duminică, mai 19, 2024

Dezinformarea oprită la poartă

Apelul public pentru o conferință pe tema post-adevărului, inițiată la Vilnius de Secția finlandeză a Asociației Europeană a Jurnaliștilor conține o precizare radicală, demnă de atenție:”Organizatorii își rezervă dreptul de a refuza participarea celor care colaborează la surse de dezinformare”.Pe locul întâi la libertatea presei în raportul organizației Reporteri fără frontiere pe 2015, jurnaliștii finlandezi dau tonul sugerând un cod de conduită care îi exclude pe distribuitorii de informații false, pe jurnaliștii transformați în agenți ai propagandei. Mass-media din Finlanda excelează în metode avansate de detectare a fake-news, dar înainte de toate, societatea excelează în a respecta coduri morale consolidate, ceea ce face ca autoritățile să acționeze corect și transparent, iar corupția să fie rarisimă.”De mai bine de 50 de ani, Finlanda e cunoscută drept o utopie pentru jurnalişti.Conform rapoartelor emise de Freedom House, această ţară nord-europeană are o piaţă media diversă, legi bune, guvern transparent şi jurnalişti independenţi”, descria Lidjia Pisker situația într-un articol publicat anul trecut în Dilema veche.

Prudența organizatorilor finlandezi vine și din experiențele cu vecinătatea. Rusia, vecinul mare din est, și-a perfecționat metodele de propagandă, de insinuare a știrilor false peste tot în Europa, iar finanțarea pentru ampla mașinărie este semnificativă. The Guardian dădea în 2015 o cifră de 170 milioane de dolari alocați de Moscova pentru extinderea rețelei media Sputnik în peste 30 de țări. Înceată în reacție, Europa s-a trezit la un moment dat că e nevoie de un sistem de identificare a falsurilor difuzate ca vântul și ca gândul pe toate fronturile cibernetice, dar mai iute prin intermediul rețelelor de socializare. Mii de pagini pe FB având între 1000 și 20.000 de ”prieteni” hărnicesc cu like și share în sofisticata mașinărie propagandistică. Un proiect intitulat East StratCom Task Force, pornit în 2015 cu finanțare UE, are rolul de a contracara campaniile de dezinformare ale Rusiei și de a întări capacitatea mediilor europene de a identifica și reacționa la manipularea mediatică. Echipa multinațională a EEAS publică în fiecare joi un raport în engleză și în rusă intitulat Disinformation Review cu ultimele noutăți. Falsurile sunt demascate într-o manieră inteligibilă, punând în paralel ce se propagă dinspre Moscova și care este realitatea factuală. Proiectul mai conține și analize de context politic și strategic, în relație cu efectele mediatice. România este prezentă în aceste analize. În articolul Vestul cel rău, se arată că una dintre știrile false rostogolite în presa din Cehia și Germania în februarie 2017 a fost un așa-zis acord între forțele armate ale României, Cehiei și Germaniei pentru apărarea Germaniei de migranți. România este mereu amintită în tabloul apocaliptic al atacului iminent asupra Rusiei de către NATO, fiindcă Bau-bau este mereu în afara țării și urmărește, desigur, distrugerea ei. Protestele antiguvernamentale din iarna aceasta din România au avut parte de etichete similare, de data aceasta de la vârful parlamentului românesc. Incriminați de Dragnea și Tăriceanu au fost Soros, multinaționalele, ambasadele occidentale.

Armata de troli pusă în mișcare de Kremlin lucrează de o vreme la propagarea ideii că Europei nu-i pasă de Ucraina, dimpotrivă, că UE urmărește pauperizarea ucrainenilor și că termenul de ”anexare” a Ucrainei de către Rusia este doar praf în ochi, fiindcă marile puteri se înțeleg pe sub masă cu Putin. Toate aceste susțineri, difuzate pe sute de pagini de Facebook, bloguri, tweet-uri, sunt contracarate de EEAS cu documente și tratate, cu datele exacte, cronologic prezentate, ale agresiunii armate asupra Crimeii din18 martie 2014. O metodă testată de a convinge publicul de intențiile inamicului imaginar, este povestea care antrenează emoții și spaime.”Fetița violată de agresori”este un caz care a produs aceleași valuri emoționale în războiul din Cecenia, în Germania în 2016 și în Lituania anul acesta. Cazul Lisa,al minorei de origine rusă violate de imigranții arabi, relatat de Pervîi Kanal, s-a dovedit în întregime fals, ceea ce nu a împiedicat utilizarea șablonului pentru un alt caz, la fel de inventat, în Lituania. De data aceata ”bestiile” erau soldați ai forțelor NATO. Nu există justificare pentru folosirea copiilor în propaganda politică, a subliniat ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier. Date obținute de hackerii ucraineni din emailuri-le lui Alexandr Usovsky, coordonatorul proiectului Russian World, arată că pentru transmiterea a șase mesaje care să consacre că Ucraina nu este compatibilă cu Uniunea Europeană au fost implicați peste 500 de bloggeri (vezi https://euvsdisinfo.eu/500-bloggers-ready-to-attack-ukraine-and-the-eu/).

România este țintă pentru propaganda rusă pe diverse fronturi tactice. La începutul lui martie 2017 lansarea unei cărți a lui Dughin, fost ideolog al Kremlinului, s-a petrecut chiar în clădirea Parlamentului României cu asistența unor agenți ai propagandei moscovite, pe care conferința de la Vilnius i-ar ține la poartă: Ion Coja, Dan Zamfirescu, Bogdan Duca, Ioan Scurtu, Radu Bogdan Herzog, Ilie Catrinoiu, Danuț Șaulea, Paul Ghițiu, Cristinel Pantelimon, Constantin Pârvulescu, Radu Toma ș.a. Remarcabil e că, în afara dinozaurilor ceaușiști, falsificatori ai istoriei și cântăreți de curte, se găsesc pe lista celor prezenți membri PRM, PSD, PNȚ-CD, fiindcă orice ideologie pălește în fața îmbrățișării lui Putin.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Gura păcătosului adevăr grăiește…Și eu cred că Europei nu-i pasă de Ukraina. Și tare mă tem că Ukraina asemeni Turciei nu are nimic î comun cu UE pentru decenii bune de acum înainte. Ba mai mult ar fi un factor suplimentar de disoluție al unei UE oricum schiopă, ciungă, surdă și aproape oarbă.

    Nu-i vorbă că nici Ukrainei nu-i pasă de Ukraina :P Dacă țara aia era ceva mai mult decât un stat în bună măsură artificial și în bună măsură eșuat agresiunea Rusiei nu ar fi avut nici o șansă de succes. Să nu uităm că la începutul crizei proaspăt numitul comandant al flotei ulraineene responsbil cu apărarea Crimeei, Denis Berezovski, a dezertat la ruși a doua zi după numirea sa :D Figură repetată de mulți alți militari „ucraineeni” de toate gradele. Apoi ce țară e aia unde președintele (Ianukovici, ales democratic :P) e pe față agentul inamicului principal (Rusia), e un fost condamnat de drept comun, e în postura penibillă să ia lecții de limbă ucraineeană fără a fi vre-odată capabil să o vorbească corect. Primul său ministru (Mikula Azarov) nu vorbea nici o boabă ukraineeana. Și ăsta a promis să o învețe, dar spre deosebire de Ianukovici nu s-a lipit nimic de el :P

    Revenind la cât de mult îi pasă Europei de Ukraina, merită amintit că sancțiunile impuse Rusiei de UE, SUA și Canada sunt ridicole. Dacă e să mergem înapoi în istorie, sunt chiar mai slabe ca cele inutile impuse Italiei de nevolnica Ligă a Națiunilor când Italia a atacat Etiopia în 1935. Dacă s-ar fi dorit ca sancțiunile impuse Ruiei să aibă efect, s-ar fi trecut imediat la înghețarea bucurilor rusești din UE & SUA, la exluderea entităților din Rusia de la utilizarea codurilor SWIFT (adică blocarea oricăror transferuri de bani din și către Rusia) și la expulzarea imediată a oligarhilor ruși apropiați de Putler ce huzuresc prin UE. Aceste măsuri ar fi avut efecte devastatoare asupra conducerii Rusiei și ar fi adus-o rapid în genunchi. Sancțiunile slabe ce sunt în efect acum nu au atins deloc cârmuirea muscălească. Au un oareacare efect asupra standarului de viață al rușilor, însă nu suficient ca să aducă țara în criză. Ele au constituit mai degrabă un factor de coeziune a norodului muscălesc în jurul lui Putler & Co. oferindu-le un sprijin sincer și nesperat.

    Nu cred că alde Soyuz și RT reprezintă adevăratele pericole pentru lumea civilizată. Ele au fost și sunt surse de „informare” pentru un număr redus de degenerați. Darea lor în gât nu va schimba cu nimic „credibilitatea” lor. Problema reală, pe care însă preacinstiții și preacurajoșii jurnalisți finlandeji nu îndrăznec să o atingă, e dezinfomarea pe scară largă practicată de media „quality”. Aceasta îți pierde rapid credibilitatea prin miciunile infantile pe care le colportează în mod constant și consecvent. Prin corectitudinea politică și escamotarea consecventă a adevărului – care sunt până la urmă tot minciuni. În SUA s-a ajuns în situația ridicolă în care sursele de știri precum CNN, ABC, CBS, NBC au împreună o audiență mai scăzută (~ 35 de milioane la o populație de 330 de milioane) decât ăia care-l urmează pe Trump pe Twitter.

    Doar un exemplu de săptămâna trecută. Eram la supeu cu niște colegi de la filiala germană a companiei pentru care lucrez. Ăștia au insistat să mergem la un „sport bar” – o chestie cu TV-uri de știri & sport și cu mâncare în general proastă, plină de lume pitorească . La TV tocmai începuseră să curgă știrile preluate din media germană despre atacul cu toporul din gara Dusseldorf. Povestea era că un individ de 36 de ani dn fosta Yugoslavie a rănit cu toporul mai mulți oameni. Pe nemți i-a umflat râsul: Au intuit imediat că trebuie să fie un kossovar sau un bosniac musulman. De ce trebuit ascunsă această informație mai bine de o zi când toată lumea a bănuit pe loc adevărul?! Apoi că autoritățile vor identifica înaintea oricărei anchete :P fapta ca pe ceva izolat, fără nici o conexiune teroristă și că tipul era bolnav psihic. Toate s-au adeverit. Câteva ore mai târziu, tot în Dusseldorf, tot un muslman înjunghia mortal un bătrân de 80 de ani. Evident nici o legătură cu terorsimul islamic. :D

    Genul ăsta imbecil de mușamalizare a adevărului cu minciuni ridicole și previzibile face mult mai mult rău ca 1000 de Sputnici & RT-uri. Asta duce la pierderea oricărei încrederi în presă. Dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva cu adevărat grav lipsa de credibilitate a mediei oficiale va oferi toate șansele de succes unei dezinformări bine planificate și sincronizate pe canalele secundare și necontrolabile. Ăsta e adevăratul pericol ignorat cu veselie de haitele de iresponsabli din media „quality” muribundă ce se adună prin nesfârșite conciliabule axate pe descoperirea inventatorului apei calde…

    • „Aceste măsuri ar fi avut efecte devastatoare asupra conducerii Rusiei și ar fi adus-o rapid în genunchi.”

      Iata doamnelor si domnilor ce simplu e sa rezolvi toate problemele, e suficient sa asculti invatamintele gurului american de origine ceha!

      P.S Ma impresioneaza siguranta cu care se ofera solutii indubitabile, chiar daca nu a participat la supeu.

      • Pai vedeti?! Nu m-a lasat inima sa va tin in intuneric :D

        P.S. Sunt totusi chestii evidente sub soare ce nu mai lasa loc de dubii. Nu-I asa?

  2. „Eram la supeu cu niște colegi de la filiala germană a companiei pentru care lucrez. ”

    Chiar la supeu, wow.. O curiozitate, ce lucrati pt. firma germana?

    Simplu fapt ca un crimnal e islamic sau ortodox nu-nseamna nici pe departe ca respectiva crima ar fi fost motivata religios. As fi mai rezervat in asemenea pareri, mai ales vis-a vis de colegii nemti.

    • Nu. Nu lucrez pentru o firma germana. Din nefericre lucreaza de vreo 3 ani pentru mine ce a mai ramas din proiectarea defunctei firme germane (8 suflete). Corporatia a cumparat-o acum 10 ani si pierderile cronice merg in contul echipei mle. Productia & tehnologii lucreaza pentru Jeremy. Singura consolare e ca aia au pierderi mult mai mari :D

      Revenind la atentate, din pacate in ultimii 2-3 ani confesiunea e foarte relevanta. Cum de au ghicit-o nemtii aia asa de repede?! :D

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro