duminică, mai 19, 2024

De la Legea anti-românească la ratarea sărbătoririi Centenarului

Reamintesc că în urmă cu exact trei ani, în vara anului 2015, a stârnit mare vâlvă printre intelectuali, oameni de presă și politicieni un act normativ cunoscut sub numele de Legea anti-legionară.
Chiar dacă nimeni, nici măcar o singură persoană cu scaun la cap și mintea întreagă, nu a contestat nici Holocaustul, nici primejdia reprezentată de apariția unor formațiuni de extremă dreaptă care nu doar că există, ci au și manifestări din ce în ce mai agresive, au fost formulate atunci numeroase rezerve.
S-au tras și binevenite semnale de alarmă. S-a spus, după părerea mea pe bună dreptate, că mult mai profitabil și mai în conformitate cu necesitățile actuale ar fi un act normativ care să aibă în vedere manifestările extremiste de orice fel, fie ele de stânga ori de dreapta. Au fost și voci care au atras atenția că legea anti-legionară ar putea fi cu ușurință utilizată în vederea nejustificatei puneri sub obroc ori pentru evacuarea otova, arbitrară, din cultura română, în totalul dispreț al bunului simț și al oricărui elementar al spiritului critic, a unor personalități de mare magnitudine intelectuală care, într-un anumit moment al existenței lor, au fost momite de ideologii de extremă dreaptă. De la Mircea Eliade la Nichifor Crainic, de la Vintilă Horia la Radu Gyr. Făcându-se complet abstracție de faptul că mulți dintre cei orbiți de ideologia legionară au fost printre primii întemnițați de satrapii comuniști.
În ultimele luni, constatăm existența unui nou elan legislativ de tipul anti. Dl. Liviu Nicolae Dragnea, președintele principalului partid de guvernământ, și-a făcut cunoscută încă din luna martie intenția de a propune un proiect de lege anti-defăimare. Cu puțină vreme în urmă a ajuns în atenția parlamentarilor o lege al cărei rost ar fi acela de a sancționa drastic manifestările cu caracter antisemit. Și, iată, că s-au și găsit parlamentari care probabil din lipsă de ocupație doar spre a se afla în treabă, s-au grăbit să-și pună semnătura pe o inițiativă legislativă menită să ne pună la adăpost și să pedepsească drastic acțiunile cu caracter anti-românesc.
Pe lista inițială cu iscălituri am avut neplăcuta surpriză de a descoperi și nume ale unor parlamentari ai Opoziției, și nu doar de la liberali, ci și de la PMP și USR deopotrivă. Ca urmare a reacțiilor dure, bine țintite ale opiniei publice, unii au cugetat mai pe îndelete și și-au retras la începutul săptămânii semnăturile. Au realizat că o astfel de lege anti-românească, ce conține prevederi draconice care ar merge până la condamnarea la ani buni de închisoare, ar putea fi lesne utilizată drept substitut pentru legea anti-defăimare, pentru pedepsirea celor care critică deciziile coaliției parlamentare majoritare, ale guvernului. PSD-ALDE fiind experte în revigorarea formulei “dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine”. Fabricile și uzinele însemnând astăzi Dragnea, Tăriceanu, Carmen Dan, Rovana Plumb, Nicolicea, Șerban Nicolae, fostul tractorist Paul Stănescu, Lia Olguța Vasilescu, Liviu Pleșoianu și lista e departe de a fi epuizată.
Tocmai de aceea nu trebuie să ne mire prea tare că inițiatorii proiectului normativ cu pricina provin cu deosebire din coaliția majoritară.
Scandalos și generator de semne de întrrbare e un cu totul alt detaliu. Și anume că cei care nu mai știu cum să se umfle în pene afirmându-și patriotismul nu doar că fac înțelegeri secrete și dezonorante cu UDMR, o formațiune politică tot mai tributară ideologiei iliberale de tip Orban, ci închid ochii la afirmațiile iresponsabile ale unor înalți responsabili și demnitari de la Budapesta.
Diplomația românească al cărei șef este vechiul comunist Teodor Meleșcanu, nu reacționează, și nu o face fiindcă nu are aprobare din partea lui Liviu Dragnea, cel care joacă precum îi cântă Orbán Viktor.
Parlamentarii tac, tace și guvernul. Și unul, și altul pregătindu-se să intre în istorie ca cei în sarcina cărora va trebui pusă ratarea Centenarului.
Deșteaptă-te, Române!


Text apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Sir Mircea, un pic off-topic dar va contrazic. Mele nu a fost niciodata comunist. Mele a fost si este membrul dedicat al partidului Mele. Nu e singurul membru, mai sunt si altii, eg Ciamba cel degraba trimitatoriu de consuli care este. Nu trebe sa ma credeti, trimiteti un email colegului de platforma Valentin si vedeti ce spune. Nu ne intelegem noi la multe, VN si cu mine, dar sunt convins ca suntem pe aceiasi pagina aici, nu de viata buna s-a dus un om nascut sa fie diplomat sa impuste francul pe la nemti. La fel ma enerveaza cand vad chestii gen Putin cel comunist etc. Care comunist? Comunismul a decedat de decenii, numai retardul romanesc crede ca e un substrat ideologic in ceea ce este de fapt dictatura, rapt, abuz, buzunarul meu. Hehe, si sa va mai spun o chestie. ACEST TEXT ESTE UN PAMFLET. Deci, se facea ca Romania, acum multi anisori, avea un Ministru de Externe. Care pastorea un minister – cum altfel – de Externe. E, si ministerul respectiv avea numai vre-o trei PCuri, aflate, cum altfel, la cabinet. Restul diplomatiei romane folosea un sistem de procesare de text, networked, primit cadou de la francezi (merci, la France, ca altfel scria crema diplomatica cu creionul chimic). No, si acel ministrache avea o problema majora. Vedeti dv, cand iesea pe usa trecand pe langa salutatorul galonat, trebuia sa traverseze un spatiu de aproape sase metri nefiind protejat de intemperii, pana sa se suie in Volvo 940 albastru inchis (tara era mai saraca pe vremea aia). Pana la zece picaturi de ploaie puteau sa ii cada in cap (nah, not really Iamandi i-ar fi tinut umbrela). E, si din toata saracia, s-au gasit fo 40k de coco, dati unei firme (nu comentam care, ca e out of scope hehe) si peste noapte a aparut o copertina, faina, cu downlights and shit. Acuma, banii aia ar fi cumparat macar un PC de directie, complet cu imprimanta si iesire pe net. Pentru FIECARE directie. Comunist? Nah… Macar aia credeau in ceva, cat de abject sau bolnav, dar credeau. E totusi o noblete in a crede in ceva. Not the case.

  2. Si ce? Romania a ratat atat de multe lucruri in ultimii 30 de ani si va rata multe altele, e capitala europeana a ratarii.

    Numai integrarea UE si NATO nu a ratat-o, in rest a ratat tot.

    La ce altceva va puteti astepta de la un popor incapabil sa judece mai departe de ziua de azi?

  3. Nu mai reactioneaza nimeni. Suntem in situatia in care clasa politica si poporul s-au separat, disociat, si nu mai intereseaza cu ce noi legi „anti-” mai vin…E un esec de facto a democratiei, a esuat dupa 28 de ani de experimentari cu acest sistem. Natiunea nu mai crede ca poate influenta politicul iar pe fondul asta se poate usor instala o dictatura. Macar atunci cineva va fi clar responsabil de ce se intampla.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro