sâmbătă, mai 18, 2024

Domnule Tăriceanu, cumpărați de undeva o mică doză de bun simț!

Nu m-am numărat printre cei care au crezut că ar fi cazul să se iasă la proteste în ziua de 1 Decembrie. Am făcut-o din câteva motive clare.
Anul are totuși 365 de zile, o singură dată se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, așa că am crezut că ar fi mai potrivit un armistițiu de o zi în războiul româno-român de a cărui declanșare și perpetuare se face vinovată în totalitate coaliția PSD-ALDE și modul ei discreționar, nedemocratic de guvernare.
Am spus toate aceste lucruri atât în cuprinsul unui comentariu scris, le-am repetat și argumentat cum am putut mai bine într-o intervenție la postul de televiziune Digi 24. Că unii au crezut și au acționat altfel e dreptul lor cum nu se poate mai democratic. Și aproape că încep să cred că eu m-am înșelat și ei au avut dreptate.
Protestatarii și-au exercitat respectivul drept în după-amiaza zilei de 1 decembrie. Reamintindu-le guvernanților că în urmă cu doi ani nu au câștigat alegerile pentru a ne înfrăți cu penalii, spre a le servi acestora amnistii și grațieri fiindcă doar astfel va putea scăpa de obsesia și perspectiva pușcăriei în primul rând președintele PSD, inculpatul de rang înalt cu numele de Dragnea Nicolae Liviu. În urmă cu aproape 29 de ani s-a ieșit în stradă și s-a vărsat sânge și pentru obținerea dreptului de a se protesta liber și pentru suprimarea aplaudatului la comandă. Sub semnătură proprie și sub supravegherea Securității, a oamenilor acesteia și ai partidului și cu amenințarea că, dacă se va constata o lipsă de entuziasm în aclamarea conducătorilor , se vor lua măsuri în consecință.
A le refuza românilor dreptul de a protesta, de a le spune adevărul celor care s-au cocoțat la putere promițând multe și făcând puține și condamnând poporul să trăiască pe datorie, scoțând astfel la mezat dreptul la o existență cât de cât normală a generațiilor viitoare, mi se pare o blasfemie. O dovadă că cel ce o face este vădit și iremediabil corigent la disciplina Democrație. Dar și că a făcut pe democratul atâta vreme cât a fost convenabil, până când și-a văzut conturile din bancă îngrășate, după cum se zice și ca urmare a unor afaceri oneroase, și s-a trezit asociat la guvernare și recompensat cu funcția de președinte al Senatului.
Acesta este cazul președintelui ALDE, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, care invocă supremația rezultatului la urne atunci când își arogă dreptul și își asumă nesimțirea de a pune la zid protestatarii, refuzându-le legitimitatea. Făcându-se că nu își aduce aminte că minuscula formațiune politică pe care o conduce de abia dacă a primit în urmă cu doi ani cu ceva mai mult de 5% din voturi.
Dl. Tăriceanu mimează a nu băga de seamă că este coautorul unei politici anti-europene care contrazice decizia populară ce a certificat aderarea României la UE.
Or, pe vremea aceea erați prim-ministru, domnule Tăriceanu, faceți bine și aduceți-vă aminte acest detaliu! Aveți bunăvoința, ca între două căsătorii și două divorțuri, să aruncați o privire asupra dinamicii ratei emigrării care a crescut drastic de când coaliția din care faceți parte o ține numai în minciuni și în eșecuri. Uitați-vă pe sondajele de opinie, cele reale, nu cele contrafăcute și ieșite din pixul sociologului de partid Marius Pieleanu, plătit prin casieria care a devenit în vremea guvernării dvs. Televiziunea Română, și observați câți români cred că țara se îndreaptă către o direcție greșită.
Știu, puțin vă pasă de intelectuali, ați crescut degeaba în casa lui Dan Amedeo Lăzărescu, dumneavoatră ați reușit în viață chiar dacă siluiți zilnic limba română și, din câte se spune, ați fost un student submediocru, însă acordați-vă câteva minute și numărați câți dintre intelectualii de seamă ai României sunt de partea dvs. Nu durează mult și nici măcar nu trebuie să vă folosiți degetele de la o mână. Faceți-o, căutați-vă carnetul de note din liceu și din facultate și de abia apoi trimiteți-i pe alții să pună mâna pe carte!
Faceți-vă un examen de conștiință și străduiți-vă să faceți rost de undeva de o minimă doză de bun simț! Aveți mare nevoie!!!
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Cei care au protestat si de 1 Decembrie, sint dintre cei care trebuie compatimiti: nu stiu sa se bucure de clipa care li s-a dat. Odata la 100 (o suta) de ani.

  2. Ce chestie! O mică doză de bun simț?! Ei – na! Și unde să o amplaseze? Cu nasul pe sus, gușa umflată ostentativ, zâmbetul rânjet (invers?!) și vocea îngoșată spre impresionarea auditoriului acest ”prefabricat” socoate că poate păcăli pe toată lumea la infinit!
    Vai, domnule Morariu, de ce îi cereți imposibilul?!
    Și-apoi cui să o prezinte? Partenerilor de …?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro