duminică, mai 19, 2024

Atenție la facturile viitoare!

Deși legea prin care a fost instituită starea de urgență și noianul de ordonanțe militare care i-au urmat îmi dau dreptul de a ieși oricând din casă, netrebuind să completez decât acea declarație pe proprie răspundere, nu am mai făcut-o de joi. Nu am avut motive pentru asta.
Carevasăzică, am ieșit cel mai recent din casă chiar a doua zi după ce președintele Klaus Werner Iohannis a anunțat că, după data de 15 mai, se poate spera la o relaxare a măsurilor care ne limitează anumite drepturi și libertăți. Mulți i-au reproșat atunci Șefului Statului că s-a grăbit, că a făcut mult prea repede anunțul, că mulți dintre concetățenii noștri vor crede că „liberarea” va începe chiar de a doua zi. Din păcate, au avut dreptate.
Joi dimineață, cu ceva înainte de ora 11, atunci când am ieșit eu din casă, adică înainte ca cei trecuți de 65 de ani să aibă dreptul să o facă, pe străzile cartierului în care locuiesc era mai multă animație ca de obicei. Oameni care nu au încă 65 de ani, e drept că cei mai mulți purtau mască, adoptaseră ținute de primăvară, credeau ori mimau credința că ne-am fi întors peste noapte la normalitate, lăsau impresia unui salt neverosimil înainte în timp, păreau să se comporte de parcă am fi deja cândva, mult după data de 15 mai. Mai multă lume la coada de la farmacie, mai mulți chiar decât în preajma Sărbătorilor pascale la Carrefour.
Cum spuneam, după experiența de joia trecută, am dobândit și eu convingerea că președintele României s-a grăbit atunci când ne-a anunțat că vor interveni niscaiva schimbări în bine imediat după a doua jumătate a lunii viitoare. De ce a făcut cu atât de mare anticipație respectivul anunț dl. Iohannis? Din calcule politice, pe de o parte, dar și din motive de liniște socială.
Apariția pe piață a iresponsabilului plan Vacanța mare a profesorului Streinu-Cercel a creat serioase îngrijorări nu doar în rândul seniorilor, ci și printre cei de abia trecuți de 40-45 de ani care se vedeau și ei trecuți într-o anume categorie de risc. Și cărora dl. Cercel le rezerva un tratament de inspirație comunist-fascistoidă. Desigur, cum spuneam și în comentariul publicat ieri, rămâne o enigmă cine, cum, de ce a dat publicității respectivul plan dement al directorului Institut de Boli infecțioase Matei Balș.De ce a făcut-o chiar în zilele Sărbătorilor de Paști, deși el datează din februarie. Dincolo de asta, e clar că profesorul a greșit grav punând pe hârtie ceea ce a pus și că hotărârea îndepărtării domniei-sale de la șefia Comisiei științifice anti-COVID se impunea a fi luată cu maximă urgență. Făcând abstracție de protestele etern disproporționate ale decervelatului PSD și a comisiei de femei de acolo, în frunte cu vorbăreața, cu patetica Gabriela Firea și, ce să vezi?, cu revenita la viața publică Viorica Vasilica Dăncilă. Sau de jălaniile de la Antena 3 și de la urât mirositoarea emisiune România 9 pe care etern jucătoarea la două capete Doina Gradea o păstrează cu nerușinare în grilă. Că s-au putea să nu se știe și PSD să revină iarăși la butoane.
În ceea ce mă privește, privesc cu prudență ceea ce s-ar putea întâmpla îndată după 15 mai. Mi-e greu să spun dacă vom putea face sau nu dovada respectării disciplinei necesare și a dispozițiilor autorităților. Știu, trebuie reluate activitățile productive. Trebuie mers și la școală. Nu știu însă dacă suntem pregătiți să o facem. Doamna Monica Anisie, ministrul Educației Naționale, îmi dă impresia că mai degrabă face planuri din cuțite și pahare. Și acelea aproximative, incomplete, și acelea dând dovadă că doamna ministru este depășită de situație și are mari probleme de comunicare publică. Bun, adică deloc bun și rupt de realitate este și planul prin care Ministerul păstorit de doamna Anisie instituie obligativitatea cursurilor online la toate nivelurile învățământului preuniversitar. Tot auzim cât e de mare acoperirea cu servicii de internet la nivel național, dar se cam tace atunci când vine vorba despre câți dintre elevii din mediul rural, din familiile defavorizate au acces la el și câți posedă device-urile necesare. Părinții sunt făcuți direct responsabili de participarea odraslelor lor la aceste cursuri online. Foarte bine. Nici un om cu scaun la cap nu poate nega rolul familiei în procesul de educație. Ce facem însă cu acele familii în care sunt mai mulți copii. Au ele două, trei, patru laptopuri sau tablete, câte un asemenea device pentru fiecare utilizator? Au banii să și le procure în regim de maximă urgență? Dl. Ludovic Orban, premierul României, vorbea vineri despre faptul că școlile vor urma să le furnizeze obligatoriu elevilor, odată reveniți la școală, măștile de protecție necesare. Din ce bani, din ce fonduri?
Să sperăm că guvernanții vor ști să pregătească așa cum se cuvine ceea ce ar urma să se întâmple după 15 mai. Și vor lua deciziile nu în funcție de calcule politice, de voturi, de dorința de a face cu orice preț pe placul electoratului.
Facturile viitoare riscă să fie din cale afară de încărcate dacă nu se va face proba echilibrului, a înțelepciunii și fermității.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. „Mai multă lume la coada de la farmacie, mai mulți chiar decât în preajma Sărbătorilor pascale la Carrefour.”

    Probabil depinde de specificul local. În economie, unii vorbesc despre obiceiuri de consum, alții, despre economie comportamentală. Eu, spre exemplu, aș vorbi despre Colentina, unde la magazinul menționat, în imensitatea lui, nu erau mai mult de 30 de persoane, iar la farmacie, nu era nimeni, nimeni. E drept că pe geamul farmaciei se afla un afiș pe care scria mare „Azi nu avem: măști, mănuși, dezinfectant”.

    Mărturisesc că, alături de alte teme interesante, despre care scrie zilnic cu mult talent, mă bucură mult subiectul abordat astăzi de dl Mircea Morariu, anume, învățământul la distanță. Căci, despre asta este vorba, „școala online” este de fapt învățământ la distanță.

    Iar, cele mai pregătite pentru învățământ la distanță sunt, fără îndoială, universitățile, care au o experiență îndelungată în acest domeniu. Astfel, mă amuză să-mi amintesc despre tâmpenia celor care vorbeau, mai ales cu referire la o anumită universitate (deși erau și sunt numeroase altele la fel), care organizau examene și testări cu ajutorul computerului, pe platforme specializate.

    Pentru că, da, universitățile au, spre deosebire de licee și școli primare, platforme online proprii, cumpărate ori închiriate pe bani mulți, pentru învățământ la distanță. Este simplu să-l generalizeze acum pentru toți studenții. Este vorba fix despre examenele „x și 0, în fața calculatorului”, pe care le condamnau profesorii, părinții, analiștii și părerologii de toate soiurile în urmă cu doar câțiva ani.

    Acum ne mirăm de reticența celor îndemnați să susțină examene „la calculator, cu x și 0” ?! Păi, este rezultatul anilor de denigrare a învățământului la distanță, online, propagată „la greu” exact de cei care se plâng astăzi că elevii și studenții români nu sunt pregătiți pentru așa ceva!

    Și, apropo, un telefon mobil, precum are domnul cioban Ghiță, la stâna domniei-sale din munți, este de fapt o tabletă ceva mai micuță. Și, din calcule și sondaje, nu prea sunt familii care să aibă un astfel de telefon… Nici cele mai sărace, pentru că le folosesc ca să comunice cu rudele plecate la muncă în străinătate… cunosc utilizatori ai telefoanelor mobile din zone sărace și izolate de la 4-5 ani, până la 75-80.

    • Daca veti sta sa invatati cate 6 ore pe zi in fata calculatorului veti capata, pe langa cunostinte:
      – diabet
      – obezitate
      – boli vasculare (diverse)
      – afectiuni cornoariene si ale aortei
      – atrofii cerebrale si accidente cerebrale
      – scolioza si/sau cifoza
      …si multe altele.

      Pentru a nu se intampla asa ceva, este nevoie de:
      – pauze la 40-50 de minute
      – o foarte stricta igiena a pozitiei (scaune, mouse si tastatura ergonomice- nicidecum touch screen sau tastaturi cu linii paralele, nici vorba de scaune de supermarket)
      – un program zilnic de minim 60 minute activitate fizica.
      … si altele.

      La cei mai in varsta nu conteaza prea mult (oricum sunt condamnati multi dintre ei, de un regim de viata nesanatos), dar copiii nu trebuie obligati sa repete greselile parintilor lor.

      Multi realizeaza doar foarte tarziu ce efect a avut asupra sanatatii comportamentul „”online””- nu e mai poate face mare lucru.

      ===

      Speranta de viata creste, dar si incidenta bolilor. Ce folos sa traiesti 100 de ani, daca de la 60 faci diabet insulinodependent, dementa senila, boli cardiovasculare?!

      ===

      Eu as face altceva:
      – as impune un program clar, obligatoriu, diferentiat pe varste, de educatie fizica.
      – as comanda televiziunii nationale o serie de emisiuni pe tema igienei in utilizarea computerelor. – as face un plan cadru orar pentru invatarea on-line si as mandata insepctoratele sa verifice prin particpare directa, prin sondaj.
      – as finanta cercetarea unor solutii de tip e-ink si calculatoare bvazate pe aceasta , pentru elevii foarte mici
      – as reintroduce orele de atelier la gimnaziu, atat in scop ul stimularii creativitatii cat si in scopul stimularii activitatii fizice curente.

      Este raspunderea statului de a asigura sanatatea populatiei de varste mici.

      ===

      Lectiile on-line in sine tin de o lunga perioada de pregatire a sistemului scolar (probabil peste 4 ani, cu buget de peste 2 miliarde de euro), greu de crezut ca bizonii din eductia romaneasca vor accepta asemenea idei- pentru ei ”doi muncitori sapa un sant in 4 ore etc.”” si „”subordonatele, diftongii si triftongii”” sunt culmea educatiei. :-(((

  2. Erată.
    Rog, cu scuzele cuvenite, eventualii cititori ai modestului meu comentariu să citească în loc de „nu prea sunt familii care să aibă un astfel de telefon” – așa cum greșit este scris mai sus – „nu prea sunt familii care să nu aibă un astfel de telefon”.

    Ca de obicei, tastatura este cea vinovată. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

  3. Brusc imi aduc aminte frumoasele versuri ale lui Mihail Eminescu -Cum mângâie dulce, alină uşor Speranţa pe toţi muritorii!- si asociez fara sa vreau versurile poetului cu cuvintele presedintelui ce ne arata o probabiltate ca -speranta – nu ca un fapt deja legiferat . Incet , incet, partial si controlabil periodic unele activitati isi vor relua cursul . Functie de evolutia pandemiei se vor relaxa unele proceduri si se vor relua activitatile mai mici, ce nu necesita prezenta umana mare . Desigur, calculele politice sunt inevitabile , doar nu o sa ne gindim ca dupa ce un partid isi asuma singular gestionarea acestei extrem de dificile perioade , va renunta in favoarea altora . Jocul politic nu poate fi diferentiat de binele comun pentru ca acest bine comun (evident aparat de guvernarea actuala) sta tocmai la baza cistigului politic . Toate masurile luate au si politic in vedere -binele comun – si acest bine comun se reflecta in rezultatul final ,numit – putine cazuri de decese – . Erori au fost si vor mai fi ,dar ele nu pot fi imputabile in totalitate acestui guvern ci mai degraba unor decidenti locali ce nu au tinut cont de recomandarile initiale transformate mai apoi in ordonante militare . Ministrul sanatatii este mereu in mijlocul evenimentelor acolo unde se constata cazuri de nerespectare a legilor , ministrul de interne asisderea , premierul se dovedeste un bun comunicator si un cunoscator al temelor de orisicare natura ,ba chiar si a celor financiar -economice . Toti ministri de resort se comporta civilizat si isi fac treaba in liniste acolo unde se afla . PNL a ramas singur pe scena politica , alte partide nu au reusit sa sparga anonimatul si par a fi retrasi undeva in afara jocului politic .Apar doar raslate declaratii ce nu aduc in fata natiei fapte concrete ci mai degraba marunte intimplari criticabile si nu opozabile prin actiuni concrete . Presedintele se comporta exemplar si incearca prin orisice modalitate sa induca in mintea noasta o stare de liniste de relaxare, in paralel cu prezentarea doar a adevarului de moment (totul se poate schimba oricind si in bine si -doamne feri- in rau ).Intram deja in alt nivel al intelegerii, intr-o alta faza a lucrurilor ,odata ce UE se va pune de acord in ceea ce priveste modelul juridico – financiar de ajutorare a statelor membre si un plan comun va fi aratat curind , noua , tuturor . Vor exista proceduri diferite de ajutorare , sume imense de bani vor fi imprumutate statelor , alte sume vor fi date ca ajutor nerambursabil , altele vor proveni din fonduri de ajutorare obtinute din donatii , altele vor fi parte din bugetul Uniunii . Se vor realoca in intreaga Uniune capacitati economico- industriale si in Romania , ceea ce noi vom putea gestiona, la nivel economic, cu propria forta de munca . Sa asteptam cuminti totul , oricum nu prea avem ce mai face ,mai ales cei mai in etate .

  4. Unii chirurgi taie coaste ca să scoată o tumoare din plămâni, alți medici preconizează izolarea chinuitoare a bătrânilor. Toți vor să salvezi vieți. Dar „nu avem nevoie de orice creștere a productivității, ci de una socialistă” – zicea Stalin. Așa e și cu medicii, nu avem nevoie de orice medici, avem nevoie de medici peneliști.

  5. Cateva socoteli pe populatii limitate , durata suficienta si expunere ridicata ne arata cu bine si rau ce inseamna revenirea la normal .Am luat in calcul cele mai afectate doua nave de croaziera si oamenii din sistemul medical italian . Pe cele doua nave din 7500 oameni 1562 au facut boala si 35 au murit . In sistemul medical italian pe 9 aprilie se inregistrasera 13000 imbolnaviri si 130 morti .
    Proportional o sa avem ceva in preajma a 40 milioane morti in lume si 90000 in Romania . Par a fi cifre de cosmar dar pe de alta parte 0.5 % din intreaga populatie nu mai suna apocaliptic . Spre deosebire de cazurile de mai sus aceste imbolnaviri o sa aiba loc de-a lungul a mai multor luni dar intotdeauna la nivel local caracterul extinderii infectarilor o sa fie exponential . Presa o sa aiba material din belsug .

    • Am uitat sa completez faptul ca desi nu cunosc cate cadre medicale lucreaza in spitale ce trateaza pacienti cu covid (si au fost cifra din care s-au separat cei 13100 infectati ) am gasit statistica celor ce se ocupa cu caminele de batrani 1464 imbolnaviti dintr-un total de 5805 . Sunt cifre in acelasi ordin de marime cu cele de pe nave si personal sunt sigur ca dinamica asta se va aplica fiecarui focar in lipsa masurilor impuse fortat .

    • Presa adica mass media s-a omogenizat ceva teribil ! Diferența dintre deficitul rezonabil de 3% si 10 % deficitul de urgență va genera o noua pătură socială politico-medicalo-mediatică OPULENTĂ. Dacă mu era totusi pace i-am fi numit ÎMBOGĂȚIȚII DE RĂZBOI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro