De ce au votat parlamentarii creșterea alocațiilor pentru copii? Din motive de „tragere”!

În februarie 2019, dl. Robert Sighiartău, cel despre care toți liberalii se întrec în a ne da asigurări că e băiat de familie bună, cu stare, drept care e obligatoriu să admitem că e animat doar de gânduri bune și are și talent politic cu grămada, propunea un proiect de lege prin care cerea guvernului PSD-ALDE dublarea alocațiilor de stat pentru copii.
Firește, nici Liviu Dragnea,nici V.V. Dăncilă, nici Darius Vîlcov, nici playboyul caraghios și cinic al cărui loc ar fi acum la închisoare pentru abuz în serviciu și măsluire a unor date oficiale Orlando nu l-au băgat în seamă. Nu cum trăiesc sau cum se descurcă părinții copiilor români îi interesează pe respectivii. Nu erau, nu sunt ei chiar foarte deștepți, nu au nici studii universitare serioase, unii dintre ei și-au cumpărat diplomele de la Spiru Haret, alții au gustat din repetenție, dar măcar atât au priceput. Fercheșul domn Sighiartău spunea de la tribuna Parlamentului României că “viitorul copiilor României nu se negociază” din rațiuni strict electorale.
La mijlocul acestei săptămâni, proiectul Legii cu pricina a ajuns săptămâna aceasta la scadență. Adică în dezbaterea Camerei Deputaților care e for decizional. Liberalii erau legați de mâini și de picioare, nu aveau cum să îl pună pe dl. Sighiartău să facă dispărut proiectul, dl. Ludovic Orban a bodogănit ceva dar era în situația lui Grigore care trebuia să bea aghiazma, chiar să spună că e de-a dreptul savuroasă, ministrul Finanțelor publice, dl. Cîțu, a făcut fețe-fețe – de unde bani și pentru asta? – dar era totuși fericit că măcar s-a izbutit retrimiterea la comisii a legii de pe urma căreia TVA-ul ar fi scăzut la 16%. În scenă nu putea să nu apară președintele interimar al PSD, dl. Marcel Ciolacu, care ne-a mai împărtășit ceva din profunzimea gândirii sale politice. Ce a ieșit pe gura fostului doctorand al marelui sociolog clujean Vasile Dîncu, salvatorul Stângii și marea mândrie a corpului profesoral al Universității “Babeș-Bolyai”? “Cerem dublarea alocațiilor pentru copii pentru că liberalii ne-au cerut-o în februarie și acum vrem să le-o tragem și noi!”
Miercurea trecută, adică exact în ziua în care s-a votat respectiva lege, am publicat editorialul intitulat Demența și-a găsit cuib în Parlamentul României. Chiar în respectiva zi am aflat că, în viziunea aleșilor noștri, Parlamentul e locul în care aleșii neamului și-o trag.
Probabil că același lucru ar fi vrut să îl facă în dezbaterile prilejuite de Legea bugetului de Stat și Legea asiguărilor sociale de Stat pe anul 2020. Atâta doar că liberalii par să se fi decis și își vor asuma răspunderea pe respectivele legi. Bugetul este unul al strângerii curelei. Așa ne tot repetă dl. Cîțu, pe zi ce trece tot mai palid, tot mai asemănător cu George Demetru Ladima. Numai că nu toți au aceeași curea și nu toți vor trebui să procedeze la același strâns. Crește semnificativ bugetul Internelor și al Serviciilor Secrete. În schimb, pentru Educație banii în plus sunt cu totul nesemnificativi. Doamna Monica Anisie, minstrul de resort, tace fiindcă altminteri va primi firman de mazil că de la învestire până azi a debitat prostii în serie, iar pentru unele dintre ele a fost admonestată chiar de președintele Iohannis. Dl. Sighiartău are de negociat tot felul de alte lucruri.
De banii în plus la alocație, părinții le vor cumpăra copiilor haine, pantofi, mâncare. Câți le vor cumpăra și cărți? Pe câți dintre ei îi va interesa și înaintea examenelor cum fac copiii lor carte? Câți dintre ei înțeleg că sunt parte în procesul de educație? Și că tot vorbim despre școală și educație. Poate îmi spune cineva din PNL ce îl recomandă pe dl. Claudiu Săftoiu să fie director la Editura Didactică și Pedagogică? Contraperformanțele lui manageriale de la SIE și TVR?
Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro