Obiecții la prevederea privind combaterea „traseismului electoral”

Despre Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.115/2015 se știe, în general, că are drept obiect alegerea primarilor în două tururi, în loc de unul singur. Dar proiectul mai conține trei modificări importante: votul persoanelor care și-au modificat reședința înainte de alegeri, mărirea numărului membrilor birourilor electorale de circumscripție și reducerea numărului de semnături necesare înregistrării candidaturilor, în comunele mici.

Primul punct al proiectului este destinat, conform expunerii de motive, limitării cazurilor de „turism electoral”. Într-adevăr, s-a constatat la alegerile locale trecute, în unele comune, practica apariției, în preajma scrutinului, unui număr suspect de mare de vize de reședință. Fenomenul a fost documentat de Expert Forum în Raportul de monitorizare a alegerilor locale din 2016. În localitățile mici, unde câștigarea alegerilor poate depinde de câteva voturi, astfel de migrație subită poate fi decisivă. Fără a contesta nevoia combaterii acestui fenomen cu potențial de viciere a alegerilor, voi pune în discuție modalitatea prin care Guvernul a înțeles să acționeze, în proiectul de lege pentru care și-a asumat răspunderea.

Procedura

Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică prevede că orice proiect de act normativ elaborat de o autoritate publică trebuie să fie publicat cu cel puțin 10 zile înaintea adoptării. Nu numai ca proiectul nu a fost publicat pe site-ul Guvernului sau al Ministerului Afacerilor Interne (din păcate, deja ne-am obișnuit cu această practică), dar nu a existat niciun fel de discuție publică prealabilă privind modificarea condițiilor de vot pentru persoanele care și-au schimbat reședința cu trei luni înaintea scrutinului.

Împrejurarea că avem de-a face cu o asumare a răspunderii este nerelevantă, căci legea menționată nu prevede exceptarea acestei situații.

Inadvertențe tehnice

Proiectul introduce un nou alineat, după alineatul (4), în articolul 18 al legii. Dar lasă neschimbat alineatul (1): „Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv.” Între cele două alineate va exista o evidentă contradicție.

O contradicție apare și în raport cu articolul 24, care prevede: „(1) În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetățenii Uniunii Europene omiși din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective […]”. Referirea la cetățenii U.E. nu poate exclude cetățenii români. Dacă am interpreta sintagma „cetățean al U.E.” drept „cetățean din alt stat al U.E.”, ar apărea o discriminare, căci un cetățean străin ar putea vota în localitatea în care și-a stabilit reședința în ultimele 90 de zile, spre deosebire de cetățeanul român aflat în aceeași situație.

Prevederea în discuție se încheie cu propoziția „În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară”. Presupunem că acest caz se referă la cetățenii care, pentru că și-au stabilit reședința în alta localitate cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului, trebuie să voteze în localitatea de domiciliu. Dar în localitatea le domiciliu ei sunt deja înscriși în lista permanentă, conform art.49 din Legea nr.208/2015 art.25 din Legea nr.35/2008. Ce să caute și pe lista suplimentară?

Obiecția de fond

Conform legii în vigoare, un cetățean poate opta între a vota fie în localitatea de domiciliu, pe lista permanentă (sau cea suplimentară, dacă a fost omis), fie în cea de reședință (unde are „viză de flotant”), pe lista suplimentară. Modificarea propusă răpește celui care și-a stabilit o nouă reședință cu mai puțin de 90 de zile înaintea scrutinului una din variante. Cu alte cuvinte, îi restrânge drepturile electorale.

Un contraargument ar fi că nu ar fi afectat dreptul electoral, căci persoanele în cauză pot în continuare să voteze, dar în localitatea de domiciliu. Într-adevăr, dreptul de a alege nu este anulat, dar este restrâns. Una din opțiunile pe care le avea cetățeanul este anulată prin acest proiect de lege. Cum ar fi sunat dacă, în preajma alegerilor prezidențiale, guvernul PSD și-ar fi asumat răspunderea asupra unui proiect de lege care sa spună că se poate vota numai în localitatea de domiciliu? Oamenii și-ar fi păstrat dreptul de a vota, numai ca ar fi dispărut cele mai multe din cele 1,7 milioane de voturi care au fost exprimate pe listele suplimentare.

Se mai poate argumenta prin necesitatea de a se pune capăt „turismului electoral”. Întâi, trebuie precizat că sintagma a apărut în anii `90, cu referire la altceva, anume practica deplasării unor alegători în scopul votului multiplu. Apoi, chiar dacă acceptăm existența fenomenului descris mai sus, eventuala intenție de fraudă nu poate fi combătută prin pedepsirea unor cetățeni cinstiți, care s-a întâmplat să-și schimbe reședința tocmai în cele trei luni premergătoare scrutinului. Dacă sunt din Oradea și de Sf. Gheorghe (conform unei vechi tradiții) m-am mutat la București, voi fi obligat să mă sui în tren și să merg la Oradea să aleg între niște candidați despre care nu știu nimic, pentru că eu locuiesc în altă parte.

Prevederea respectivă este de discutat și sub aspectul principiului electivității organelor administrației locale, adică dreptul cetățenilor de a alege asupra persoanelor care vor lua decizii în domenii care îi privesc. Ori, interesul legitim al cetățeanului este legat mai degrabă de viața comunității în care trăiește decât de cea în care are domiciliul legal. De altfel, în avizul său, Consiliul legislativ a atras atenția asupra caracterului problematic al prevederii în discuție: „Este de analizat dacă soluția legislativă propusă nu golește de conținut dreptul fundamental de a alege, prin aceea că cetățeni care intră sub incidența normei vor fi reprezentați într-o localitate în care nu mai au interesul.”

În concluzie, Guvernul a introdus intempestiv în proiectul de lege articolul referitor la votul persoanelor care și-au stabilit recent reședința într-o localitate, prevedere cu utilitate discutabilă. Astfel, fiind afectate drepturile electorale ale unei categorii de cetățeni, a apărut o vulnerabilitate suplimentară (în afara modificării legislației electorale în anul electoral, despre care nu discut aici). Dacă nu se va renunța la această prevedere, șansele ca legea, odată adoptată prin asumarea răspunderii, să nu treacă de controlul constituțional vor crește exponențial.