sâmbătă, mai 18, 2024

Între legal și imoral în alegerile universitare

Am citit în cursul săptămânii ce se încheie două texte care nu doar că m-au pus serios pe gânduri, ci m-au și întristat profund. Ambele publicate de Ziarul de Iași, amândouă semnate de universitari prestigioși, evident și sincer preocupați de soarta instituției academice în care își desfășoară de un număr considerabil de ani activitatea. Instituție pe care o socotesc, pe bună dreptate, aflată acum la o răscruce.
Dl. Lucian Leuștean a publicat o Scrisoare deschisă, intitulată N-o fi ilegal, dar e imoral ! în vreme ce dl. Codrin Liviu Cuțitaru a scris comentariul ce se cheamă Universitatea vulnerabilă. Epoca Tudorel Toader. Cei doi binecunoscuți profesori și intelectuali publici ieșeni se arătau alarmați de iminența perspectivei ca dl. prof.univ. dr. Tudorel Toader să profite de un context favorabil, după părerea mea chiar favorizat de complicități interne nedemne și lașe ca și de o legislație pe an ce trece tot mai permisivă și mai indiferentă la criterii de morală, dar și la interesele reale ale învățământului superior din România, și să dobândească un al doilea mandat de rector. Că situația e serioasă, că îngrijorările semnatarilor și nu doar ale domniilor lor sunt profunde o dovedește faptul că profesorul Codrin Liviu Cuțitaru a renunțat în textul domniei-sale la stilul inteligent- ironic și ghiduș care mă face să îi aștept cu sufletul la gură și să îi citesc cu încântare tabletele publicate săptămânal în Dilema veche și în Ziarul de Iași în favoarea unui ton serios și a unei analize chirurgicale.
Citind Scrisoarea deschisă a d-lui profesor Leuștean am fost intrigat de faptul că la o Universitate mare, veche, cu tradiție nu s-a găsit un contracandidat real, plauzibil, cu șanse de reușită în fața celui care, legal, are, e adevărat, toate drepturile de a candida, însă, din punct de vedere moral ,este descalificat prin toate faptele lui mizere comise pe vremea în care a fost și aș zice că a și dezonorat funcția de ministru al Justiției în guvernele de proastă calitate conduse de d-nii Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, respectiv de d-na Viorica Dăncilă. La un moment dat strâns cu ușa, presat de critici, multe dintre ele venite chiar din mediul universitar ieșean, dl. Tudorel Toader a încercat “să se scoată” (să-mi fie iertată exprimarea complet neacademică !), recurgând la stratagema dezonorantă a jocului la două capete.. Un respectat profesor de la Literele ieșene, unul dintre puținii autenticii disidenți anticomuniști, e vorba despre dl. prof.univ. dr. Alexandru Călinescu, mi-a explicat că d-nul Leuștean a eșuat în încercarea de a coagula o majoritate care să îi ofere minime șanse de reușită oricui altcuiva care s-ar fi dorit contracandidatul atât de compromisului domn Tudorel Toader.
Cei ce lucrează în sistem știu că în universități, în „perioadele electorale” se vorbește cum nu s-a vorbit vreme de patru ani, se poartă discuții în contradictoriu, se fac alianțe, profesorii de la o anumită facultate se însoțesc circumstanțial cu colegii de la facultăți ce au interese asemănătoare, viața universitară devine un veritabil furnicar. Facultățile mari, cu un număr considerabil de electori, se află la mare căutare pentru simplul motiv că ele sunt cele ce fac legea, însă pentru a-și impune supremația au nevoie de voturi venite și din partea facultăților mai mici. De aici negocieri, promisiuni, angajamente. Viața universitară o concurează fără probleme pe cea parlamentară. Iar cum în ansamblul oricărei Universități, Facultatea de Drept se numără printre cele care, cum se zice, „fac legea”, dl. Toader pornește din pole position.
Marea problemă e că o modificare legislativă promovată de un fost, lamentabil și, mai presus de toate, agramat ministru al Educației- adică odiosul domn Liviu Pop, a cărui ticăloșie, nu prestigiu e mare cât Casa Poporului- nu mai limitează la două numărul mandatelor de rector la care poate să aspire una și aceeași persoană. Or, faptul acesta creează premisele ca peste patru ani istoria să se repete. Modificările aduse de Senat la Legea Educației binecuvântează infracțiunile la legile bunului simț comise de plagiatorul dovedit Liviu Pop. E de sperat că președintele Iohannis va refuza promulgarea legii în forma actuală.
Și alte legi și acte normative s-ar cuveni revizuite pentru revenirea la normalitate și cinste. Printre care și aceea care dădea dreptul celor ce au avut mandate incomplete să recurgă la stratageme josnice, la demisii cu cântec intervenite cu doar o lună înainte de încheierea mandatului spre a se eterniza în funcție. „Modificarea Pop”, întărită de votul pesedist majoritar din Senatul României, îi scapă de o grijă pe combinagii în chestiune. Au vreme de alte ticăloșii. Și aranjamente.
Universitatea ieșeană este una de prestigiu, serioasă, mare și o cred capabilă ca în ani să își regăsească autoimunitatea. Mai îngrijorat sunt de ceea ce se va întâmpla la așa-zisele „universități mici”, majoritar create după 1989. Ca să spun lucrurilor pe nume, mă îngrijorează și ce se va întâmpla la Universitatea din Oradea. Acolo unde sunt profesor. Loc în care s-a recurs deja la stratagema întreruperii mandatului, operațiune urmată de declarații sforăitoare de realizări, dacă nu cumva chiar sfidătoare la adresa bunului simț.
M-a mirat și nu prea lipsa de reacție a universitarilor. A colegilor mei. Unii chiar de foarte bună calitate, nu toți ieșiți din pulpana răposatului pretinsctitor Teodor Maghiar. Zic că nu prea m-a mirat fiindcă în urmă cu doi ani, atunci când rectorul acum demisionar, însă cu pofte declarate de perpetuare în funcție a semnat acea imundă susținere a candidaturii la postul de ministru al Educației a d-lui Popa- Pamblică, am fost singurul care am protestat public.
Cu ce m-am ales? Doar cu mustrarea unei foste studente, acum colege, pe vremea aceea „cu funcție”, care mi-a reamintit că „ de aici ne luăm salariul”.
Un alt mod de a spune că banii nu au miros. Și nici morala nu este la prea mare căutare.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Modul de stabilire a conducerilor în post-licealele denumite în România universități e o glumă proastă. Meritocrație prin democrație nu prea se poate. Democrație prin populism, da, se poate. Cum să consideri Universitatea ca fiind o societate, un stat, cum să faci confuzia asta uriașă de scară? Dacă s-a făcut, atunci de ce să ne mirăm că universitarii se comportă ca politicienii (nu ca diplomații!) și că cei cu școala politicii se simt în universități ca peștele-n apă?
    Pe vremuri, așa ceva s-ar fi numit eroare ontologică majoră. Acum, trebuie să ne „adaptăm”, adaptarea la context fiind injoncțiunea supremă a „pieței”, pentru că, nu-i așa?, universitatea este și o entitate economică!
    Pe scurt, distinși universitari ieșeni și români, capu’ nu face, obrazu’ trage! Mai ieșiți din când în când din turnurile de fildeș ale specialităților și mai îngrijiți grădina eticii, chiar dacă aveți dispreț de filosofi. Să te pricepi să identifici la microscop o vietate, e OK, să știi istoria orașului în detaliu din antichitate, e impresionant, dar să fii intelectual e uneori inconfortabil și deranjant. Una e să acuzi public, alta e să bârfești post-factum sau să țipi atunci când e prea târziu, ca broasca-n gura șarpelui, „E imoral!!!”.
    Dac-aș fi TT, v-aș răspunde așa acum: „Da și-aveți bre cu morala ista taman amu, diodatî??? Mai ievaluați-o voi patru anișori ș-om mai vorghi apoi!”

  2. Zoaiele parlamentare se extind și încep să acapareze toată viața publică.
    Avem două principii constituționale încălcate fără nicio jenă sau ascunse privirilor mirenilor întru slava prea cucernicilor neacealnici.
    Unul spune că președintele țării are dreptul la maxim două mandate.
    Celălalt spune că cetățenii sunt egali.
    Cine a fost aceste principii? Desigur, neacealnici parlamentari și preacinstiții „judecători constituționali”. Și tăcerea noastră.

  3. Domnule Morariu cu totii care am trecut prin universitatile Romaniei stim ca impostura e la mare cautare in acest mediu. De la calitatea cadrelor didactice pana la stilul doar de a memora informatia fara insa a o realmente utiliza practic sau macar in cadrul unor proiecte practice minimaliste. De aceea practic majoritatea celor care pleaca in occident pentru a-si practica profesia trebuie s-o ia cam de jos si sa-si schimbe optica. Vad ca sunteti foarte optimist pentru universitatile mari. E evident ca va aparti fundul pantalonilor. E un dezastru acolo. Cat despre cele mici, alea sunt doar tarabe de vandut diplome. Nu ca in alea asa zis mari nu se practica. In alta ordine de idei, sunteti un mare moralist, si vad ca in fiecare zi ne spuneti pe cine sa ni se puna pata si pe cine nu. Nu toti sunt la acelasi nivel de impostura evident, dar nu cred ca e rolul formatorilor de opinie sa-i tina pe unii in brate si pe altii sa-i critice. Totul pe impostura si prietenii si pana cand functie de interese va dati mana impotriva noastra.

  4. Dacă ceva merge prost va merge și mai prost!
    Atitudinea?!
    În România funcționează dictonuri de genul:
    – Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase;
    – Curva cu prăjina;
    – Obraznicul mănâncă praznicul,
    – etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro