În data de 5 septembrie 2017 Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul unicameral) a adoptat o nouă Lege a Educației, care, potrivit reprezentanților minorităților naționale din Ucraina, prin articolul nr. 7 reduce dreptul la studii în limba maternă. În pofida mai multor demersuri și apeluri, Președintele Petro Poroșenko a promulgat legea la sfârșitul lunii septembrie.
Considerăm această lege un instrument pur al luptei geopolitice. Rudolf Kjellen scria că geopolitica ține de mediul politic al poporului, iar în percepția politică slavă geopolitica este considerată o știință ce se axează pe formele de control al spațiului. Ea ne învață cum să ținem sub control spațiul geografic. Ce poate fi mai important pentru un stat (Ucraina), aflat în război nedeclarat?
Cunoaștem forma economică de control al spațiului (de ex., războiul gazelor), cunoaștem forma militară de control (cazul Transnistriei), dar și forma lingvistic-informațională. Așadar, limba este un instrument de control al spațiului. De exemplu, controversata concepție a „lumii ruse” include trei elemente: religia ortodoxă, limba rusă și memoria istorică comună. Toate au ca scop să controleze spațiul geografic din Rusia și din proximitatea Rusiei. Pentru Moscova limba rusă a fost și este o unealtă geopolitcă.
Revenind la Ucraina, merită menționat faptul că în 2014, după Euromaidan, un grup de politologi ucraineni în frunte cu V.Iablonski și S.Zdioriuk au publicat monografia „Ucraina și proiectul lumii ruse” (Kiev, Institutul Național de Studii Strategice, 2014, 80 p.), în care sunt făcute mai multe recomandări Președintelui și Parlamentului. Potrivit experților, pentru a contracara influența Federației Ruse asupra Ucrainei trebuie redusă dependența societății ucrainene de limba rusă. Un capitol aparte al monografiei finanțate de Guvernul de la Kiev este consacrat școlilor cu limba rusă de predare din Ucraina ca un element al promovării limbii ruse.
Recomandările experților Institutului Național de Studii Strategice sunt următoarele: 1) Ucraina trebuie să reglementeze propriul spațiu informațional prin introducerea unor cote lingvistice în audiovizual (ceea ce a și fost realizat în vara anului 2017); 2) Kievul trebuie să asigure școlarizarea majorității elevilor din Ucraina în limba de stat (ceea ce este prevăzut în noua Lege a Educației).
Se propune inventarea unei ideologii naționale (nu statale) proprii, care să fie o alternativă concepției „lumea rusă”. Sunt examinate mai multe variante și aleasă concepția de „lume ucraineană”, care a fost propusă inițial de Sviatoslav Șevciuc, Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene. Această concepție este una națiocratică și prevede consolidarea societății ucrainene prin consolidarea pozițiilor limbii ucrainene. Cu alte cuvinte, Kievul propune schimbarea „lumii ruse” cu o „lume ucraineană”. O himeră geopolitică este înlocuită cu o altă himeră. Este similară și politica de promovare a acestor concepții în mediul credincioșilor, Patriarhul Chiril fiind înlocuit de Capul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene.
De la teoria geopolitică până la practică nu e prea departe. Noțiunea de „lume ucraineană” o putem întâlni astăzi în discursurile liderilor politici de la Kiev. În adresarea sa către Parlament, Președintele Petro Poroșenko a spus că Ucraina a refuzat ideea de „lumea rusă” și alege o lume nouă – „lumea ucraineană”. Același lucru a fost declarat de președintele Radei Supreme. Așadar, pasionați de combaterea „lumii ruse”, decidenții politici de la Kiev au ajuns prea departe, încălcând prin adoptarea Legii Educației unele drepturi constituționale ale altor minorități naționale din Ucraina. În această aventură geopolitică existențială pentru Kiev totul este posibil.
După adoptarea Legii Educației, Dan Dungaciu, expertul Institutului de Politică și Relații Internaționale de la București, a declarat că etnicii români din Ucraina sunt o victimă colaterală a conflictului ruso-ucrainean. Dungaciu a precizat că, potrivit percepției generale, Ucraina este o victimă a agresiunii ruse și multe state au frică să se pronunțe împotriva Kievului pentru a nu fi acuzate că au o poziție similară cu Rusia. Putem fi de acord în mare parte cu concluziile lui Dan Dungaciu, însă, în același timp, nu suntem de acord cu faptul că etnicii români din Ucraina sunt o victimă colaterală a războiului ruso-ucrainean.
Să menționăm doar câteva elemente ale discursului politic din Ucraina care argumentează, chipurile, necesitatea adoptării noii Legi a Educației: 1) Românii din Ucraina reprezintă o enclavă lingvistică; 2) Tinerii români, alături de cei polonezi și maghiari, preferă să migreze în patriile lor istorice, și nu rămân în Ucraina; 3) Minoritățile naționale, românii inclusiv, nu sunt integrați în societate; 4) Etnicii români nu sunt loiali politicii Kievului; 5) Absolvenții școlilor cu limba română de predare nu au nicio perspectivă în Ucraina… Toate cele cinci probleme enumerate mai sus vor fi soluționate, potrivit legislatorilor, de noua Lege a Educației!
După toate aceste declarații ale politicienilor, ale oficialilor de la Kiev și de la Cernăuți, ne întrebăm: sunt oare etnicii români doar o simplă victimă colaterală a războiului nedeclarat dintre Ucraina și Rusia?
Și dacă în cazul Kievului geopolitca este mai mult o știință de control asupra spațiului, atunci noua Lege a Educației va asigura acest control în mod direct, un control în haine democratice, dar cu încălcări grave ale dreptului național și internațional. Ucraina, de fapt, se gândește că prin această lege va realiza o uniformizare peste ani a societății ucrainene, datorită unicității lingvistice obținute. Astfel, va dispărea problema vorbitorilor de limbă rusă din estul și sudul Ucrainei, vor dispărea temerile ucrainenilor, cultivate secole de-a rândul în manualele de istorie, că toți vecinii au pretenții teritoriale față de statul ucrainean și toți sunt dușmani. Este neglijat faptul că problema trebuie soluționată prin integrare socială, prin dezvoltare economică, și nu prin măsuri ce vor determina o asimilare lingvistică inevitabilă cu ajutorul metodelor restrictive. Așadar, această lege trebuie analizată în termeni politici și mai ales geopolitici.
Istoricul român Nicolae Iorga spunea că România este o țară înconjurată de români, este o țară care are pe lângă frontiere politice, și frontiere culturale. Echipa Centrului Media BucPress a realizat în preajma unei conferințe științifice de la Cernăuți din septembrie 2017 un sondaj al experților, întrebând 10 specialiști (istorici, politologi, scriitori etc.) din Ucraina, România și Republica Moldova dacă va mai fi actuală constatarea lui Nicolae Iorga despre România ca „o țară înconjurată de români” peste 15-20 de ani în cazul aplicării în totalitate a noii Legi a Educației. Răspunsul tuturor a fost același – „nu”. În orice caz, elementul cultural românesc din Ucraina va deveni unul rarisim.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„…multe state au frică să se pronunțe împotriva Kievului pentru a nu fi acuzate că au o poziție similară cu Rusia.” Aspect bine remarcat, de precizat si de subliniat. Acest lucru este (cu atat mai mult) valabil si pentru organizatii sau persoane care, daca exprima public opinii critice la adresa autoritatilor ucrainiene, indiferent de nivelul acestora, sunt automat asociate trolling-ului pro-rus. Fenomenul supra-antagonizarii pe tema/problematica ruseasca este oricum larg raspandit in Romania, unor straini parandu-li-se chiar ca Romania se afla deja, de una singura, in conflict cu Rusia. Media locala, cu putine exceptii, este de-a dreptul isterizata cu privire la actiunile ostile ale Rusiei care, chiar daca nu prea exista, arata ca acea tara are ca obiectiv principal atacarea si ocuparea Romaniei. Interesant, articolele critice la adresa clasei politice romanesti din RT sau Sputnik sunt mult mai echilibrate si „blande”, comparativ cu cele din media nationala, care de multe ori sunt imprecative si insultatoare mult peste limita suportabila a decentei…
România are de zece ani cele mai favorabile condiții din istoria sa recentă. UE garantează prin tratatele sale un ajutor reciproc (militar) în caz de amenințare din exterior. România are granițe sigure asigurate prin aderarea 2007 la UE. Participarea la NATO (Președintele american e liber în deciziile sale pe baza constituției SUA, nu poate fi obligat prin tratatul NATO la ajutor în Europa dacă de exemplu D. Trump vrea altceva) e o asigurare în plus, în special prin soldații americani stationați în Dobrodgea.
Estul continentului pierde de mulți ani generația tânara. Din România au emigrat 2016 aproape 210.000 locuitori. E o problemă? Ucraina nu va ma fi în viitor parte a blocului Moscovit. Cum ar putea arăta Ucraina cu accent mai pronuntat pro- european, sau asociat ceva mai mult cu UE? Când?
… „…. Să menționăm doar câteva elemente ale discursului politic din Ucraina care argumentează, chipurile, necesitatea adoptării noii Legi a Educației: 1) Românii din Ucraina reprezintă o enclavă lingvistică; 2) Tinerii români, alături de cei polonezi și maghiari, preferă să migreze în patriile lor istorice, și nu rămân în Ucraina; 3) Minoritățile naționale, românii inclusiv, nu sunt integrați în societate; 4) Etnicii români nu sunt loiali politicii Kievului; 5) Absolvenții școlilor cu limba română de predare nu au nicio perspectivă în Ucraina… Toate cele cinci probleme enumerate mai sus vor fi soluționate, potrivit legislatorilor, de noua Lege a Educației!… „….
România poate privi la aniversarea 2018 ce a adus un secol de „politică de stat dâmbovițeană“. Unele lucruri au reșuit, altele au eșuat complet. Libertatea dobândită 1989 după 50 de ani de dictatură autohtonă a dezlănțuit speranțe mari. Ramâne problema cu „democrația originală specifică autohtonă“ 1990- 2017.
.. „.. în preajma unei conferințe științifice de la Cernăuți din septembrie 2017 un sondaj al experților, întrebând 10 specialiști (istorici, politologi, scriitori etc.) din Ucraina, România și Republica Moldova dacă va mai fi actuală constatarea lui Nicolae Iorga despre România ca „o țară înconjurată de români” peste 15-20 de ani… „…
Dupa emigrarea a peste 3 milioane de locuitori din România înspre occident mai e valabilă vorba lui Nicolae Iorga azi? Nu sunt alte probleme arzătoare de rezolvat în „statul național unitar centralizat“? Cred că au rămas mai puțin de 10 ani pentru a păși înspre bunăstare, prosperitate și belșug pentru cei mulți în țară. România fără tineri e altceva decât România ca „o țară înconjurată de români”. Ce viitor au tinerii pe plaiurile natale, cei care nu doresc să emigreze din România? Intrebări? Soluții? Când?
Calendarul cultural a favorabil României: cum se va prezenta țara oaspete în primăvara 2018 la Buchmesse Leipzig ( cu câte limbi „literare“, cu câte „literaturi“ (culturi) se va prezenta Ministerul Culturii și Identității naționale continentului … … 1919 au fost 30 % minorități … azi ?) Cu totul altfel decât exemplul negativ al Ucrainei și noua Lege a Educației, pe drept criticată de autor. Jocurile, speculațiile politice în estul continentului sunt de un secol o frâna, o barieră internă în drum spre o civilizație europeană comună (Liberte Egalite Fraternite). Statul ca „ monstru rece“ care dăunează locuitorilor proprii e acuzat pe drept de autor. La aniversarea 2018 se pot trece cu vedere 50 de ani (Legea Românizare 1941- expropierea, deportarea și eliminarea evreilor, epurarea etnică în naționalcomunismul autohton, vânzarea cetățenilor evrei, sași, șvabi pentru dolari) de dictatură 1939- 1989?
Nu cred că noul presedinte francez E. Macron va astepta cu „refondarea“ UE pâna când în estul continentului mișcarea „indentitară-naționalistă- etnicistă“, pe drept demascată de autor, se va reorienta spre acel AQUIS COMMUNAUTAIRE pe care l-au semnat unii și nu îl respectă aproape toți în est.
Viitorul e deschis.
Si ce paoate face ROmania ca sa impiedice aceasca, cu acceptul statului ucrainean? Ce investitii, in ce sa investeasca, ce sa le ceara ucrainenilor?
Razboiul nedeclarat ruso-ucrainean nu face azi nicio victima pe teritoriul actual al Romaniei, e adevarat, insa urmarile celui de-al doilea razboi mondial ne afecteaza inca pe relatia directa cu UCRAINA, circa 25% din cetatenii romani fiind AFECTATI mai mult sau mai putin DIRECT.
Ungaria a anunțat că va bloca intrarea Ucrainei în UE dacă nu se schimbă legea învățămîntului: http://romanialibera.ro/actualitate/international/video–ungaria-ameninta-ca-va-bloca-intrarea-ucrainei-in-ue-din-cauza-noii-legi-a-educatiei-care-afecteaza-minoritatile-473375?c=q2561
Este ceea ce trebuie să facă și România.
Ucrainei trebuie să-i fie clar că trebuie să păstreze măcar standardele sovietice în ceea ce privește minoritățile naționale.