi de aliati. Fara SUA …. Europa ar fi fost si azi comunusta. Europa adica si Franta, Italia, Grecia, Germania..
    SI hai sa fim cinstiti .. a intervenit cu succes pentru răsturnarea regimului militarist al lui Slobodan Milosevic și a pune capăt războaielor din fosta Iugoslavie Adica dupa ce Aliatii au produs incurcatura in Iugoslavia (cu permisunea SUA!) au apasat pe asta F1 „Help us Uncle Sam”!!! Asa cum uni alitai au decis sa se bage in Libia si au constata ca nu mai au bombe .. asa ca iar tasta F1 „Help us Uncle Sam”!!!

    Asa ca Donald are tot dreptul sa ceara „aliatilor” sa scoata 2% . In definitov nu este este vecin cu Rusia… Sherifu trebuie platit
    Nu el are nevoie de asa „aliati” ci invers aliatii au nevoie de el!!! Si au nevoie fiindca cu sau fara englezi, germani, polonezi SUA este si in rau si in bine exceptionala, grandioasa , puternica, mareata prin ea insasi si siesi suficienta.

  6. A, și să nu uităm o chestie suplimentară. Înaintea referendumului pentru Brexit, Obama amenințase UK că dacă alege părăsirea UE atunci va trebui să stea la coadă lungă ca să ajungă la el.

    Iată că Trump primește Marea Britanie pe ușa din față și fără nici o coadă. Theresa May e prima demnitară străină primită oficial de noul președinte. Oricât de fixe ar fi opiniile autorului e totuși de prost gust să-l înjuri pe ăla care arată respect țării tale și să-l lauzi pe ăla care a amenințat-o disprețuitor.

    Mă aștept ca SUA și UK să semneze un acord economic bilateral încă dinainte ca UK să părăsească UE. Ambele țări au deficite comerciale severe cu UE. Și asta nu din cauza performanței economice UE, ci din cauza scamatoriilor din acordurile de „liber” schimb.

    Piața SUA e deschisă produselor fabricate în Mexic, însă mexicanii impun tot felul de taxe indirecte produselor nord americane până se ajunge la o impunere de ~ 30%. UE în schimb are un aranjament mult mai bun cu Mexicul (chiar dacă nu importă mai nimic din Mexic), astfel încât produsele UE pot evita aproape orice fel de taxe în Mexic dacă sunt re-exportate. Și uite așa VW Passat asamblat în Mexic cu componente din Germania (cu returnare de TVA la export) ajungea să coste la dealer-ul de lângă mine $19999.99 :P cu 0-0-0 ($0 avans, 0% dobândă pe 5 ani, și $0 prima rată) față de peste 28000€ + TVA la dealer-ul din Frankfurt. Iar după câte știu eu neamțul scoate profit mai mare din Passat-ul vândut în SUA decât din cel vândut în Germania. :D

    SUA nu are nici un fel de Mexic la frontiera UE ca să facă scamatoria germană, iar scutirea de „sales taxes” e mai nimic (4%-8%). Apoi în multe county-uri unde se fabrică produse industriale astea sunt scutite de taxe de vânzare, deci nu e nimic de returnat când ele se exportă. În schimb produsul american e supus la taxele de import din UE și după aia la TVA-urile oneroase din UE. Evident că exportatorul american e astfel puternic discriminat.

    Un acord comerical SUA – UK va deschide pe perioada negocierii Brexit-ului ușa produselor americane spre Europa, în timp ce taxa de 20% pe tot ce vine din Mexic (anunțată azi de Trump ca să se plătească zidul) + foarte probabila suspendare a Mexicului din NAFTA va anula avantajele neloiale (legate de returnarea TVA la export) ale exportatorilor UE ce intră azi în SUA pe ușa din dos prin Mexic. IAr UE nu poae explulza cu forța UK din UE, chiar dacă vrea. Poate cel mult să inițieze procduri de infringement împotriva Uk, pe care UK o doare la bască de ele penru că oricum pleacă…

    Deci UE nu prea va mai avea cu se să șantajeze UK pentru Brexit. Dimpotrivă va fi în situația imposibilă de a trebui șă ajungă la un aranjament cât mai rapid cu UK și apropae cu orice preț. Mă aștept la cedări spectaculoase din partea UE către UK. Vin vremuri interesante… :P

    • M-am oprit din citit la „e de prost gust sa-l injuri pe cel care arata respect tarii tale”.
      E o fraza care arata o lipsa totala atat de valori, cat si de viziune politica.

      Pai daca eu consider ca editorialist/profesor/intelectual/cetatean, ca politica unui lider va inrautati pe termen lung situatia mondiala si inclusiv a tarii mele, atunci ar trebui sa nu-l critic doar pentru ca a facut un gest de respect fata de natiunea mea?

      Dupa aceeasi logica, era de prost gust sa il criticam pe Erdogan, pentru ca i-a aratat respect lui Ponta pe cand acesta era conducatorul guvernului Romaniei!
      Dupa aceeasi logica, ar trebui nu-l criticam pe Putin daca i-ar arata respect lui Dragnea. Si tot asa. E absurd.

  7. Okay, nimeni cu scaun la cap nu are nimic impotriva unor resetari comerciale intre USA si partenerii sai comerciali, pentru ca da, USA pierde bani din numeroase acorduri comerciale si currency manipulation (chinezii o fac pe fata, nici nu se deranjeaz sa ascunda asta). Okay, re-evaluarea schimburilor comerciale ale USA cu UE, Mexic, China, chiar si cu Canada, da, am inteles, perfect, let’s do it. Vrei sa construiesti un zid la frontiera cu Mexic-ul? Fine, do it Mexicul nu va plati pentru asta. Vei introduce 30% import tariff pentru masinile care se asambleaza in Mexic? Cine le mai cumpara in USA? How about Chrysler, GM, si mai nou Ford care au fabrici in Mexic? Pai ….alea sunt firme americane. Right! Spune-le asta la nemti, vor fi deosebit de incantati, mai ales dupa dezastrul VW – da, aia a fost clar vina celor de la VW.

    Dar daca iti impungi, intepi si lovesti aliatii nu mai este okay. Cabinetul T. May is leaking informations about the new commonwealth (parca vreo 53 de tari) trade deals in the works si surprise, surprise, coordonarea fortelor militare in caz de necesitate. Cum naiba o sa coordoneze India si Pakistan-ul pentru mine este un mister, aia se urasc de moarte unii pe altii dar, in fine, vorbim de press leaks.

    Intre timp premierul T. May vorbeste in Washington de memorabila si istorica relatie Reagan-Thatcher. Lasa de inteles ca Washington-ul ar fi bine sa stea cu ochii pe Kremlin pentru ca nu se poate avea incredere in Rusia lui Putin. Premierul britanic a venit la Washinton to avertizeze noua administratie depre o srategie externa fundamental gresita. In mod normal, seful executivului unui stat de talia UK nu face asa ceva intr-o conferinta publica si in nici un caz la prima vizita. Nu sunt deloc curios sa aflu ce se va discuta dupa-masa la White House in spatele usilor inchise.

    Problema este alta: diplomatic presedintele Trump produce nervozitate internationala, nehotarare, iritare si canale diplomatice care incep sa se inchida. Nu stiu cine naiba din staff-ul executivului se presupune sa-i explice presedintelui ca Twitter nu este diplomatic channel si ca social media doesn’t give a damn about diplomatic protocols. Oricine ar fi cred ca ar fi cazul sa-si ia rolul in serios si sa-si faca treaba. Aici E. Lucas are dreptate: deprivata de network-ul aliatilor globali USA este pe cale sa devina o putere regionala. The retrenchment strategy might bring short term financial gain but for sure is a long term geo-strategic disaster. Me may wake up one morning and smell the roses. It sucks…

    • Nu uitati ca orice linie de asamblare se poate muta in orice parte a lumii in maximum 3 saptamani. asta e regula de aur de mai bine de 15 ani :D Ce vor face deci GM si Chrisler cu liniilor lor de asamblare din Mexic? Pai le vor muta la nord de Rio Grande.

      Nu cred ca Theresa May a venit sa-l traga de urechi pe Trump. Pun pariu pe un Dom Perignon, ce an doriti dumneavoastra dupa 1969, contra o bere la PET ca a venit sa puna bazele unui tratat de economic cu SUA. Chiar daca prin absurd premiera britanica ar dori sa-l dascaleasca pe Trump in materie de politica international (sunt sigur ca nu-i pasa) nu ar avea cum. Trump vrea si el un tratat economic cu UK pentru inlocui pe piata britanica importurile din UE cu produse americane. Asa cum am zis in comentariul meu de mai sus, daca coana Tereza reuseste semneze targul cu mos Donald inainte de iesirea efectiva din UE a Britaniei, atunci tara sa va prinde UE cu degetele in usa si va obtine cam ce vrea muschiul ei din partea UE.

      Putere regionala?! Who cares?! Treaba SUA e sa-si refaca economia dupa dezastrul lasat in urma de Obama. Influenta politica si militara sunt instrumente ale prosperitatii economice si nu invers. Ele au sens atata vreme cat servesc prosperitatii si securitatii acasa. O America zdrobita economic nu are cum sa fie o leader global si oricum nu i-ar folosi la nimic acest statut. De asta refacerea economica si „America First” sunt cele mai importante puncte pe agenda unui presedinte responsabil.

        • Si dvs acum, vreti exemplu. A fost o figura de stil, un eseu, un pamflet, un bombeu, o creatie literar-artistica, un fapt alternativ , o retorica , o emfaza , o ceva. Va legati de amanunte cand importanta e ideea generala. Puteti dovedi dvs ca n-as putea muta linia mea de productie de martisoare oriunde in lume sau chiar pe Luna in 3 saptamani ? Asadar tehnic n-am mintit. As putea , daca as vrea si daca as avea miliardele de dolari necesare. A, ca ar fi total neinspirat economic, e alta poveste . Nu mai cautati nod in papura unui articol si comentariu de opinie. Avem dreptul la opinii gresite , pentru asta am murit la revolutie.

        • Mutarea liniei de productie (robotii, etc) nu ar fi o mare provocare, cel putin dpdv logistic. Constructia si infrastructura noilor fabrici, punerea la punct a lantului de livrari componente, recrutarea si instruirea surselor umane necesita timp.

      • @Svejk

        Investitorii europeni (si nu numai) si-au facut planurile de afaceri pentru piata NAFTA, nu doar pentru SUA. Este evident ca Trump si consultantii lui (Bannon, Conway, ginerica, et al) nu au expertiza necesara in macroeconomie, diplomatie sau in administratie publica (cine plateste factura schimbarii regulilor jocului… asa, din mers?) Foarte probabil ca multi investitori isi vor lua jucariile si vor pleca acasa, sau pe alte piete mai „predictibile”. Multi europeni se intreaba deja de ce trebuie sa importam automobile si produse de marca europeana made in SUA sau in Mexico (BMW, Mercedes, Siemens, Bosch, BASF etc.) din moment ce avem destule resurse umane si capacitate de dezvoltare in sudul si in estul continentului?

        http://www.bmwblog.com/2015/02/18/bmw-plant-spartanburg-top-u-s-auto-exporter/

        P.S. Facilitatile de productie facute pe insula (Bentley, Rolls Royce, etc) pot fi si ele mutate pe continent. Romanii si polonezii nu vor mai emigra pe insula (pe capul englejilor;) din moment ce creem joburi si crestere economica direct la ei acasa (adica in UE). Raspunsul europenilor la strategia hardlinerilor anglo-saxoni ar trebui sa fie ferm si pe masura: European-First!

  8. Dl Autor: ma scuzati, aveti o eroare in text, posibil si de informare asupra respectivei epoci istorice: inaintea intalnirii de la Yalta, Churchill a facut o vizita de unul singur la Moscova, in octombrie 1944, si a semnat si el un ‘servetel’ (‘naughty document’) cu Stalin prin care a fost de acord cu impartirea in sfere de influente, cu procente, doar reluate apoi la Yalta. Aici doar o sursa (mai sunt si altele, multe, care confirma):
    http://ww2today.com/9-october-1944-churchill-and-stalin-meet-at-the-kremlin
    intentia lui era de a salva Polonia, dandu-i lui Stalin orice se putea sacrifica (in lumina experientei din razboi, tipic – si cu mandra, si cu draga, probabil ca Romania era abandonabila din perspectiva lui Churchill – nu pot sa il condamn foarte tare, dar el sa isi poarte raspunderea pentru ce a facut)

  9. Intr-adevar, maretia Americii e in vrie:
    „o gafa a Casei Albe: numele premierului britanic Theresa May a fost scris gresit, reprezentantii Casei Albe omitand litera „h” din prenumele oficialului britanic.”

    • Daca tot vreti sa radem, ziceti-o pana la capat:

      Scris fara „H” numele este cel al unei dive PORNO STAR. Ceea ce a facut ca un celebru tabloid britanic sa scrie, imediat:
      OH, de asta abia astepta Donald Trump s-o cunoasca !

  10. Cand constati ca un specialist gandeste/scrie ceea ce crezi si tu, ar trebui sa fie reconfortant.
    Well, in cazul de fata, pentru mine, NU E. Preferam sa ma insel…

    Ar fi multe de zis, dar vad ca nu prea are rost sa incerci sa CLINTESTI CERTITUDINILE romanilor sau sa-i indispui cu generalizari, rationamente, precizari metodologice in exprimarea opiniilor si alte asemenea nevrednice indeletniciri care au transformat, iata, astazi „progresist” si „umanist” in peiorative. Eu NEFIIND, din pacate, nici una, nici alta.

    Asa ca fac o exceptie de la regula pe care am aplicat-o pana acum, aceea de a nu face trimiteri la ce zic/scriu/arata altii (am zis si de ce, dar „who cares”) si sa va ofer, sper spre deliciul unora si oprobiul altora, urmatorul filmulet, IN TEMA :

    https://www.youtube.com/watch?v=ELD2AwFN9Nc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Edward Lucas
Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro