sâmbătă, mai 18, 2024

Anii răi ai presei locale. Ce știe PressHub

Se face îndată un an de când a apărut PressHub (https://presshub.ro), o platformă media viguroasă, diferită de ceea ce oferă peisajul dezolant al presei locale din ultimii ani. Inițiată de Freedom House care experimentase anterior un sistem de conectare tematică a jurnaliștilor din mai multe zone ale țării, platforma s-a definit de la început ca un spațiu de exprimare liberă a jurnaliștilor în serviciu public, dar și ca un centru de resurse pentru ziariști, un instrument care să contribuie la profesionalizarea breslei. Proiectul s-a construit pe o nevoie acută de a salva ce se poate salva dintr-o presă locală pauperizată, transformată în instrument de promovare politică și populată de jurnaliși adesea îngenunchiați. Încă de acum 3-4 ani rapoarte publicate de Centrul pentru Jurnalism Independent sau de ActiveWatch indicau consecințele crizei majore a mass-media, arătând deruta comunității jurnalistice, decapitalizarea sectorului, amnezia etică și deprofesionalizarea iminentă a jurnaliștilor.Mass-media devin astfel instrumente de influență, mai mult decât de informare și formare liberă a opiniei publice. Tendința este atât de evidentă încât, la nivelul opiniei publice, jurnaliștii nu mai sunt percepuți ca lucrând “undeva”, ci “pentru cineva”, asumându-și necondiționat agenda patronilor lor”, se arată în studiul Starea sectorului mass-media din România elaborat de CJI.

PressHub s-a constituit prin atragerea de finanțări din diverse proiecte ca o „barcă de salvare a jurnaliștilor din local care țin la profesia lor”, ne-a declarat Cristina Guseth, directoarea Freedom House. În prezentarea platformei această motivație este fundamentală fiindcă „în multe județe, publicațiile locale au ajuns la mâna baroneților care distribuie resurse publice spre foi de propagandă. Acest hub de presă urmărește să redea demnitatea profesiei promovând excelența în jurnalism”. Platforma online reunește jurnaliști și publicații din 20 de județe cu acoperire de peste 70% din regiuni pe teme de patrimoniu, bani europeni sau teme sociale ca alcoolismul și crește în fiecare lună cu câte 4,5 milioane de cititori unici. Forța reprezentată de acest sistem coordonat de profesioniști ai presei e utilă și în apărarea breslei prin semnalarea de abuzuri și amenințări la adresa jurnaliștilor venite de la politicieni și executate de instituții subordonate ale statului. Nu mai departe acțiunile polițienești împotriva RISE Project pentru a-și deconspira sursele din ancheta TelDrum Leaks, atacurile repetate la adresa redac’iei G4Media, agresarea jurnaliștilor de jandarmi, hărțuirea tuturor vocilor critice, inventarea unor legi care să instituie control asupra publicațiilor etc. Printre abuzurile semnalate recent de PressHub, pentru a face cunoscute cazuri de jurnaliști din local, marginalizați și amenințați, se află câteva din Teleorman, Vrancea și Vâlcea. Le reproducem pe scurt:

În județul Teleorman, publicația locală Liber în Teleorman dezvăluie de ani buni abuzurile caracatiței politice construite de Liviu Dragnea. Jurnalistelor Carmen Dumitrescu și Monica Vasilescu li se intentează periodic procese, pentru a le descuraja. Activitatea ziarului a fost blocată după ce Liviu Dragnea a cerut ca PSD Teleorman să nu mai dea acces jurnaliștilor publicației la conferințele de presă și la surse de infomație. Paznicii casei fiului lui Dragnea le-au bruscat pe jurnaliste, le-au urmărit și le-au lovit mașina, iar Liviu Dragnea nu scapă ocazia de a le amenința public

În Vrancea, „baronul” Marian Oprișan îl hărțuiește de ani mulți în procese pe Sebastian Oancea de la Ziarul de Vrancea și Vrancea 24 pentru a-l anihila. Deși a pierdut până acum procesele de calomnie, Oprișan a făcut afirmații publice grave cum că „Sebastian Oancea ar trebui împușcat pentru ceea ce scrie”.

Jurnalista Claudia Diaconescu de la Timpul de Vâlcea are șase procese pe rol și trei închise, câștigate de ea împotriva autorităților locale printre care primarul Mircea Gutău, care a umilit-o în ședință publică, fără a-i da posibilitatea de ripostă.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

    • E vina lui Trump, că în mandatul lui s-a descoperit. Dacă ar fi câștigat Hillary, n-am fi aflat niciodată despre caz și n-ar fi fost vina nimănui.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro