duminică, mai 19, 2024

Românii din străinătate și mitingul lor din data de 10 august

Modul total neprofesionist, ostil de-a dreptul în care Primăria Capitalei a tratat și rezolvat, în cele din urmă, dorința românilor din Diaspora de a organiza pe 10 august un miting prin intermediul căruia să dea expresie îngrijorărilor firești legate de evoluțiile politice din România a readus în actualitate felul în care autoritățile de la București știu și vor să întrețină raporturi normale și un dialog firesc cu conaționalii noștri stabiliți în străinătate.
Să reamintim că șicanele la adresa organizatorilor anunțatului miting au început printr-un refuz categoric al viceprimarului PSD Aurelian Bădulescu, recunoscut drept un dur, un neo-stalinist și un ins deloc familiarizat cu regulile minimei eleganțe chiar față de bucureștenii care, prin taxele și impozitele lor, îi plătesc un nemeritat, dar consistent salariu. La numai o zi, refuzul a fost reafirmat de însuși primarul Capitalei, d-na Gabriela Firea, tot PSD, desigur. Care a dovedit prin toate condițiile puse spre a da, în fine, aprobarea necesară, că nu a învățat nimic din huiduileile mai mult decât meritate de care a avut parte la începtului lunii iunie pe Arena Națională, atunci când a încercat să confiște în folos electoral propriu succesul de la Roland Garros al Simonei Halep.
Tot la capitolul acțiuni necugetate, ca să nu spun altfel, se numără și postarea de pe facebook de zilele trecute a atât de negativ celebrului domn Mirel Palada, despre care se spune că ar fi sociolog de meserie, dar despre care în mod sigur știm doar că a fost un inabil, prost de-a dreptul, purtător de cuvânt al guvernului Ponta. Este vorba despre o postare referitoare la dreptul de a vota al românilor din străinătate. Dl. Palada crede că ar trebui să aibă drepturi electorale numai diasporenii reveniți în țară, dar și că organizarea secțiilor de vot în străinătate înseamnă o cheltuială complet inutilă. În mintea îngustă și mustind de ură a d-lui Palada, românii stabiliți temporar ori definitiv în străinătate ar avea eminamente dreptul de a plăti Statului român impozite și taxe, iar regimul acestora este plănuit de dl. Eugen Orlando Teodorovici, tot PSD, ministru de Finanțe în guvernul condus de d-na Dăncilă, să se înăsprească. Și fiindcă tot a venit vorba despre guvernul Dăncilă să reamintim că în alcătuirea lui figurează un Minister pentru românii din străinătate, minister în fruntea căruia se află o anume doamnă Natalia- Maria Intotero, dar despre a cărui activitate chiar nu știm nimic.
Există o lungă istorie a emigrației românești. Până la un moment dat, românii plecau dincolo de hotarele țării fie la studii, fie din motive economice, însă mulți dintre ei reveneau în patrie după ce dobândeau diplomele dorite sau acumulaseră o brumă de bani care să le permită să își facă un rost pe meleagurile natale. În preajma celui de-al Doilea Război Mondial s-a declanșat emigrația cu caracter politic care a a ajuns la apogeu în anii comunismului, cu un vârf de sarcină în anii 80 ai secolului al XX lea.
Cititorii care sunt de vârsta mea ori care sunt mai vârstnici decât mine își amintesc, desigur, la câte riscuri și umilințe se expuneau cei care doreau să își exercite dreptul la emigrare prevăzut de Declarația universală a drepturilor omului și reafirmat de Actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa de la Helsinki, de la a cărui semnare se vor împlini în luna august 45 de ani. Șicane la serviciu, concedieri, cozi nesfârșite la Birourile de pașapoarte, amenințări, jigniri, uneori chiar recursul la violența fizică, confiscarea în folosul Statului comunist român a brumei de avere a celor care au decis să își ia lumea în cap. Cele două volume din ciclul Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă apărute la editura ieșeană Polirom, sub îngrijirea lui Gabriel Andreescu și Mihnea Berindei, un spectacol de mare impact emoțional așa cum a fost Sold Out, pus în scenă în anul 2010 de Gianina Cărbunariu la Teatrul münchenez Kammerspiele, spectacol ce a putut fi văzut și în România, au însemnat și reprezintă încă utile recursuri la memorie.
Firesc ar fi fost ca după Revoluția din decembrie 1989, numărul celor ce nutresc dorința de emigrare să scadă. Nu s-a întâmplat însă deloc astfel. S-a plecat și se pleacă masiv din România. Și nu doar din motive economice. “Pentru un pumn de arginți în plus”, așa cum susținea cinic și disprețuitor propaganda agresivă din vremea regimului național-comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Se pleacă și din motive politice, unul dintre momentele-cheie în acest proces care nu dă semne că s-ar încheia vreodată fiind Marea Mineriadă din iunie 1990. A cărei vină cade în totalitate cade în sarcina regimului lui Ion Iliescu și a FSN, precursorul PSD-ului de astăzi. Cifrele sunt de-a dreptul alarmante. Cu fiecare oră care trece populația României e mai săracă cu 9 cetățeni. Aceasta în ciuda declarațiilor triumfaliste ale d-lui Dragnea, ale guvernului Dăncilă, ale PSD.
Mitingul românilor din străinătate, programat a avea loc la București pe data de 10 august, înseamnă, printre altele, contrazicerea clară a alegațiilor mincinoase ale celor care conduc astăzi România. Dar și un gest de patriotism și de civism al românilor din străinătate.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. ”Firesc ar fi fost ca după Revoluția din decembrie 1989, numărul celor ce nutresc dorința de emigrare să scadă.”

    Chiar fără mineriade și alte ”acțiuni” de distrugere a solidarității abia înmugurite NU AR FI FOST DELOC FIRESC. Fiindcă (așa cum spune Jacques Le Goff) ”…un eveniment, oricît de important ar fi (şi poate direct proporţional cu amploarea lui), nu se naşte şi nici nu moare dintr-o dată: vine de departe şi se prelungeşte în timp.”

    În cazul de față aș înlocui ”eveniment” cu termenul mai general de ”tendință”.

    Pecum ”admirația” pentru Ceașcă ”naționalistul ultra-patriot” s-a transmis aproape nealterată tot astfel

    „De fiecare dată în astfel de situaţii, reacţia supuşilor prezintă cîteva caracteristici tipice: membrii clasei politice care nu au căzut încă victime ale represiunii se exilează, masa contribuabililor nu mai alimentează în suficientă măsură veniturile publice, fie prin sustragerea directă de la plata dărilor („a da bir cu fugiţii”), fie prin scăderea voluntară a ritmului activităţilor economice şi prin dezinteresul faţă de acumularea de bunuri impozabile. Oricît de generală ar fi, la un moment dat, această reacţie de împotrivire, ea nu generează totuşi centre de rezistenţă, nu-l transformă pe supus în insurgent. De regulă, revoltele sînt rare, spontane, accidentale şi marginale. Formele de opoziţie preferate sunt nemulţumirea, resentimentul, rumoarea, exilul, reducerea la minimul necesar supravieţuirii a oricărui efort social şi economic. PARADOXAL, MODUL DE MANIFESTARE A OPOZIŢIEI ESTE LIPSA ORICĂREI OPOZIŢII, ÎN SENSUL UNEI CÎT MAI COMPLETE DEZANGAJĂRI CIVILE. ŢARA DEVINE OARECUM INVIZIBILĂ, APROAPE DE NEGĂSIT CA PARTENER POLITIC, IAR PRINCIPELE RĂMÎNE SINGUR, LIPSIT DE RESORTURILE PUTERII.” (Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț)

  2. 377.651 de romani din Diapora au votat in 2014
    in turul 2 al alegerilor prezidentiale.

    Las la o parte ca asta a insemnat – SA ZICEM – 10 la
    suta dintre romanii afalti in afara granitelor…
    .. se poate afirma cu usurinta , dar cat de credibil, ca
    absenteismul de 90% din Diaspora a fost generat de PSD
    care nu a infiintat suficiente sectii de votare.

    TOTUSI – daca la vot , acolo, aproape de noile lor resedinte ,
    romanii plecati au reusit sa vina la vot in numar de 377.651 ,
    cat de intelept a fost din partea organizatorilori
    sa estimeze la 1 milion prezenta 10 august ?

    Teoria mea e ca PSD ul ,
    care s-a fript exact asa – anuntand ca vor strange 1 milion la
    propriul miting
    si dand-o apoi cotita in fel si chip
    ca sa justifice neatingerea acelui numar ,
    le-a intins ulterior o capcana celor din diapora –
    probabil prin CARTITE – determinandu-i sa isi asume
    si ei o participare de neatins.
    Cred ca si baletul lui Firea
    a avut acelasi obiectiv de PR – sa induca MILIONUL
    in constiinta publica – pentru ca apoi ,
    de pe 11 august incolo , sa ii ironizeze ca nu le-a iesit .

    Parerea mea este ca pe 10 august va conta GESTUL si simbolistica
    lui , iar nu numarul – dar uite ca PSD ul , care
    la administrarea trtebilor tarii nu se prea pricepe ,
    se pare ca la manipularea despre care vorbesc se
    exprima cu maestrie diabolica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro