duminică, mai 19, 2024

Președintele Klaus Iohannis sesizează CCR și Comisia de la Veneția

Președintele României, dl. Klaus Iohannis, a făcut ieri exact ceea ce trebuia să facă. A sesizat, cu argumente clare, nu doar Curtea Constituțională, ci a și notificat și Comisia de la Veneția în legătură cu modul iresponsabil în care alianța parlamentară PSD-ALDE în cârdășie cu UDMR a modificat în interesul penalilor proprii legile justiției. Deocamdată doar cele care reglementează statutul magistraților, al procurorilor, al CSM, felul în care sunt desemnați membrii acestuia. Oricum destule fapte menite să pună sub semnul întrebării calitatea viitoare a actului de justiție și garantarea protejării acestuia de intruziunea politicului.
Felul pe repede înainte în care parlamentarii PSD-ALDE și sprijinitorii săi udemeriști au adoptat pachetul de modificare a legilor justiției a mai arătat o dată că actuala coaliție guvernamentală a pus pe primul plan nu respectarea promisiunilor electorale cu care a păcălit majoritatea celor ce s-au prezentat la vot în decembrie 2016, ci hoții, ciorditorii, pe căpeteniile acestora în frunte cu numiții Dragnea Nicolae Liviu și Tăriceanu-Popescu Călin.
E limpede ca lumina zilei.Nu poate coaliția PSD-ALDE să facă o lege bună a salarizării, nu poate să își țină făgăduielile referitoare la salariile personalului din policlinici și spitale, PSD este prins cu mâța-n sac atunci când vine vorba despre creșterea economică despre care toți economiștii calificați susțin că este absolut nesănătoasă și îndeplinește toate condițiile să ne îndrepte spre dezastru la fel cum a făcut-o în 2008, atunci când dl. Tăriceanu ne asigura că economia duduie, nu poate să încalece BNR și să o oblige să țină în frâu, roborul, cursul de schimb leu-euro prin metode artificiale, să tipărească bani fără acoperire, în schimb se iluzionează că i-ar sta în putință ca printr-un acțiun în forță să schimonosească actul de justiție. Contează în vederea reușitei pe complicitatea CCR, la rându-i controlată politic, care are în frunte un fost activist al PSD, pe dl. Valer Dorneanu. Tocmai de aceea e foarte bine că președintele și-a asumat răspunderea de a sesiza deopotrivă și Comisia de la Veneția. De aici furia, crizele de nervi, ieșirile necontrolate în public ale unor goarne ale pesediștilor. Ca, de pildă, vorbetele Codrin Ștefănescu care în cel mai vadimist stil cu putință l-a calificat drept sabotor pe președintele Iohannis sau bolșevizatul Șerban Nicolae. Respectivii au răspuns nu cu argumente obiecțiilor și motivațiilor președintelui, ci cu adjective și insulte, mai-mai că nu și-au făcut cruci și nu și-au scuipat în sân asemenea unor chivuțe. Aceasta în vreme ce dl. Victor Alistar, binecunoscut membru al CSM încatenat politic, vechi colaborator al Antenelor voculesciene, a făcut apel la o retorică deplasată, falimentară, spunând că discuția în jurul modificărilor aduse legilor justiției ar fi fost din cale afară de politizată. Politizarea fiind, de fapt, făcută de sponsorii lui politici.
Firește, ofensiva din ultima vreme a președintelui Iohannis nu poate fi separată de o logică electorală clară. Nici nu putea fi altfel cu atât mai mult cu cât și PSD invocă pentru acțiunile sale rezultatele alelegerilor din decembrie 2016, La data de 20 aprilie publicam pe site-ul contributors.ro comentariul intitulat Prima confirmare. Înregistram în el întâiele semne că dl. Klaus Iohannis a luat o decizie clară, aceea de a câștiga în toamna-iarna anului 2019 un nou mandat la Cotroceni. De atunci încolo și îndeosebi odată cu solicitarea demisiei premierului Viorica Dăncilă intervenită săptămâna trecută indiciile în acest sens sun tot mai numeroase. Dincolo de aceste fapte care au semnificația lor, firește, este mai mult ca sigur că demersul de ieri al președintelui Iohannis slujește interesele Statului de drept în România. În vreme ce cel al coaliției PSD-ALDE-UDMR îl trădează.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro