duminică, mai 19, 2024

Industria de știri false vorbește rusește

Congresul anual al Asociației Europene a Jurnaliștilor, din care jurnaliștii români fac parte prin Secția română AZIR/AEJ, s-a desfășurat în capitala Lituaniei sub genericul interogativ O nouă ordine mondială a mass-media? Șaizeci de jurnaliști din 20 de țări întruniți la Vilnius au dezbătut temele actuale care preocupă azi presa: proliferarea știrilor contrafăcute- fake news în limbaj consacrat, viteza cu care se propagă dezinformarea, eficiența manipulării și a perspectivelor post-adevăr, intruziunile politice prin strategii media cibernetice. În afara experiențelor recente ale jurnaliștilor în confruntarea cu știrile false, experți în analiza și combaterea fenomenului, precum și specialiști în politică externă- kremlinologi, diplomați etc., s-au alăturat cu informații consistente. Țările Baltice au o istorie dramatică a bocancului sovietic, iar pe parcursul sfertului de veac de când fac parte din Uniunea Europeană și-au păstrat reflexele de apărare în fața intruziunilor Rusiei, deci contribuția lituanienilor la dezbateri a fost extrem de instructivă. Viceministrul de externe al Lituaniei, Darius Skusevičius, a calificat în termeni clari strategia de dezinformare a Rusiei ca „război informațional” și ca extensie a războiului militar din Ucraina în zona baltică. „Trebuie combătuți”, a conchis viceministrul, adăugând o tactică în patru puncte: deconspirarea publică a informațiilor difuzate de Sputnik și Russia Today ca ”informație ostilă”, abordarea finanțărilor primite de aceste medii, coeziune europeană între medii și sprijin reciproc pentru identificarea falsurilor, promovarea unei prese de calitate pentru a educa publicul să discearnă între știri valide, bazate pe fapte verificabile, și fake news. Dealtfel, opt miniștri de externe ai unor state UE ca Polonia, Lituania, Marea Britanie, România, Croația, Suedia, Letonia, Cehia au adresat în 12 octombrie 2017 o scrisoare ministrului de externe al Comisiei Europene, Federica Mogherini, pentru a cere întărirea capacității EU StratCom Task Force în combaterea campaniilor de dezinformare ale Rusiei.

Dark Power nu e Soft Power

Rusia nu operează numai cu un sistem sofisticat de producere a știrilor contrafăcute pentru a demoraliza eurosceptici, pentru a influența alegeri în SUA sau în Europa, ci și cu ONG-uri organizate de guvern (GONGO) pentru a submina societatea civilă din țările Europei Centrale și de Est și pentru a discredita orice mișcare în sprijinul democrației. În Rusia ca și în Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina sau România același George Soros este prezentat fără dovezi ca finanțator al tuturor protestelor antiguvernamentale, semn al concentrării mesajelor manipulatoare pornite de la Moscova și transferate prin intermediul industriei de troll-i. Fundamentate pe mesaje de tip emoțional, organizații ca Russkiy Mir Foundation distribuie reportaje false despre discriminarea rușilor în Estonia sau despre NATO ca forță cotropitoare în Balcani. Brian Whitmore, analist de politică externă, e convins că”Rusia nu se teme de ce face Uniunea Europeană, ci de ce este Uniunea Europeană și Europa. Până Europa rămâne Europa, Rusia se va teme”. Politicile Rusiei de a slăbi coeziunea UE folosind noile tehnologii și forța mass-media s-au internaționalizat vizibil în ultimii 10-15 ani, susținute de finanțări oculte, din rețele mafiote de corupție, conectate la puterea politică. Vulnerabilitățile Europei unite sunt exploatate de această ”dark power”, la fel e exploatată situația labilă a presei din fostele țări comuniste care nu are anticorpi puternici: personaje inventate, experți inexistenți sunt împinși în mass-media pentru a impune teorii ale conspirației, pentru a distrage atenția de la probleme reale și pentru a semăna dezbinare. Teorii ale „statului paralel” circulă și pe alte meleaguri, nu sunt invenții pesediste.

Presă falsă cu banii KGB

Marius Laurinavičius, senior expert la Institute of Policy Analysis, a prezentat

jurnaliștilor AEJ un tablou complex, cu incursiuni istorice, al conceptelor pe care se

construiește politica de subminare a Rusiei. Kremlinul nu face ”propagandă” în sensul clasic,

adică nu propagă idei, modele de viață pentru a influența, nu caută să atragă, ci să distragă,

subminându-le pe cele ale democrației vestice. „Regimul Putin se bazează pe

manualul KGB, 100% ”, spune expertul, iar strategiile cyber practicate, imensa fabrică de site-

uri, personaje și știri”alternative, se finanțează din sume ce pot proveni din cele 50 de

miliarde de dolari dispărute între 1990-1991 din conturile KGB. Nimeni nu le-a dat de urmă

vreodată. Nu putem să omitem similitudinea acestui mister cu dispariția după 1990 a averii

lui Ceaușescu administrată de Securitate, numită ”Averea Diavolului”, și îmbogățirea subită a

unor securiști transformați în oameni de afaceri prosperi, un caz notoriu fiind Dan

Voiculescu. Crima organizată, corupția, legăturile nefaste ale business-ului cu politica, au

sporit banii, alimentând subminarea democrațiilor din toate statele est-europene, unde bate

vântul iliberalismului și al autocrațiilor. În dialogul cu expertul lituanian, jurnaliștii au

recunoscut anumite campanii derulate după același tipar în mai multe țări. Campania media

împotriva exploatării gazelor de șist de către compania americană Chevron a circulat identic

în România, Bulgaria, Lituania, Franța, Ucraina. Filmul documentar american care arăta că

„se aprinde apa” din cauza exploatării gazelor de șist, provocând o puternică reacție de

respingere din partea cetățenilor, s-a dovedit o făcătură finanțată de ruși, spune Marius

Laurinavičius. Comisia Europenă a făcut analize și a îndemnat la prudență, dar nu a interzis

niciodată exploatările. Și campaniile electorale au fost ținta acelorași dezinformări induse în

decizia votului. Audierile prezente din Congresul SUA în legătură cu implicarea Rusiei în

alegerile prezidențiale confirmă că ”e vorba despre un cataclism.Suntem în mijlocul unui

război cibernetic.O mare putere străină, sofisticată și abilă, s-a amestecat în alegerile

noastre prezidențiale”, cum a formulat senatoarea democrată Dianne Feinstein. Este

pregătită Europa, sunt pregătite Statele Unite să contracareze abila forță a Rusiei? Iată o

întrebare larg dezbătută. Răspunsul lui Nerijus Maliukevičius, expert infowars, precum și al

jurnaliștilor, este că voința comună în politica UE și coaliția cu SUA, atât informatic cât și

mediatic, va duce la întărirea încrederii reciproce. „Nimeni nu creează probleme Rusiei, deci

ea e liberă să le creeze altora”, iar multe dintre minciunile ei se sprijină pe memoria istorică

a spațiului ex-sovietic și ex-comunist. Proiectele europene comune, recâștigarea încrederii

cetățenilor în valorile democrației, sunt mai eficiente decât strategia de contracarare. Dar nici

sancțiunile economice nu strică.

Cum iese mass-media din încurcătura fake news

O întrebare sceptică trebuia pusă și a fost pusă: nu cumva se exagerează cu puterea Rusiei, nu e cumva supraestimată influența ei în mass-media și în politica internațională? În definitiv, PIB-ul statului rus nu îl depășește pe cel al New York-ului. Un răspuns ar fi că nici ISIS nu e vreo putere economică, dar a putut face ravagii. În plus, Vestul democratic este mai slab decât în anii optimismului economic, fiind bântuit de guverne iliberale, Brexit, anxietăți eurosceptice, spaima de terorism, de invazia refugiaților etc. Un editorial din The Guardian din 4 noiembrie 2017 spune același lucru: „Interferența rusească în politica Europei și în spațiul ei informațional nu e nouă, ea își are rădăcinile în metodele de dezinformare ale vechiului KGB, acum combinate activ cu noile tehnologii…Acum este vorba însă despre cât de pregătite sau nepregătite sunt democrațiile să apere imensul teritoriu neguvernat al cyberspace, devenit noua arenă al puterilor autoritare. Rusia încearcă astfel subminarea democrațiilor vestice din interior”(Natalie Nougayrède). Sunt necesare convenții digitale transatlantice  și o înțelegere mai adâncă a responsabilității marilor rețele ca Google, Facebook, Twitter, dincolo de profit. Jurnaliștilor le revine o sarcină deloc simplă de a regândi paradigmele profesiei, de a livra informație verificată, credibilă, de a face presă de calitate. Sistemele media sănătoase veghează la transparența proprietății, la spargerea monopolului monitorizării audiențelor și traficului, la neamestecul politicului în mass-media, la existența pieței media libere. Dincolo de menținerea unor condiții corecte de exercitare a profesiei, câteva reguli simple de evitare a inducerii de fake news pot fi un ghid util: folosiți site-urile internaționale de fact-checking ca fullfact.org, factcheck.org, Disinformation Review sau pe cele naționale; fiți sceptici la povești fără autor, la cele exagerate, la informații care nu au apărut niciune; evitați website-uri cu terminația com.co; verificați pe site-urile suspecte caseta ”Despre/Abou us”. Pentru jurnaliștii români, Sputnik.md este o sursă garantată de dezinformare, preluată cu abnegație de dezinformatorii consacrați ca Evz.ro, Antena 3, RTV, DC News, Cotidianul. Despre protestele recente, Sputnik în limba română oferă un titlu de îngheață apele,  Dezvăluire.10 miliarde de Euro în spatele manifestanților!, iar mai jos, Eveniment!Eliberarea lui Dan Diaconescu. De evitat, de combătut, de respins fake-jurnaliștii români conectați la rublă.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Din fericire unii dintre noi stiu ce este bine sa citeasca si ce nu. Problema o reprezinta ceilalti care pot fi usor influentati de astfel de stiri false. EVZ nu ma „prosteste” pe mine, de exemplu, insa il poate influenta pe omul mai simplu. Asta pentru ca eu stiu deja ca normalitatea vine din vest, de la NATO, UE, Occident, acolo unde justitia functioneaza iar economiile sunt bune si nu exista motive pentru ca oamenii sa voteze cu niste extremisti (Le Pen, Wilders, etc..) care vor aduce in pragul dezastrului respectivul stat. Astfel, sunt influentati enorm de multi oameni care iata, voteaza cu un partid ultracorupt precum PSD. Desigur ca, s-a ajuns in situatia aceasta prin distrugerea opozitiei in timp, astfel incat oamenii sa voteze singurul partid ramas care promite marea cu sarea.
    Problema noastra acum este cum reusim sa-i impiedicam pe acesti lideri precum Dragnea, Toader, etc. sa destabilizeze Romania economic si politic? Multe dintre aceste actiuni sunt probabil pregatite cu mult inainte in laboratoarele Kremlinului, insa trebuie sa le facem fata pana nu este prea tarziu. Deja s-a facut mult rau si deja procesul de destabilizare se rostogoleste ca un mare bulgare de zapada.

  2. E atât de caraghioasă frica asta de „ştiri false” şi îndemnul să aveţi încredere în ştirile „verificate”!… Ştiri false create de cine, de Rusia?! Ştiri adevărate verificate de cine, de NATO şi UE? Asta nu-mi sună deloc a obiectivitate, deoarece şi unii şi alţii au motivele lor să informeze şi să dezinformeze după bunul lor plac şi după propriile lor interese.

    Ca să scăpăm de „ştirile false”, haideţi să reglementăm Internetul, căci acesta este numitorul şi INAMICUL comun al ambelor părţi. Ce nevoie au oamenii de atâta libertate de exprimare?! Doar le face rău intoxicându-se cu ştiri false.
    Da, poate că Internetul le face rău chiar jurnaliştilor, căci sunt din ce în ce mai puţine reportaje realizate „la firul ierbii”, unde poţi simţi şi compara atitudinile cu spusele şi cu faptele; analizând congruenţa dintre acestea am putea identifica adevăratele intenţii. Dar e mai uşor să faci un reportaj cu un „click” aici, şi să-l comasezi cu un telefon de acolo ca să nu facem risipă de timp.

    Soluţiile contra dezinformării nu sunt „ştirile verificate”, ci educarea populaţiei de la vârste cât mai mici în utilizarea şi discernerea informaţiei din mass-media.

    • Subtextul din formularea dumneavoastra („Cateodata mai vorbeste si germana, engleza, etc.”) imi aminteste o expresie de pe vremuri: „Mai sint unii tovarasi care…”.

      Cind auzeam in discursurile oficiale ca „mai sint unii tovarasi care…”, stiam sigur ca acestia sint foarte multi.

  3. „De evitat, de combătut, de respins fake-jurnaliștii români conectați la rublă.”

    OK. Furnizorul meu de semnal TV mi-a plasat pe primul loc în grilă programul principal transmis de Televiziunea Română..Oare privește cineva la ce enormități se difuzează la TVR? Am văzut o emisiune cu dl I Cristache, Sorina Matei și Liviu Mihaiu (fost guvernator al Deltei Dunârii, om în care am avut încredere că administrează bine Delta DUnării!).

    M-au trecut fiori la auzul enormităților spuse acolo. Sunt tâmpenii spuse pe ruble, oare? Sau, sunt tâmpenii pur și simplu? Să fie oare televiziunea națională sprijinită de bani străini, ori cozi de topor își bat joc pur și simplu de jurnalism, pentru orice fel de bani, doar mulți să fie? !

  4. pentru a influența alegeri în SUA sau în Europa

    Doamna draga, povestea cu influentarea alegerilor in SUA este o minciuna.

    Nu sint troll pro-Putin, cunosc problematica cu dezinformarea, am citit destule la viata mea, insa isteria cu rusii care l-au ales pe Trump, care au facut Brexit-ul, etc., etc., nu reflecta altceva decit luptele politice interne crincene din locurile geografice respective (i.e. SUA, Marea Britanie, Franta, etc.), in care toata fatada de „civility” a fost data la o parte si se joaca pe fata cu cutitele pe masa, si cu minciunile „in your face”. Adica, „stim ca stiti ca mintim, dar ne vom tine de minciunile noastre cu ghearele si cu dintii, pina in pinzele albe”.

    Sint de acord ca niste tari baltice, o Polonie, poate si o Romanie, sint, poate, angoasate de vecinatatea lor cu rusii. Insa ideea de a achiesa la o minciuna promulgata de asa-zisii lor protectori (i.e. SUA, Marea Britanie, Franta, etc.), minciuna generata de gravele lor probleme interne, singurul colac de salvare de care se mai agata niste clase politice elitiste impotriva propriilor lor populatii, nu cred ca este, pe termen lung, in avantajul tarilor baltice, Poloniei, si, poate a Romaniei.

    Pentru ca n-ai cum sa stii, cind iti cauti aliati in tari dezbinate, cine va cistiga partida. De unde stii, cind te sui intr-o anumita caruta, daca aia va ajunge la linia de sosire?

    Daca vor cistiga „ailalti”? Ce mai faci atunci? (Intrebati-l pe Mircea ce Batrin, daca nu ma credeti).

    In ceea ce priveste SUA, pentru ca ma intereseaza direct (si pentru ca stiu ca va luati informatiile de la CNN):

    Toate capeteniile de la CNN stiu ca „influentarea alegerilor de rusi in sprijinul lui Trump” este o minciuna. Toti redactorii si prezentatorii pe care-i urmariti zilnic stiu si ei. Toate capeteniile partidului democrat stiu si ei asta, dar, ma rog, fiind in opozitie, merg pe miciuna. Au ajuns la concluzia ca asta este strategia cea mai buna pentru ei. Le urez succes cu ea. Toate capeteniile partidului republican stiu si ei ca-i o minciuna, dar, din motive care mi-ar lua mult prea mult spatiu tipografic, nu pot sa va explic de ce nu o resping, minciuna, cu toata energia si indignarea de care, in alte conditii, ii stiu capabili ca pot s-o faca. Toat capeteniile „serviciilor” de informatii (CIA, FBI, etc.) stiu si ei ca-i o minciuna, dar au anumite interese sa o sustina.

    Dar nu este numai asta! Toate cancelariile de pe mapamond stiu ca povestea cu „Trump ales de rusi’ este o miciuna. Angela Markel stie. Macron stie. Theresa May stie, dar, in acelasi timp nu-i crapa obrazul de rusine sa dea vina pentru Brexit pe „influenta ruseasca”. Chinezul (imi scapa numele) stie si el. De nord corean nu mai vorbesc.

    Toti asteapta „drooling” (adica salivind) sa-l vada pe Trump rasturnat pe baza acestei minciuni. Cu alte cuvinte sa vada mitul(*) democratiei americane spart in mii de cioburi. Dupa care, sa dea in barci cum vor ei.

    (*) Adica „mitul” nu este o figura de stil. Chiar asa si este, un mit (a la Lucian Boia).

    • „Insa ideea de a achiesa la o minciuna promulgata de asa-zisii lor protectori (i.e. SUA, Marea Britanie, Franta, etc.[…] Intrebati-l pe Mircea ce Batrin, daca nu ma credeti)”

      L-am întrebat pe Mircea cel Bătrân azi dimineață: „Ia zi, Moșule, cum stă treaba cu așa-zișii protectori ai României din UE și NATO?!”, dar mi-a spus că n’are habar. Aveți poate dumneavoastră amabilitatea să spuneți (pentru că România se vede treaba că se apără cu dificultate de proprii politicieni), în absența sprijinului occidental, cine ar putea fi adevărații protectori ai patriei noastre?

      Cât privește ieșirea UK din UE, o mare eroare după opinia mea, considerată astfel inclusiv de britanici astăzi, cu pierderi serioase de ambele părți, s-a văzut la vremea respectivă (campania a rămas în memoria Internet) că un artizan important a fost chiar președintele Partidului Independenței. Cum îl chema…??? Ah, lumea a cam uitat de el, dar parcă se numea Farage. Astăzi, când „factura” BREXIT enervează tot mai mulți britanici, care-l înjură, personajul respectiv a dispărut din peisaj.

      Cam așa se procedează în războiul hibrid, nu-i nicio noutate (în afara mijloacelor moderne de comunicare), pentru că răboaie ale știrilor false s-au desfășurat pe mai multe fronturi ale mai-marelui Război rece din vremea socialismlui sovietic înfloritor.

    • Dragă domnule,

      Doamna știe. Noi știm. Toată lumea știe.
      Ba chiar și dumneavoastră știți că doamna știe, că noi știm și că toată lumea știe.
      Nu înțeleg de ce protestați.

      Poate sînteți tînăr și nu aveți experiența ședințelor de șoimi, pionieri, UTC, sindicat, PCR, plenare, congrese, presă scrisă, radio, tv, Ilie Ciurăscu, Nicolae Melinescu, George Marinescu, Petre Popescu, Cornelius Roşiianu, „Bună seara, stimați telespectatori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a…”.

      Noi între noi spuneam lucrurilor pe nume fiindcă le vedeam cu ochii noștri sau le aflam de la Europa Liberă, dar, odată băgați în ședință, mințeam de înghețau apele, așa cum știam că se așteaptă de la noi să mințim. Pentru că, dacă nu am fi mințit, ne-ar fi zburat ăia, Din același motiv mințeau și jurnaliștii Ilie Ciurăscu, Nicolae Melinescu, George Marinescu, Petre Popescu, Cornelius Roşiianu și toți ceilalți care scriau pe la ziare. În plus, spre deosebire de „masele largi, populare”, jurnaliștii erau plătiți foarte bine, călătoreau în Vest, iar unii dintre ei făceau parte în secret din osatura politico-ideologică invizibilă, dar atotputernică, a statului român.

      Aceleași sînt motivele și azi. A avut loc doar o inversare a polilor politici. Nordul a devenit Sud și vițăvercea.

  5. „Angela Markel stie. Macron stie. Theresa May stie… Chinezul (imi scapa numele) stie si el. De nord corean nu mai vorbesc.” Insa Putin stie domnule? Sa-i spuna cineva si dansului ca nu este vinovat si isi face mustrari de constiinta degeaba.

  6. Particip si eu cu niste stiri false (chiar ma mir cum au putut aparea pe HotNews):
    – „Increderea americanilor in economia Statelor Unite a urcat in noiembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani, potrivit datelor publicate de compania de analiza a datelor Conference Board, care au depasit asteptarile analistilor, transmite MarketWatch, citata de news.ro.”
    http://www.hotnews.ro/stiri-international-22143427-increderea-americanilor-economia-sua-maximul-ultimilor-17-ani.htm
    La noi e Gabriela Firea, boicoteaza # rezist, la ei CNN:
    „CNN a anuntat ca va boicota petrecerea de Craciun organizata pentru mass-media, vineri, de presedintele american Donald Trump la Casa Alba, informeaza hollywoodreporter.com, citat de news.ro.”
    „”Craciunul vine devreme! In sfarsit, stiri bune de la CNN”, a raspuns pe Twitter Sarah Huckabee Sanders, ofiter de presa al Casei Albe.”
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22143498-cnn-boicota-petrecerea-craciun-organizata-trump-raspunsul-casei-albe-sfarsit-stiri-bune-cnn.htm

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro