Ce implicații au procesele semiotice existente în metodologia științei (formularea teoriilor și ipotezelor, interpretarea datelor, comunicarea rezultatelor) asupra cunoașterii științifice rezultate ? Care este scara de timp a stabilității relațiilor dintre purtătorii de înțeles și referenții lor, cum diferă aceasta în funcție de tipul de cunoaștere ? Scara de timp a stabilității are vreo corelația cu scara spațială a proceselor sociale de producere și difuzare a cunoașterii ștințifice ?
Care este relația dintre limbajul matematic și limbajul comun la nivelul purtătorilor de înțeles, al sensurilor din minte și al referenților, al entităților la care se referă ? Această relație diferă în funcție de tipul de limbaj comun în aceeași limbă sau între limbi diferite ?
În ce sens realitatea obiectivă cercetată este independentă de omul de știință care o descrie în condițiile în care tot ce putem ști despre ea este produsul oamenilor de știință ? Obiectivitatea este un concept unitar, plural, stabil pe termen nedefinit sau aflat în evoluție culturală ? Procesele de producție de orice fel (biologică, mentală, culturală, economică) au un caracter obiectiv ?
Care este relația dintre conceptele de timp din diferitele domenii ale științei ? Pe ce ne bazăm când credem că timpul la care se referă fizica este același fel de realitate cu cel din științele sociale și din cele ale omului ?
Relația dintre parte și întreg ține de realitatea obiectivă sau este un model prin care interpretăm observațiile asupra realității făcute la diferite scări ? De ce relația dintre parte și întreg este aplicabilă în toate domeniile cunoașterii ?
Care este relația dintre obiectele caracterizabile ca subiect cu predicate și procesele caracterizabile prin funcții matematice ? Ce înseamnă că procesele au loc în obiecte sau că implică mai multe obiecte, sau că implică părți ale unui obiect și obiecte din exteriorul aceluiași obiect ?
Cum e posibil ca obiectele matematice să lege variabile observabile în domenii diferite ale realității (natural, mental, cultural) atunci când descriem interacțiunile dintre obiecte de feluri diferite sau încercăm să explicăm apariția unora din altele ?
De ce credem că poate exista un model teoretic unitar în cunoașterea științifică ? Care este funcția căutării unității cunoașterii după ce diferitele ei părți și-au dovedit valoarea fundamentală, de descriere locală și regională a realității, și valoarea aplicativă ? Care este relația dintre funcția unificatoare a cunoașterii științifice și funcția unificatoare a cunoașterii spirituale, sunt înlocuibile una cu alta, independente, sau parțial corelate ?
Cum arată o listă a tuturor variabilelor măsurabile prin care poate fi caracterizat omul ? Cum se distribuie ele între domeniile științifice, prin ce fel de obiecte matematice sunt relaționate, cum migrează abordările metodologice de măsurare a lor și procesare a datelor dintr-un domeniu în altul ? E posibil principial să creăm un model general acceptat despre om pornind de la modelele existente ?
Când creăm un termen teoretic, de exemplu “atom” ca să ne referim la o realitate obiectivă măsurabilă atom, ține de natura cunoașterii ca termenul „atom” să fie preluat în procese culturale independente de cele caracteristice științei ? Este ceva necesar, independent de intenția unui om sau a altuia, să existe o folosire ideologică a termenului teoretic sau pentru a obține capital simbolic prin transfer de autoritate de la știință ?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cineva zicea cindva, cum ca pe masura ce stii mai multe, cu atit descoperi cu surprindere ca ceea ce nu stii ,se multiplica la nesfirsit .Practic zi la zi apar in fata noastra , sau in fata mintii noastre ,din ce in ce mai multe necunoscute. Toate intrebarile puse in text , duc la o singura intrebare, la care inca nimeni nu a gasit inca raspuns .Cu totii ne intrebam de veacuri, cine a creat tot ceea ce ne inconjoara si cine poate sa explice modul de functioanare al universului si in mod special modul de functionare al omului ,ca animal trecator , pe aceasta planeta albastra numita – TERRA -.in mod paradoxal in mintea mea exista un singur mare raspuns . Totul este datorat unui singur cuvint ,aplicabil nu numai la om , ci la tot ceea ce ne inconjoara un cuvint numit – INTIMPLAREA- Sa ne bucuram ca existam acum si aici si ca din miliardele de posibilitati , intimplarea a facut sa fim tocmai noi, aici si acum . Cindva nici planeta albastra ,nici noi ca specie pe aceasta planeta , nu vom mai exista .
Stephen Hawking, fost fizician britanic la Cambridge, a produs o serie de filme despre big bang, fizica cuantică și astrofizica pentru marele public. A fost unul din cei care au căutat răspunsuri. A găsit?
patrimoniul universal ….
„În ce sens realitatea obiectivă cercetată este independentă de omul de știință care o descrie în condițiile în care tot ce putem ști despre ea este produsul oamenilor de știință ”
Pentru asta s-au inventat testele dublu oarbe .
In domeniul științelor naturii avem o „complexitate redusă “cum scrie profesorul de la Harvard Edgar O. Wilson în “Consilience. The Unity of the Knowledge”, N.Y. 1998. In științele umaniste, în literatură (poetică) , artă, filozofie, sociologie, istoriografie, teologie, avem “complexitate neredusă”, nu știm exact ce înseamnă “poezia” pentru celălalt cititor.
…“… Care este relația dintre limbajul matematic și limbajul comun la nivelul purtătorilor de înțeles, al sensurilor din minte și al referenților, al entităților la care se referă ?…”…..
Mă preocupă științele naturii (sunt inginer): dacă soarele ar avea masa dublă ar avea radiație de 10 ori mai mare și pământul nu ar putea fi locuit, ar avea 200 grade Celsius pe suprafată.
Acum 2,5 milioane de ani o supernovă a explodat în distanța de 160 ani lumină și a radiat pământul, a ars în Africa pădurile, a apărut savana. Primii „oameni” au fost obligați la mersul pe două picioare.
Una e constatarea în astrofizică și altceva e ipoteza despre om.
In genetică s-a constatat că imigrarea din zona Iran-Turcia-Irak a primilor „agricultori” acum 7.500- 12.000 de ani dealungul Dunării spre Europa centrală a dus la vecinătatea (omul Neandertal a fost deja dispărut) „vânătorilor și colectorilor” locali cu noii imigranți „agricultori” din orientul apropiat. Europenii de azi au 70% origine genetică de la imigranții „agricultori” (si puțin 2 % de la omul Neandertal).
Dacă privim mitologia nebuloasă dâmbovițeană ale „istoriogarfilor (numiți „academici”) cu ideologia lor de „protocronism” până azi….
România europeană are nevoie de conectarea în domeniul științelor naturii cu patrimoniul universal UP TO DATE și JUST IN TIME pentru a depăși „decalajul istoric” atât de mult deplâns.
Cred că o sursă a „dacalajului istoric” față de vest provine din domeniul „complexității nereduse”, a mitologiilor mincinoase inventate de ideologi …protocroniștii de ieri, de azi și de mâine….
Mă bucură faptul ca Universitatea de fizică din Timișoara e pe lista celor 500 universități de rang universal.
Rangul Academiei Române de la București, veche de 160 de ani, nu trebuie ghicit. Se poate mirosi din cuvintele si textele „academicienilor”. Miroase urât, pute a ideologie izolaționistă naționalistă, legionară- naționalcomunistă …..
https://en.wikipedia.org/wiki/Argument_from_authority
Sunt (cel putin) doua afirmatii ale Dvs. verificabil fasificabile:
-„dacă soarele ar avea masa dublă ar avea radiație de 10 ori mai mare” si
-„Universitatea de fizică din Timișoara”
Ce fel de inginer sunteti si ce institutie/ alma mater v-a conferit diploma?
Asta doar asa, daca sunteti de buna credinta, sa stim si noi cata valoare poate fi acordata judecatilor Dvs. de valoare.
Intamplator, sau nu, am ajuns la o intelegere ceva mai putin maniheista despre ce inseamna scoala romaneasca si conexiunile sale „UP TO DATE și JUST IN TIME”, dar nu imi permit sa va fac un proces de intentie „in orb”.
Pot accepta niste resentimente care par a transpira din comentariile Dvs., dar consider ca, daca nu doriti sa va descalificati credibilitatea, ar bine sa va si sustineti riguros afirmatiile.
Altfel, dpdv uman, toti suntem bantuiti de felurite de resentimente… asta inteleg! Restul, mai putin…
Recent la Timișoara a fost o întâlnire a absolvenților din anii 1960 unde profesorul meu de fizică de la liceu a fost împreună cu alți absolvenți. Acolo cei mândri azi de Universitatea de Vest- fizică au prezentat “rangul” de azi, deci între cele 500 de pe glob.
Inginer de “elită” mi-e azi de ajuns.
Nu folosesc limba româna decât „oficial“. In familie nu am folosit niciodată limba administrativă a țării. Liceul l-am făcut în limba maternă, un succes românesc în Banat.Vocabularul meu e redus aici, cu totul altfel în limba maternă.
Vă recomand: Anton Sterbling, un professor care are multe cărți (si prezentări la Iași, întrebați acolo) despre unele probleme apărute aici:
“Anton Sterbling/ Grenzgänge, Heimat, Wanderungen”- POP Verlag ISBN 978-3-86356-054-6
Jargonul dvs mă doare în cot! E un miros din trecutul recent ….
aici e un site liber ……..
pe mine nu ma doare in cot.
Inteleg ce inseamna Grenzgänge, Heimat und Wanderungen si de aceea am si reactionat. Nu sunteti purtatorul unic al nefericilor si resentimentelor, dar, macar nu am ridicat pretentia de a va judeca dincolo de ce este de domeniul evidentei stiintifice. Putem pastra o polemica…
Alles gute
@AdMin- nu va inteleg atacul la domnul Kurt. Ce va deranjeaza mai exact la afirmatia dansului cum ca o stea cu masa dubla fata de a Soarelui ar radia de 10 ori mai mult ca acesta? Aveti o alta valoare, mai mica sau mai mare ?
Eu il respect pentru faptul ca se chinuie sa ne transmita ideile sale, chiar daca o face intr-o romaneasca aproximativa pentru care si-a cerut scuze de vreo cateva ori, (pentru ca nu e limba lui materna si a facut scoala in germana presupun, a emigrat de mult, usw…) ,si nu vad vreun motiv ca sa fie luat peste picior pentru aceasta.
Consider aportul domnului Kurt la dezbaterea de pe acest forum mai folositor decat toate insiruirile dvs. ( functii delta Dirac, operator discret delta Kroenecker, lanturi Markov, tensor metric , etc …) si trimiterile catre Wikipedia. As prefera sa ne traduceti aceste concepte deosebit de abstracte intr-o formulare mai prozaica de tipul ” gaurile negre nu au par…” ( asa au formulat unii fizicieni cu simtul umorului mai accentuat, constatarea ca pentru un observator din afara orizontului evenimentelor toate gaurile negrea sunt la fel, in sensul ca nu putem sti din ce s-au format, cum erau inainte…) si sa nu mai bateti campii pe cinci-sase-zece idei din domenii diferite in fiecare comentariu, pentru ca, eventual, sa va putem urmari si noi, muritorii de rand.
Si pentru ca pareti a da dovada de o solida stapanire a fizicii si a aparatului matematic aferent, poate ne spuneti si noua cat radiaza o stea cu masa dubla fata de a Soarelui nostru?
-nu exista Universitate de fizica la Timisoara; exista o facultate de fizica cu 3 specializari
-https://en.wikipedia.org/wiki/Mass%E2%80%93luminosity_relation & https://en.wikipedia.org/wiki/Main_sequence
Nu m-am legat de limbaj, ci de faptul ca etnicitatea si resentimentul nu este un criteriu de competenta si nici un argument de autoritate in niciun domeniu „de elita”.
I rest my case.
mit freundlichen Grüßen
@Ad Min- dragul meu-se pare ca nu prea intelegi o chestiune simpla, daca ii contesti omului afirmatia cu de zece ori radiatia, da-ne o valoare corecta in opinia ta, nu ne aburi cu linkuri si povesti despre autoritate. O formulare de tipul: „conform legii X, valoarea corecta a radiatiei totale a unei stele (la echilibru, din secventa principala, daca vrei tu, ) cu masa dubla fata de a Soarelui nostru este….Y. Cu linkul spre Wikipedia, nu m-ai convins ca stii sa ridici 2 la putere,de exemplu.
Exista mari oameni de stiinta, ( daca tot vorbim de fizica- Stephen Hawking de exemplu) care au scris si carti de popularizare a stiintei, in care nu prea intalnesti formule, relatii, grafice. Oamenii aceia, autoritati nedisputate in domeniul lor, incearca prin analogii si printr-o exprimare accesibila sa ne dea o idee despre subiectul abordat.
Formularile tale de tipul „Notiunea/ conceptul de punct material dispare in teoria cuantica a campurilor, care pastreaza un echivalent al functiilor delta Dirac, extrapolare in spatiile continue transformate Fourier a operatorului discret delta Kronecker ” imi suna a traducerea unei fraze intalnite pe undeva, fara a intelege esenta sa. Cine stapaneste astfel de notiuni nu le trambiteaza ad-literam. Deasemena nu ma intereseaza in ce limba citesti, poti sa citesti articole stiintifice si in coreeana, important este sa le intelegi in profunzime.
…daca vrei sa intelegi de ce „gaurile negre nu au par”, da un google pe cuvantul „vielbein”…
cuvant consacrat de Einstein… si cauta articolul sau original, in germana, in care introduce conceptul.
Daca vrei sa intelegi un concept, du-te la izvor, nu citi interpretarile epigonilor care… vezi Eminescu.
Parafrazand, o intrebare pusa corect este mai valoroasa decat 1000 de raspunsuri canonice.
corectare:
Universitatea de Vest, facultatea de fizică din Timișoara
@Ad Min- in mod evident nu ai inteles unde am batut cu „gaurile negre nu au par”. In contrast cu exprimarile tale voit sofisticate iti spun sincer ca ma doare-n pedala daca il citesti pe Einstein in original sau ba.
Ai un mod de a-ti transmite ideile total indecvat, iar atacul la domnul Kurt pe tema radiatiei totale a unei stele cu masa crescuta mi se pare penibil. Daca ai fi avut fler te-ai fi legat de temperatura finala de 200 de grade Celsius pe Pamant, pentru ca aceasta chiar ar fi dificil de calculat. Dar si asta ar fi fost exagerat, pentru ca domnul Kurt ne transmitea de fapt o idee care in principiu era corecta.
Consider ca Wikipedia este o sursa la indemana si de incredere pentru o multitudine de informatii, dar sa ne bombardezi cu link-uri spre Wiki din fraza in fraza, chiar pentru orice, mi se pare exagerat.
Cu totii aveam un domeniu de expertiza, iar daca ne-am exprima folosind termenii specifici ai domeniului respectiv , grosul comentariilor ar fi de neinteles pentru grosul cititorilor, un fel de turn Babel. Ma gandesc ca suntem aici pentru a dezbate pe teme mai lumesti intr-un limbaj comun, brexit, incalzire globala, populism, nationalism, neo-marxism, PSD, UE, SUA China, etc… nu tensori metrici, par exemple.
https://www.brainpickings.org/2012/04/06/what-is-science/
Pleiada Dumneavoastra de intrebari s-ar reduce, in intelegerea mea, la doua:
1. Cum functioneaza subiectul, in ratiune si simtire, chiar la nivel biologic… o sugestie de abordare ar fi in teoria atractorilor, apud Daniel Amit (https://books.google.ro/books?id=fvLYch1yQncC&pg=PA81&lpg=PA81&dq=Amit+Attractor&source=bl&ots=4xyP4H9BsP&sig=ACfU3U0Le6zL_pW9lSeSQyYSyRHxAXWmBQ&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjX8b-An_DiAhVylYsKHXIgBncQ6AEwBXoECAgQAQ#v=onepage&q=Amit%20Attractor&f=false)
2. Cum relationeaza subiectul cu obiectul, i.e. spatiul semantic, din care semioticul este doar un strat de procesare (https://en.wikipedia.org/wiki/Semantics)
La unele intrebari nu exista vreun raspuns verificabil/ fasificabil, dupa cate stiu:
-despre timp, ca variabila sau ca operator: tine de unificarea intre cuantica si gravitatie
-despre materialitatea sau metafizica formelor matematice: e.g. Ramanujan vs. Dirac etc.
-despre meta-matematica inteligentei: https://en.wikipedia.org/wiki/Entscheidungsproblem, respectiv despre obiectivitatea cunoasterii revelate :/
Poate clarificati ce sens are suita de chestiuni expuse, caci, fie-mi iertata impresia, par cam puse cu furca, metoda & programul nefiind explicite. Este ca si cum v-as intreba care este sexul ingerilor :D
Cum arată o listă a tuturor variabilelor măsurabile prin care poate fi caracterizat omul
*************
Din multimea întrebărilor, mai mult sau mai putin retorice, cu sau fara raspuns, am ales-o pe aceasta.
Dacă în domeniul naturii suntem martorii unui progres al științei nu-mi pot imagina insa sa se poata desluși vreodata Omul!
Nu numai știința dar nici transcedentalul, misticul nu deschide o fereastra in fiinta umana. Sa fim mulțumiți daca-l putem vindeca de gripă.
Lista parametrilor e variabila, functie de capacitatea noastra de intelegere, si cunostintele noastre la un moment dat, functie de ce dorim sa urmarim.
Putem sa zicem ca putem fi „mulțumiți daca-l putem vindeca de gripă”. Dar eu as incuraja sa studiem mai mult, nu se stie, cum nu ne imaginam skype relativ recent, roboti si google translate, asa am putea asista la schimbari in domeniul omului.
@autor, ati abordat prea multe probleme complicate in acelasi articol, sunt prea multe pentru a fi digerat, inteles sau discutat. Abordati o problema odata.
Pentru ca apreciez stilul Dvs. de „a gentleman should never take himself too seriously”…
1. nu exista variabile masurabile, exista doar observabile, care sunt functie de niste variabile „figment of the theoretical imagination”… e.g. sistemul de coordonate canonice in formalismul lagrangean din mecanica analitica
2. omul poate fi caracterizat prin atribute masurabile, deci observabile, fie ele interne sau externe
Teorema lui Pitagora este valabila doar in sistemul euclidian, iar acesta spune mai mult despre cum modeleaza oamenii realitatea decat despre ce se-ntampla intr-o conjecturata realitate, oricare ar fi aceea.
Notiunea/ conceptul de punct material dispare in teoria cuantica a campurilor, care pastreaza un echivalent al functiilor delta Dirac, extrapolare in spatiile continue transformate Fourier a operatorului discret delta Kronecker. Este o similitudine intre teoria grupurilor discrete Galois si a celor continue Lie, similitudinea fiind simetriile. Pentru dinamica fluidelor este natural sa gandesti in termeni de campuri peste campuri, geometria fiind doar un instrument de calcul, de multe ori de analiza a functiilor complexe… etc.
Timpul, ca observabila, dispare in teoriile covariante (relativistic invariante), ramanand doar ca o variabila a unui model matematic, variabila eventual observabila in contextul unor evenimente … pe picior de egalitate cu pozitia, impulsul etc., relevant ramanand tensorul metric… Subiectul existentei (ontologic) se dilueaza intr-un pozitivism a ceea ce putem sa observam, masuram, modelam… cunoaste (multi o iau razna mistic cand ajung aici).
Mecanismul cunoasterii, subiectul epistomologiei, nu este decat o disciplina a igienei gandirii.
Deci, ce ramane este: suntem doar ce am fost invatati sa fim, sau putem fi mai mult decat am fost educati in fel si fel de teorii, teze si dogme. Politic si dogmatic, un om supus lanturilor Markov este preferabil, d-aia a fost ars pe rug Giordano Bruno si a fost strans cu usa Galileo Galilei, iar Newton a amanat cu 16 ani publicare Principiilor Matematice ale Filosofiei Naturale.
Conchid prin a sublinia ca istoria cunoasterii a evoluat prin tratarea critica a modurilor de gandire, a teoriilor antecesorilor. Indiferent de cvorumul de acceptare si credibilitate existent la momentul challenge-ului, teoria stiintifica nu este un proces electoral.
Doar atat? :-) Cate semestre este filozofia stiintei? :-)
Citatul meu preferat din Wilson,
“Ants are wonderful model organisms for the study of certain phenomena of great interest to humans, namely the basics of the evolution and nature of co-operation, communication and altruism in the formation of complex societies,” Wilson explains.
“But ask me what ants have to say about how we should behave and what they tell us about our own morality. The answer is nothing. Their societies are almost completely female. They eat their injured and they are in almost constant, obliterating war with colonies of the same species. And whereas we send our young men to war, they send their old ladies. There’s not much there to be learnt,” he says.
https://www.independent.co.uk/news/science/why-richard-dawkins-is-no-scientist-the-survival-of-the-least-selfish-and-what-ants-can-tell-us-9849956.html
Cunoasterea, la in moment dat in timp, nu este absoluta, este limitata, partiala.
„Science doesn’t provide values”, a scris Karl Jaspers. Asta este prerogativul omului.
Toate bune si frumoase pana acum. Un om nu are abilitatile mentate pt se cunoaste pe el insusi sau pe un alt om in toate dimensiunile dar o intelgenta artificiala, prin capacitatea de obtinere, stocare si integrare a informatiilor mult, mult mai mare decat a omului, o sa poata. Pana acum, omul a fost cea mai inteligenta specie pe pamant. Daca nu se intampla o minune sau un eveniment neprevazut, avansurile in AI vor crea o specie mai inteligenta decat omul. Omul va avea status de specie inferioara si va fi dominat de specia superioara asa cum animalele sunt dominate de noi.
Ca sa inchei totusi intr-o nota pozitiva, un interviu recent cu E O Wilson, la 90 de ani,
‘Is it true you will have a 90th birthday in June?
Yes. And I can’t believe it! I feel like I’m about 35 or 45. I have the same enthusiasm, and I get out of bed in the morning with the same ease or difficulty I always had. I don’t know what happened. When I was 40, I just assumed that I would be doing the same things at 90. And I am.’
https://www.wired.com/story/at-90-e-o-wilson-thrives-on-being-a-scientific-provocateur/
despre furnici:
mi-aduc si acum, dupa peste 30 ani, impresia care mi-a creat-o nuvela Regii nisipurilor a lui George R.R. Martin (cel cu urzeala tronurilor)… in timp, chestiunea s-a distilat in conceptul de hive-mind… acum ii zicem social media…
despre oameni de stiinta:
https://en.wikipedia.org/wiki/Hans_Bethe
https://en.wikipedia.org/wiki/Freeman_Dyson
etc.
Mulțumesc tuturor pentru comentarii. Scopul acestui text a fost doar de a oferit o imagine cât mai puternică asupra problematicii contextului științelor, al seriozității acestui context. A încerca un răspuns coerent la astfel de întrebări ține de un program de cercetare în metafizică și filosofia științei care e departe de a exista într-o formă bine structurată. Poate în următoarele decenii.
gânduri bune,
Thomas Samuel Kuhn (* 18. Juli 1922 in Cincinnati, Ohio; † 17. Juni 1996 in Cambridge, Massachusetts): membru History of Science Society: cartea The Structure of Scientific Revolutions THOMAS KUHN, 1981 (1969), e unul din tradiția nouă americană care se ocupă cu istoria științelor naturii:
(… „… Paradigmen im weiten Sinne bezeichnete er nunmehr als disziplinäre Matrix, während er konkrete Problemlösungen fortan Musterbeispiele nannte (allerdings gibt Kuhn den Begriff der disziplinären Matrix im Laufe der 70er Jahre wieder auf). Im Postskriptum zu Structure von 1969 heißt es zum Paradigmenbegriff:
„Einerseits steht er für die ganze Konstellation von Meinungen, Werten, Methoden usw., die von den Mitgliedern einer gegebenen Gemeinschaft geteilt werden. Andererseits bezeichnet er ein Element in dieser Konstellation, die konkreten Problemlösungen, die, als Vorbilder oder Beispiele gebraucht, explizite Regeln als Basis für die Lösung der übrigen Probleme der ‚normalen Wissenschaft‘ ersetzen können.“…)
Cărți publicate în secolul 20:
-The Essential Tension: Selected Studies in Scientific Tradition and Change. University of Chicago Press, Chicago 1977, deutsch: Die Entstehung des Neuen: Studien zur Struktur der Wissenschaftsgeschichte. Suhrkamp, Frankfurt am Main 1978: am citit cartea
-Black-Body Theory and the Quantum Discontinuity 1894–1912. Clarendon, Oxford 1978,
-The Road Since Structure: Philosophical Essays 1970–1993. With an autobiographical interview. University of Chicago Press, Chicago 2000
-James A. Marcum: Thomas Kuhn’s revolution: an historical philosophy of science. Continuum, London 2005.
-K. Brad Wray: Kuhn’s Evolutionary Social Epistemology. Cambridge University Press, Cambridge 2011.
Intrebări ale autorului și răspunsuri în patrimoniul universal.
https://www.brainpickings.org/2012/07/05/freeman-dyson-on-tool-creation/
„The „proton-proton chain” that Hans Bethe (1906-2005) described in 1939 gave one of the keys to the mystery. Bethe’s work on stellar nucleosynthesis won him the Nobel Prize in Physics in 1967.”
(The „proton-proton chain” that Hans Bethe (1906-2005) described in 1939 gave one of the keys to the mystery. Bethe’s work on stellar nucleosynthesis won him the Nobel Prize in Physics in 1967.)
@Ad Min- mai nene, vezi ca ai pierdut, ai uitat pe undeva un cuvant esential ” reaction” , adica ” “proton-proton chain REACTION”. Ti-am spus mai sus ca am impresia ca ne traduci fraze intalnite pe undeva , fara sa intelegi pe deplin sensul lor, dar sa pierzi cuvinte cheie la copy-paste devine penibil.
Te intreb ceva, desi nu cred ca am sa primesc un raspuns coerent, ce legatura are Hans Bethe si munca sa cu ce a scris @Kurt mai sus, sau cu ce a scris domnul Iordache?
citatul, caci este intre ghilimele, de mai sus este din sursa https://www.iter.org/mag/3/29.
am vrut sa dau sursa, intre paranteze, dar, am inserat inca o data citatul in loc de hiperlink.
puteai verifica si tu de unde vine, folosind google.
hai sa facem impreuna un exercitiu, folosind textul citat de @Kurt si… surpriza: https://de.wikipedia.org/wiki/Thomas_S._Kuhn
De ce am facut referirea la Hans Bethe: ptr. ca este fundamentul pe care se bazeaza explicatia teoretica a luminozitatii stelelor.
De ce am facut referirea la Dyson: pentru ca este un savant care nu era de acord, foarte argumentat, cu Thomas Kuhn.
De ce dau referinte din wikipedia: pentru ca au suport de referinte si legaturi cu topicurile conexe.
De ce dau referinte din wikipedia in engleza: pentru ca este, de regula, mai elaborata decat versiunea in alte limbi, dar permite are versiune si in alte limbi, daca nu stapanesti bine engleza.
Nu ma intereseaza disputa dintre Popper si Kuhn. Ader mai degraba la teoria lui Milton Friedman decat la cea a lui Keynes. Sunt de aceeasi parere cu Dyson in ceea ce priveste necautionarea establishmentului stiintific pentru incremenirea in proiecte, cum sustine pozitivismul relativizant teoretizat filosofic de Kuhn.
Daca urmaresti secventa cronologica a postarilor, o sa constati ca am facut trimitere la Bethe si la Dyson inainte de trimiterea la Kuhn exprimata de @Kurt.
si, in general, daca vrei sa pari a fi roman, folosesti samd, nu usw ;) sic
„E usor a scrie versuri, cand nimic nu ai a spune”…Multa vorbaraie despre nimic. Gargara si panseuri ieftine, ascunse in spatele unor cuvinte tocite din DEX, in loc sa punem mana si sa si facem stiinta pe care pretindem ca o abordam atat de spectaculos in spatele unor cuvinte pompoase. Cand nu suntem in stare sa luam una singura bucata ipoteza stiintifica si sa o testam, fie ea cat de simpla, ne afundam in filozofii de carciuma cu parfum elitist. Generatii intregi lobotomizate sub girul dezvoltarilor durabile, sistemelor socio-economice-umane, viziuni holiste si alte vorbe complet goale. Asa maestri, asa discipoli…