Publicarea Repartiției preliminare a locurilor bugetate pentru Universitățile din România a stârnit controverse și acuzații privind politica Ministerului. Ce priorități în cercetare reflectă această decizie? În funcție de ce valori și rezultate sunt recompensate sau sancționate Universitățile? Intrebarea este cu atât mai relevantă cu cât criteriile de angajare și promovare a cadrelor didactice din învățământul universitar se referă aproape integral la performanța în cercetare.
În cele ce urmează vom apela la datele privind productivitatea în cercetare raportate de Universități pe platforma Academis [1] pentru a examina relația dintre modul de alocare a locurilor bugetate și rezultatele de cercetare raportate.
Dacă împărțim universitățile în două categorii – cele aflate peste media, respectiv sub media productivității științifice calculate la nivel național – pare că finanțarea acordată de Minister nu are nicio legătură cu rezultatele activității de cercetare din mediul universitar. Excepția notabilă o constituie finanțarea programelor de masterat, unde universitățile sub-performante sunt câștigătoare: ele primesc în medie cu 9% mai mult față de repartizarea anterioară.
Tabelul 1. Modificările procentuale medii produse la nivelul universităților în numărul total de locuri bugetate, în funcție de productivitatea lor în cercetare
Modalitate de citire: Universităților care se situează sub media productivității științifice naționale le sunt alocate, în medie, cu 9% mai multe locuri la studiile de master; Universităților care se situează peste media productivității științifice naționale le sunt alocate la master, în medie, cu 3% mai puține locuri bugetate.
Totuși, tabloul devine mai interesant dacă examinăm datele în funcție de tipul universității (Tabelul 2). Astfel, observăm că modalitatea de alocare recompensează întrucâtva productivitatea științifică în cazul universităților tehnice. În cazul universităților medicale și de arte, finanțarea acordată nu ține cont de productivitate ci doar de domeniu, sancționând zona artistică și prioritizând zona medicală. Surprinzător, în cazul instituțiilor de învățământ superior generaliste, universitățile situate peste media productivității, calculată la nivel de domeniu, pierd cele mai multe locuri, fiind sancționate mai intens decât cele mai puțin performante.
Tabelul 2. Modificări în numărul mediu de locuri bugetate repartizate universităților ca valoare absolută pe tipuri de universități
Modalitate de citire: Universităților cu profil tehnic sau militar situate peste media productivității științifice la nivel de domeniu le sunt alocate, în medie, cu 74 mai multe locuri bugetate; Universităților generaliste situate peste medie le sunt scăzute, în medie, 513 locuri.
O tendință asemănătoare se observă în Tabelul 3, care examinează sancțiunile și recompensele în funcție de nivelurile de studii. La nivelul doctoratului, unde productivitatea științifică ar trebui să fie un criteriu important, observăm că de regulă performanța în cercetare nu contează. Mai mult decât atât, putem spune că productivitatea este de fapt pedepsită, în special în cazul universităților generaliste.
Tabelul 3. Modificări în numărul mediu de locuri bugetate repartizate universităților, în valoare absolută, pe tipuri de universități și cicluri de învățământ
În ceea ce privește ariile de studiu, Tabelul 4 pune în evidență o redistribuire a locurilor către universitățile tehnice, militare, medicale și de agronomie în detrimentul universităților tradiționale cu profil generalist, cu profil economic sau administrativ și cu profil artistic.
Tabelul 4. Fluctuația numărului de locuri alocate de la bugetul de stat la nivel de universitate pe cicluri de învățământ
Concluzie
În ansamblu, alocarea locurilor bugetate penalizează universitățile de arte și mai ales universitățile generaliste, cele mai defavorizate fiind cele situate peste media productivității științifice. Această alocare este valabilă inclusiv pentru locurile la studii doctorale, în ciuda importanței pe care ar trebui să o aibă în acest caz productivitatea în cercetare.
- Acest articol a fost scris de Ștefania Matei și Cosima Rughiniș, Universitatea din București.
Precizări metodologice
- Datele pentru distribuția locurilor bugetate în anul 2017-2018 au fost preluate din Ordinul Nr. 5675/2017 din 18 decembrie 2017 (Anexa 1, Anexa 2 și Anexa 3). A fost luat în considerare totalul locurilor alocate atât pentru studenți români, UE și SEE, cât și pentru tineri de origine română din Republica Moldova, din diaspora sau cetățeni străini conform documentelor bilaterale de cooperare [2].
- Datele pentru distribuția locurilor bugetate propuse pentru anul 2018-2019 au fost preluate din Nota de fundamentate privind repartizarea cifrei de școlarizare la programele de studii universitare de licență, master și doctorat pentru anul universitar 2018-2019: Repartiție preliminară Licență, Master și Doctorat. Pentru fiecare dintre cele trei niveluri de învățământ a fost luat în considerare numărul total de locuri bugetate [3].
- În absența unor date sistematice mai recente, pentru colectarea datelor privind productivitatea științifică a fost utilizată platforma Academis [1]. Indicatorul de performanță științifică a fost calculat ca sumă a indicatorilor B313.5 (Numărul de articole publicate sau de partituri în reviste cotate), B313.6 (Numărul de cărți publicate sau de partituri publicate la edituri recunoscute) și B313.11: (Numărul articolelor / titlurilor publicate în baze de date internaționale). Dacă pentru unul dintre cei trei indicatori nu existau date, atunci Universitatea respectivă a fost inclusă în categoria Universităților care nu au raportat date privind activitatea de cercetare.
Referințe
[1] Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (2011) Date privind starea calității la nivel instituțional Disponibil la: http://db.aracis.ro/ Accesat la data de 15.04.201
[2] Ministerul Educației Naționale (2017) Ordinul Nr. 5675/2017 din 18 decembrie 2017 [Online] Disponibil la: https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%205675-2018.pdf Accesat la data de 15.04.2018
[3] Ministerul Educației Naționale (2018) Nota de fundamentate privind repartizarea cifrei de școlarizare la programele de studii universitare de licență, master și doctorat pentru anul universitar 2018-2019: Repartiție preliminară Licență, Master și Doctorat Disponibil la: https://www.edu.ro/cifra-de-%C8%99colarizare-2018-2019 Accesat la data de 15.04.2018
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Mi se pare o aberatie repartizarea locurilor in universitati STRICT pe criterii de productivitate lucrari stiintifice, asa cum cer abitir toti scriitorii de articule si gurile universitatilor!
Eu uitandu-ma la date, vad clar ca Universitatile care se plang, AU oricum grosul finantarii. Doar ca se pare ca nu le ajunge!
La fel de important mi se pare si criteriu de trenduri in industrie, ce fac absolventii cu diploma, masterul si doctoratul.
Pai oamenilor, e plin Kauflandul de casieri cu faculatate la litere, arte, ISE si ASE! Capisciii???
Degeaba profesorii acelor universitati sunt asa de productivi de scriu articole pe banda rulanta, ca domeniile lor nu absorb absolventii!!! Mai bine salveaza copacii!
Asa ca lasati-ma cu productivitatea la ha…..important e si ce se intampla cu acei absolventi dupa! Iar daca universitatile tehnice product absolventi care au un loc de munca, mi se pare normal ca lor sa li se creasca finantarea.
Idem….cu ce e gresit ca si anumite universtitati de provincie sa primeasca cateva locuri in plus? Oricum in majoritatea tot profesori de la marile centre universitare vin si predau! Dar le ofera unor copii sansa sa studieze la ei in oras, pe costuri mai mici! Lasati-ma ca nu toti is Einsteini sa se angajeze la NASA.
Pai normal ca ti se pare o aberatie, din moment ce nu stii sa citesti.
Nu e vorba aici de locuri in universitati, ci de locuri la _master_ si _doctorat_ in universitati. Daca nici pentru astea n-o conta sa ai indrumatori cu ceva cercetare la CV (oricum cercetarea romaneasca in domeniile pe care zice ca le sustine dl ministru e o gluma, in cel mai bun caz), atunci n-am inteles eu nimic despre rolul unui sistem de invatamant.
De cativa ani finantarea universitatilor este alcatuita din doua parti distincte: una bazata pe productia stiintifica si una pe numarul de studenti. Nu vad de ce ar trebui ca si finantarea bazata pe numarul de studenti sa depinda tot de cercetare si nu de cererea de pe piata muncii.
Din cele aproape 50 de universități publice din România (nu le iau în calcul pe cele militare, SRI, poliție), cam jumătate sînt în incapacitatea de a-și acoperi costurile minime cu finanțarea pe care o primesc pe student. Dacă nu primesc bani peste rînd – inclusiv prin decizii de genul celei luate de dl ministru – aceste universități ar trebui închise. Presupun că aici se încadrează – cu grade diferite de apropiere de faliment – Târgu Mureș, Petroșani, Târgu Jiu, Târgoviște, Reșița, Bacău, Arad, Pitești, Oradea și chiar Suceava, Constanța, Galați, Alba Iulia și Brașov. Și perspectivele nu le sînt deloc favorabile, avînd în vedere scăderea dramatică a numărului elevilor de liceu care pot deveni studenți (în România). Soluția cea mai corectă pentru asigurarea unui mai bun învățămînt universitar din România ar fi închiderea acestor universități. Multe au fost create cu sprijin politic și din orgolii locale ușor de înțeles și nu cred că este vreun politician atît de capabil încît să propună și să ducă la bun sfîrșit o astfel de operațiune de curățare a sistemului universitar public din România. Exemple de dispariție sau de punere în conservare a unor universități avem cu duiumul din zona ”învățămîntului superior” privat. Avînd în vedere cine și cum ajunge la putere în România, nu-i nicio șansă ca acest lucru să se întîmple în următorii ani. Problema nu este competiția dintre universități generaliste și universități tehnice, ci între universități cu potențial de supraviețuire (cele mari și/sau cele bune și vizibile), pe de o parte, și cele mici și, în bună măsură, artificiale și nejustificate, pe de altă parte. O altă soluție ar fi creșterea semnificativă a finanțării pe student astfel încît să ajungă bani la toți – nici aici nu cred că sînt speranțe… Pentru doctorate ar mai fi posibilă intrarea din nou în programe cu finanțare europeană care să atragă doctoranzi de calitate și care să producă cercetare adevărată, dar nici aici nu prea mai sunt șanse, avînd în vedere incapacitatea și reaua-credință manifeste ale autorităților române care gestionează astfel de proiecte.
E praf in ochi treaba cu repartizarea banilor pe criterii strategice din cel putin 2 motive:
1. locurile se aloca direct universitatilor si putine sunt strict directionate pe programe prioritare, restul raman la bunul plac al universitatilor, iar barorii locali zisi rectori si decani le impart pe sprancene
2. locuri de munca pentru o parte din domenii prioritare NU EXISTA! la Suceava au inchis Ingineria Mediului si acu o declara strategica…halal strategie nea Mitica, cand ai inchis specializarea anu trecut nu stiai ca e de viitor?
Pute tare a prostie si rea credinta, domnilor guvernanti!
Ar trebui oprita irosirea banilor mei dn impozite pe aberatiile din cercetare. Fie ea in institute, fie in „universitati”.
Kilograme de rapoarte, grafice, evaluari – toate doar pentru a acoperi un furt calificat la nivel national.
Am tot fost delicat si diplomat in comentariile mele de pana acum, dar cred totusi ca toti copiii nostri merita sa ii protejam de acest genocid stiintific Spunand lucrurilor pe nume.
.
1) Sper sa aiba cineva curajul sa reduca numarul „cercetatorilor”, „profesorilor” si altor lipitori la cel mult 10% din ce este acum
2) Sper sa existe cineva cu suficient de multa luciditate pentru a taia fondurile universitatilor de stat la 10% din ce e acum si sa introduca bursele de studii si scutiri de impozit pentru studii.
3) Sper sa se termine cu aceasta „alocare” a locurilor la master din biroul ministerului si sa fie lasata piata sa decide ce e bine sa studiezi.
4) Sper sa se reduca la 10% numarul de locuri la doctorat si sa fie eliminate toate „echivalarile” din lege pentru cei care detin acest titlu
Admir cercetarea, travaliul, care nu se face deloc in tara noastra.