Victor Viorel Ponta e knockout. A devenit copilul străzii!

În cursul după-amiezii de joi a stârnit oarece senzație știrea potrivit căreia cinci membri fondatori plus încă alte 11 persoane până mai deunăzi, cu funcții au demisionat din Pro România. Partidul care se confundă cu însăși persoana fostului președinte al PSD și fost premier al României, dl. Victor Ponta.
Respectivii nu sunt singurii care părăsesc partidul în care unii analiști politici vedeau dacă nu chiar salvarea definitivă măcar o șansă de revigorare dată stângii românești. Alți foști tovarăși de drum (iar drumul a fost tare scurt, chiar mai scurt decât cel al Alianței pentru România, partidul creat de Teodor Meleșcanu după înfrângerea fostului PDSR, PSD-ul de azi în alegerile din 1996) s-au reîntors mai devreme, cum se zice, la bază. Baza fiind mai pentru toți PSD. Și doar în unele cazuri, puține, ALDE. Dintr-o postare “eroică”, optimistă, moralizatoare, ceva de genul Pro România moare, dar nu se predă, a d-lui Victor Viorel Ponta aflăm că cei 16 (Am fost șaisprezece era titlul unui film semnat de George Cornea) se vor îndrepta cu arme și bagaje către PNL. Iar PNL îi va primi cu brațele deschise ca semn de mulțumire pentru că în noiembrie unii dintre ei au votat învestirea guvernului condus de dl. Ludovir Orban. Au făcut-o neluând în seamă dispozițiile contrare ale d-lui Ponta. Iar PNL îi va primi pe acești dezertori cu brațele larg deschise, făcându-se că nu își amintește că unii, în frunte cu dl. Sorin Cîmpeanu, pe care nu m-aș mira deloc ca în viitorul apropiat să-l văd înlocuind-o în fruntea Ministerului Educației pe doamna Monica Anisie, sunt notorii traseiști politici. Și că provin din PSD.
Dar nu despre PNL și felul în care acesta își încalcă cu fiecare zi ce trece promisiunile,jurămintele, preceptele morale aș dori să scriu în editorialul de astăzi. Mă mulțumesc doar să semnalez o postare mai mult decât semnificativă în acest sens făcută pe contul ei de facebook de d-a Adriana Săftoiu.
Mă voi referi, în schimb, la domnul Victor Ponta care, odată cu această nouă pățanie, pare a fi pe punctul de a se afla în fața inerentului, inevitabilului său sfârșit politic.
Dl. Ponta a creat Pro România doar ca să aibă în el un instrument de negociere. Mai mult ca sigur, fostul premier spera să manevreze în așa fel lucrurile încât să dobândească moneda de schimb care să îi permită revenirea pe cai mari în PSD. Cine a urmărit cu o anumită atenție aparițiile televizate inflaționiste din cursul verii ale fostului pesedist șef nu a putut să nu sesizeze cum avea el grijă să sublinieze cât de căutat, de consultant, de ținut la mare cinste este el de cei care încă au mai rămas în PSD.
Dl. Ponta a mizat pe eșecul electoral al Vioricăi Dăncilă ale cărei slabe înzestrări intelectuale și minuscule înzestrări politice a avut în repetate rânduri grijă să le sublinieze. Tot dl. Ponta anticipa debarcarea de la șefia PSD a respectivei doamne. După o perioadă de agitație, dl. Ponta credea că va putea pune de o fuziune dintre PSD și Pro România ca, în fine, în urma unor aranjamente, să fie solicitat să preia șefia PSD. Dl. Ponta l-a subestimat pe dl. Marcel Ciolacu care mai mult ca sigur va fi ales președinte al PSD la Congresul din 29 februarie, nu s-a gândit la rechemarea în tranșee a d-lor Gușă și Dîncu și nici la întărirea poziției de eminență cenușie, un fel de caricatură a lui Deng Xiaoping, a d-lui Adrian Năstase. Nici unul dintre aceștia nu îl au la suflet pe dl. Ponta. Iar începând de joi, chiar și fără aceste piedici, dl. Ponta este perdant. Nu mai are cu ce să negocieze. Probabil nici cu cine. Este un biet, un amărât de rege Lear. Tare mi-e teamă (vorba vine!) că după alegerile legislative de la finele lui 2020 va rămâne fără coledzi.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro