luni, mai 20, 2024

Salonul de Inventică de la Geneva 2019, ‘jde premii și țâșpe sute de medalii

Ne grăbim să vă prezentăm palmaresul României la Salonul de Inventică de la Geneva de anul acesta, înainte ca MCI să vă pună în față vitrina cu premii și sacii de medalii câștigate de delegația noastră.

(Completare de ultim moment: se pare că nu ne-am grăbit destul – acum câteva ore a fost postată pe pagina de FB a MCI înregistrarea ceremoniei de la Palatul Victoria, în care premianții de la Geneva sunt suprapremiați. România suprapremiază premiile acordate propriilor cercetători/inventatori și cele acordate acestora de Arabia Saudită, Iran, Taipei etc.)

Cele 12 pagini A4 cu premii acordate în cadrul Salonului sunt accesibile aici. Medaliile nici măcar nu se pun la socoteală, așa cum vă spuneam mai jos, ele fiind fără număr. Practic, oricine participă la Salon primește cel puțin o medalie. Aceasta ține locul unei diplome de participare.

Ne-am uitat în cele 12 pagini de premii și le-am extras pe cele acordate de entități din România, respectiv pe cele primite de români și le-am sintetizat în figura de mai jos:

Scenariul este parcă tras la indigo cu cel de anul trecut: România se premiază singură, prin Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și premiază invenții din Iran, Arabia Saudită, China etc., iar ei ne întorc favorul. Să nu uităm și de frații din Rep. Moldova care ne sunt alături la bine și la greu. Cu un asterisc este marcat și Centrul European pentru Cercetări Aplicate, cu nume pompos, dar de localizat în România.

Concluzia

Rămâne cum am stabilit anterior, în articolul de anul trecut, prezentat mai jos: Salonul de Inventică de la Geneva este o mașinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a își cumpăra o medalie și un oarecare prestigiu pentru participanți (în rândurile celor care nu înțeleg ce înseamnă cercetarea și inovarea – iar aici, regretabil, trebuie să includem conducerea MCI) și o chestie total necunoscută pentru majoritatea lumii care face cercetare veritabilă*, pentru că timpul acestora este prețios și nu își pierd vremea cu prostii fără niciun rost!

* Probabil există și câteva excepții de la această regulă, adică cercetători buni care văzând publicitatea mare făcută acestor premii s-au lăsat furați de peisaj și au participat la acest salon. Nu vrem să-i jignim, doar să-i îndemnăm la mai multă precauție în alegerea evenimentelor de prezentare a invențiilor lor.


======================================================================

Articolul publicat în 10 mai 2018:

Ați auzit/citit în presă despre Salonul Internațional de Invenții de la Geneva? Aproape sigur v-a ajuns pe la urechi câte ceva. Săptămânile trecute au apărut câteva știri despre acest salon de inventică și pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării (MCI). Să le luăm un pic la purecat.

  1. MCI anunța deschiderea Salonului Internațional de Invenții de la Geneva, în cadrul căruia „în standul național românesc, realizat sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, vor fi prezentate 36 de invenții, iar vineri, 13 aprilie, se va organiza Ziua României.” De asemenea, se vorbește despre ediția de anul trecut: „invențiile românești […] 34 de medalii de aur și 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat și 10 distincții speciale, dintr-un total de 40 de invenții prezentate.” Vom reveni la aceste cifre, dar pe moment vă provocăm doar să rețineți că românii s-au întors acasă cu 42 de premii (de aur sau argint) pentru cele 40 de invenții expuse! Faina treaba, nu? Cireașa de pe tort din acest comunicat: “Urăm succes delegației noastre oficiale, condusă de ministrul cercetării și inovării, Nicolae Burnete și cercetătorilor români care ne reprezintă cu mândrie la această fiestă a inteligenței și a inovației!”
  2. Tot în contextul acestor premii, al doilea comunicat vorbea despre potențialul de inteligență imens al românilor. După spusele MCI, cercetătorii români au învins chiar și legile fizicii: „pila Karpen inventată în 1950 de Nicolae Vasilescu Karpen, un perpetuum mobile care generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior”. Cum, nu știați? Pentru scurt timp a existat un perpetuum mobile marca MCI, care a durat doar câteva zile pe pagina lor de web pentru că mai mulți cercetători (printre care și unul dintre „micii” din Doi Mici și un Anc – Micu; Octavian Micu) au demontat rapid în presă acest comunicat. În foarte scurt timp perpetuum mobile-ul de la MCI a decis să respecte legile termodinamicii, și-a pierdut toată energia, lăsând în urmă doar o pagină cu titlul fostului comunicat și mesajul Error 404! ;-)
  3. Epopeea din acest an a românilor la Salonul de la Geneva este concluzionată scurt in al treilea comunicat de pe site-ul MCI: „La Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, Elveția, România a obținut un total de 36 de medalii (19 medalii de aur, 16 medalii de argint, 1 medalie de bronz) și 31 de premii speciale.” Avem chiar și o listă a premiilor pe care o puteți consulta aici. De remarcat că și ministrul Nicolae Burnete, cel care a condus delegația României, și-a pus o medalie pe piept și că am obținut exact același număr de medalii ca numărul invențiilor prezentate.

Sunt romanii excelenți la inventică, sau …?

… sau e jale!

E foarte trist că Ministerul Cercetării și Inovării se laudă cu Premiile de la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva. De ce? Păi treaba e în felul următor. Aproape toți care se duc acolo primesc o medalie de aur, argint sau bronz. Vorba aceea: să ajungă la toți! In broșura de prezentare scrie așa: “gold, silver and bronze medals will be awarded to the inventions displaying the qualities required by the International Jury”. Nu scrie că e o medalie per categorie, sau că numărul medaliilor este limitat. Scrie că „medalii vor fi acordate invențiilor care au calitățile cerute de juriul internațional”. Care juriu internațional? Cel compus din 85 de experți internaționali ale căror nume vă provocăm să le găsiți, pentru că par a fi secret de stat (sau de canton elvețian, cine știe).

Fără a avea ceva cu stimata doamnă, dar știți cine a mai câștigat o medalie de aur la una dintre edițiile trecute ale acestui Salon? Andreea Marin, pentru un “Body cu chiloţel extensibil Violet by Andreea Marin Bănică”.

Ce e și mai trist este că întreaga delegație a României se duce la Geneva pe bani publici și taxele de participare sunt pe măsura dorinței de a face profit a organizatorilor (noi alt scop pentru organizarea acestui salon nu ne putem imagina). Astfel, la taxa de participare de 1.800 euro se mai adaugă 280 euro pentru metru pătrat de stand, 135 euro pe metru liniar de paravan și TVA-ul aferent. Să facem deci un calcul aproximativ pentru delegația României, care a prezentat 36 de invenții. Având în vedere că România a avut un stand propriu, să presupunem că acesta o fi fost de 10×10 m, nu? Că doar nu înghesui 36 de invenții pe mai puțin de atât. Deci 100 mp x 280 euro = 28.000 euro. Taxele de participare pentru cele 36 de invenții sunt 1.800 x 36 = 64.800 euro. Punem vreo 20 m de paravan: 20 x 135 = 2.700 eur. Până aici avem aproape 100.000 euro. La asta mai adăugăm TVA și costurile de transport și cazare pentru delegația României; să zicem 2 persoane per invenție, deci 72 persoane x 500 euro (cazare-masă) = 36.000 eur. TOTAL = 136.000 euro.

136.000 euro din banii contribuabilului român cheltuiți pentru ce? Pentru (i)a lua țâșpe medalii la un salon de inventică la care se dau medalii pentru orice invenție (că deh, nu dai 1.800 euro taxă de participare degeaba); (ii)OSIM-ul nostru e printre cei care premiază și, ați ghicit, îi premiază tot pe ai noștri; (iii) Iran ne mai dă și el un premiu, iar noi le întoarcem favorul, prin premiul acordat de ministrul Nicolae Burnete (care mai dă unul și prietenilor ruși, apropos); (iv) frații de peste Prut fac și ei cum pot: dau un premiu românilor dar un al doilea și „ursului” de la est și tot așa. Să curgă premiile! Fără număr! De medalii nici nu mai zicem nimic; v-am spus mai sus cum se dau, iar o listă completă cu medaliile acordate nu este disponibilă public (probabil din același motive pentru care nu putem găsi nici componența juriului).

Să ne uităm un pic la Global Innovation Index 2017(GII), știți voi, cel cu care se laudă Ministerul în raportul de activitate cum că suntem în top 50 țări inovatoare la nivel mondial. Atâta doar că locul 42 pe care-l ocupăm ne clasează la coada Europei, în spatele bulgarilor (36), dar surclasăm Muntenegru (48) și Mongolia (52), de exemplu.

Comparăm acum GII cu statele premiate la Salonul de la Geneva. Aici au fost premiate 17 state, acordându-se nu mai puțin de 52 de premii (printre acestea numărându-se și Prize Of The State Agency For Inventions And Trademarks Of Romania – OSIM și Prize Of The Ministry For Scientific Research And Innovation Of Romania). Așezați-vă acum pe ceva comod și stabil, vă rugăm. România a luat 7 din cele 52 de premii, clasându-se astfel pe primul loc, surclasând China și Hong Kong (câte 5 premii), Korea, Malaezia, Taiwan și Tailanda (câte 4 premii) și chiar țara gazdă, care a primit doar 3 premii.

Știți vorba aia: cel mai tare din parcare și parcarea e goală? No așa și cu România la Salonul de la Geneva. Cele 17 țări premiate sunt Romania,  China,  Hong Kong, Korea,  Malaezia,  Taiwan, Tailanda,  Rusia,  Elveția, Turcia,  Iran,  Polonia, Arabia Saudită,  Franța,  Italia, Moldova și Spania. Din primele 10 țări la inovare, conform GII, doar Elveția a luat premiu. Pffff! Întrebarea este: a participat măcar cineva din aceste țări de top în domeniul inovării la marele salon de la Geneva? Nu știm, broșura cu participanții se putea achiziționa doar la fața locului și costa 25 CHF. Concluzionăm că lumea buna a cercetării științifice și inovării nu participă la astfel de evenimente. Colaboratorii noștri din străinătate nici nu au auzit de acest Salon de Invenții.

Nu contestăm valoarea invențiilor prezentate de România la Salonul de la Geneva, dar nu la această competiție se măsoară valoarea unei invenții. Dacă sunt cu adevărat valoroase așteptăm să le vedem patentate pe piețele internaționale, nu la OSIM-ul nostru, unde mai mult ca sigur vor colecta praf câțiva ani, iar ulterior vor fi retrase, nemaiputându-se justifica plata taxei anuale. Din punctul nostru de vedere cheltuirea unor sume importante de bani publici nu se justifică pentru a participa la astfel de evenimente. Cercetătorii români ar fi mult mai câștigați dacă acești bani ar fi investiți în competiții naționale de proiecte, care au devenit o raritate. Spre comparație, bugetul calculat mai sus pentru delegația României la Geneva e cu 36.000 euro mai mare decât cel al unui proiect de cercetare destinat formării de Tinere Echipe.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Inteleg si sunt de acord cu pct. de vedere al celor doi mici si un anc.

    De altfel e de asteptat ca marile inventii sa se tina cumva sub perdea si sa nu se bata toba cu ele. Dar totusi, am citit lista si am gasit niste titluri destul de promitatoare. Desigur nu stiu ce sta in spatele acestora, dar, m-ar interesa, daca autorii acestui articol au studiat mai in amanunt aceste inventii si daca a fost ceva care li s-a parut cit de cit interesant.

    • Nu ne-am uitat în amănunt, dar un exemplu de la una din edițiile anterioare vă putem da: „Body cu chiloţel extensibil Violet by Andreea Marin Bănică” – vezi link mai sus.

        • Pe aici sunt mai mult emisiuni de strat up, fie germane fie americane, investitorii baga bani in idei noi. Nu de putine ori se prezinta chestii absolut idioate, chestii deja patentate. Peste citva timp se analizeaza rezultatele, f des idioteniile aduc extrem de multi bani. Am impresia ca orice e bine promovat poate fi comercializat cu succes.

  2. Doua premii fabuloase acordate la acest salon: primul acordat domnului Stefan cel Mare :) ( asa scrie pe site-ul oficial) pentru „un système de surveillance d’états émotionnels”. :) :) :)

    Al doilea acordat de universitatea din Sibiu unuia din Arabia Saudita pentru
    „tasse avec ouverture et fermeture automatique.””

    Mai sunt si altele la fel de haioase, ceva cu „caca des nourrissons” si altul cu „un alfabet in culori pentru orbi” .

    PRIX DE L’OSIM
    –AGENCE D’ÉTAT POUR LES INVENTIONS ET LES MARQUES DE ROUMANIE
    remis par Madame TatianaRADU, chef du marketing à
    Monsieur Stefan CEL MARE, UNIVERSITE DE SUCEAVA, Roumanie
    pour un système de surveillance d’états émotionnels.

    PRIX LUCIAN BLAGA, UNIVERSITÉ DE SIBIU DE ROUMANIE remis par le ProfesseurConstantin OPREAN, Président à
    Monsieur ALHARBI MAJED SAEED, Arabie Saoudite
    pour tasse avec ouverture et fermeture automatique.

  3. …Cele 12 pagini A4 cu premii acordate în cadrul Salonului sunt accesibile aici…””
    Am dat click si am gasit, pe undeva:

    „PRIZE OF THE STATE AGENCY FOR INVENTIONS AND TRADEMARKS OF ROMANIA -OSIM awarded by Mrs.Tatiana Radu, Marketing manager, to Mr. Stefan CEL MARE, UNIVERSITE DE SUCEAVA, Romaniaf or a system for monitoring emotional statesto NATIONAL INSTITUTE OF R&D FOR OPTOELECTRONICS –INOE 2000,Romaniaforset of techniques of molecular genetics. ”
    ca s aglumesc, sa inteleg ca pana si Stefan cel Mare a luat premii? :))
    Vad ca sunt multe premii date incrucisat, isi dau unii altora premii. Daca am face niste grafuri s-ar vedea imediat, dar nici macar nu e nevoie… Jenant!

  4. “Vă spun sincer, asta doare rău de tot! Să vezi cum guvernul României premiază cu fast o minciună gogonată cum este Salonul de la Geneva arată cât de rupt este de realitatea cercetării” Cristian Presură, cercetător la compania Philips, Olanda. Detalii în interviul de aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Doi Mici si un Anc
Doi Mici si un Anc
Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de actualitate din spațiul public, în măsura în care acestea se suprapun sau au tangență cu ariile noastre de expertiză. Articolele sunt însușite de toți cei trei autori sau sunt publicate sub semnătură proprie. O a treia categorie de articole sunt articolele invitate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro