Scriam zilele trecute că președintele Klaus Iohannis a făcut, în Săptămâna luminată, anunțul referitor la o relaxare treptată a restricțiilor impuse populației prin ordonanțe militare, relaxare ce ar urma să intervină după 15 mai, ca reacție imediată la sensibila tensionare socială acutizată după ce planul iresponsabil conceput de dl. prof.univ.dr. Adrian Streinu-Cercel, un ins pesedizat până în măduva oaselor, a devenit public.
Oricum, oamenii ajunseseră la limita răbdării, au devenit tot mai greu de ținut în casă, unii nu mai au resurse, bani, și-au pierdut deja locurile de muncă, presa aservită PSD, gen Antena 3, TVR 1, România tv, Cotidianul, Evenimentul zilei, cristoiublog și alte „organe” de aceeași teapă le-au stimulat pensionarilor frustrarea. Așa că publicarea documentului incalificabil scornit de mintea directorului Institutului de boli infecțioase „Matei Balș’’, dincolo de misterele aferente referitoare apariției lui în spațiul public (nu exclud deloc ca la mijloc să fie tot mâna PSD), nu a făcut să stimuleze temeri și frustrări. Prin anunțul optimist referitor la ceea ce ar urma să se întâmple după 15 mai, președintele Iohannis a urmărit detensionarea situației.
Din păcate, în zilele imediat următoare, mulți conaționali de-ai noștri au crezut că mult așteptata „liberare” a devenit deja o realitate. Dl. Klaus Werner Iohannis a socotit potrivit să reacționeze. De aceea a convocat marțea trecută o primă conferință de presă. Poate prea lungă, prea dezlânată, cu excesiv de multe teme. Poate că nu era momentul ca președintele să se războiască iarăși cu PSD, deși acesta face ce face și cu fiecare nouă ocazie își dă arama pe față. Votează legi populiste, imposibil de pus în practică, adâncește precaritatea stării financiare a țării, desăvârșindu-și astfel opera începută pe vremea când era la guvernare. Greșeala președintelui Iohannis a fost aceea că și prestația domniei-sale s-a înscris tot într-o logică electorală. Că iarăși a încercat să fie avocatul și un fel de locomotivă electorală a PNL. Unii ziariști i-au pus d-lui Iohannis întrebări incomode, iar domnia-sa fie a preferat să le evite, fie le-a formulat răspunsuri ambigui. Fie chiar s-a aventurat pe nisipuri mișcătoare. La fel a făcut și ieri cu ocazia incredibilei lui ieșiri cu caracter naționalist asupra căreia am intenția de a zăbovi în comentariul de mâine.
Dl. Klaus Werner Iohannis nu a avut marți o atitudine clară în privința demagogiei electorale a premierului Ludovic Orban care a uitat de solidaritatea „șefilor”, adică chiar și a domniei sale cu cei cărora li s-au diminuat brusc veniturile sau, chiar mai rău, și-au văzut falimentate afacerile ori contractele de muncă suspendate. Dar nici în ceea ce privește imposibila majorare cu 40% a pensiilor începând cu luna septembrie.
Cred că președintele și guvernanții trebuie să își asume responsabilitatea politică de a face, în perioada imediat următoare, anunțul plafonării veniturilor bugetarilor și ale pensionarilor până la finele anului 2020. Cred că trebuie să devină mai rezervați în privința promisiunilor vizând alocări de bani pe care nu mai prea au de unde să îi scoată. Unele întrebări ale jurnaliștilor vizau o atitudine asumată. Nu au avut parte decât de amânări și de ambiguități prost plasate.
Alți ziariști, gen Dan Tăpălagă, un resentimentar notoriu, au profitat de întălnirea cu președintele spre a-și rezolva cu acesta vechile dispute, în vreme ce infantilul Iosif Buble de la Știri pe surse, soțul aviatoarei politice Diana Tușa, aterizată acum la PSD, s-a făcut clar de râsul lumii. A dorit tunsoare, de tunsoare morală a avut parte. Noroc că insul în cauză e defectiv de asta.
Ce a dorit, de fapt, să comunice președintele Iohannis în cursul acestei conferințe de presă pe care o văd a fi fost una în oglindă cu declarația din Săptămâna luminată? Purr și simplu, președintele a vrut să spună că nu trebuie să ne facem iluzii în privința regăsirii totale a libertății imediat după 15 mai. Că totul depinde de felul în care va evolua situația în privința îmbolnăvirilor cu COVID 19. Că unele măsuri de relaxare ar putea fi oricând revocate dacă situația o va impune. Că nu vom putea zburda în voie și că viața noastră va fi cu totul alta decât a fost înainte de pandemie.
Cei de vârsta mea, chiar și unii ceva mai tineri, au avut deja parte de câteva schimbări dramatice de-a lungul vieții. Prima s-a petrecut odată cu Revoluția din Decembrie 1989. Am trăit experiența reîntoarcerii de la comunism la capitalism. O rentoarcere despre care propagandiștii PCR ne spuneau că ar fi una imposibilă. Că la noi nu s-a impus terapia de șoc, că am bătut nepermis de mult pasul pe loc, că am avut parte de ezitări cu nemiluita, cu tentative de păstrare în limitele unui imposibil gorbaciovism, toate astea cad în sarcina lui Ion Iliescu și a monstruoasei lui creații politice. PSD-ul de azi. Cea de-a doua a intervenit îndată după 11 septembrie, atunci când am realizat cu toții, nu doar americanii, cât de primejdioasă este amenințarea teroristă. Și că suntem condamnați să conviețuim cu terorismul. Aici am avut noroc. Dar nu spunea și scria oare profesorul Lucian Boia în cărțile sale că România a avut adesea parte de noroc de-a lungul istoriei sale milenare?
De data aceasta, lucrurile par să stea nițel altfel, Nu suntem scutiți de confruntarea cu COVID 19. Virusul este dușmanul invizibil. Și pare-se că va rămâne altfel mult timp de acum încolo.
Partea proastă e că lupta împotriva lui are în România o puternică tentă politică și electorală. Lucrul a fost vizibil și în timpul conferinței de presă de marțea trecută de la Cotroceni și în comentariile care au urmat după.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro
7 COMENTARII
LĂSAȚI UN MESAJ
Sprijiniți proiectul Contributors.ro
Carti noi
Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici
Carti noi
În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici
Carti
- O carte despre regretatul istoric Mihnea Berindei în care veti gasi și inventarul Colecției Berindei. Descarca gratuit volumul.
- Vezi: Dezbaterea „Mihnea Berindei: un luptător pentru drepturile omului și democrație”
După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici
Cumpara cartea
Esential HotNews
contributors.ro
Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
1. La noi, toate domeniile sunt politizate excesiv si toate evenimentele. 2. Politicienii nu au clasa politica adevarata si nici doctrine bine definite, o intorc dupa cum le este interesul. 3. Bugetarii au devenit o casta intangibila dar care aduc multe voturi pentru cine nu le taie interesele si lenea. 4. Toate greselile economice au fost suportate de populatie, mai ales dupa 2008. 5. Reformele structurale si modificarea legislatiei clientelare este amanata la calendele grecesti.6. Donatorii politicienilor cu afaceri mai putin oneste si tv. aservite nu vor fi niciodata deranjati de fisc ori altii.7.Controlul marilor averi si confiscarea celor nejustificate nu se va face niciodata si nici taxe dupa nivelul veniturilor si averilor, de acolo vin donatiile politice.8. Ultim exemplu, si recentul orar 7-11 este dat tot in favoarea marilor complexe comerciale care deschid devreme, in timp ce micile magazine de cartier deschid la orele 9-10 si inchid la 19. Iar marfa la acestea mici vine dupa ora 10.
„oamenii ajunseseră la limita răbdării…”
Situația a fost previzibilă, după cum am scris cu câteva săptămâni în urmă, în comentariile mele. Apoi, stând în case, după ce au făcut curățenie de 23 de ori și s-au spălat pe mâini de 47 de ori, mulți privesc la TV ca să-și umple timpul. Prin urmare, aceasta fiind principala ocupație, presa are audiențe garantate. În acest context ajutorul oferit de guvern instrumentelor de manipulare și propagandă din mass-media este o mită fățișă.
Posturile TV și presa în general, de la cea controlată de dl Ghiță, la cea controlată de dl Teszari, a devenit favorabilă guvernului și Președintelui. Așadar, îți permite să critice inclusiv PSD. Dar, asta ajută prea puțin societatea românească, revizuirea Constituției ar fi cu mult mai utilă…
Dar, în cazul reacției la inepția făcută de PSD cu privire la proiectul de lege care acordă autonomiei nu-știu-cărui ținut, aceasta NU a fost nicidecum naționalistă, așa cum pretind țuțerii PSD. (Nici PSD-iștii nu sunt cu toții de acord cu șeful lor, căruia i s-a cerut demisia.)
Este prima dată când o cameră a parlamentului României ADOPTĂ o asemenea lege! Presa internațională asta titrează! Votată, sau nu, a fost adoptată, chiar dacă în cazul încercărilor anterioare fusese votată, însă nu adoptată. A fost adoptată!
Or, dacă nu intervenea, Președintele ar fi fost, pe bună dreptate, criticat aspru. Tonul a este fără îndoială explicat prin faptul că Președintele Republicii este cea mai bine informată persoană din țară. Prin urmare, sunt convins că a fost justificat, inclusiv în privința unor înțelegeri între majoritatea parlamentară românească și reprezentanții unor puteri străine.
Interese economice ale acestora în țara noastră, în domeniul energiei, spre exemplu, au fost în repetate rânduri și explicit formulate în plan internațional.
In aceste momente de cumpana , pentru intreaga omenire, in care coronavirusul isi face de cap cu vietile si sufletele noastre , statul Roman ce este reprezentat de guvern si presedinte , parlamentul aproape ca nu mai exista , iar cind exista face sau mai degraba se preface in a accepta legi trecute- tacit- . Sa fie oare uitarea , nestiinta unor regului sau o intentie clara de ascundere a adevarului ? Dar cum textul ne promite ca abia de miine vom putea comenta scurta zicere, a presedintelui ,ce se refera la proiectul de lege al UDMR numit Autonomia Tinutului Secuiesc ,ne multumim a spune doar : sufletul romanesc al presedintelui etnic german a rabufnit si aceasta rabufnire distruge politic intreaga scena . Dar explicatiile tot miine . Daca ne intorcem la conferinta de presa este absolut normal ca presedintele si premierul sa aduca in fata natiei toate datele ce tin de pandemie . Intrebarile ziaristilor fac si ele parte din normalitate si cu cit sunt mai dificile cu atit creste si calitatea raspunsului presedintelui . Echilibrul , calmul , atit de necesare in astfel de situatii si afisate ca normalitate de catre presedinte , i-au determinat pe unii dintre ziaristi sa se pozitioneze cumva agresiv (poate e un cuvint cam tare ) nu prin cuvintele ce au construit intrebarile ci prin facialul lor si tonalitatea vocii , ghidindu -se poate dupa preceptul – tonul face muzica – . Diferenta a fost atit de evidenta , incit presedintele s-a ridicat cu o clasa in plus fata de cei ce au procedat cumva asa . Cuvintele _si deasupra tuturora se ridica cine poate – sunt mai de actualitate decit oricind si vrem nu vrem, ele se potrivesc si scurtului dar devastatorului comunicat de presa de a doua zi. Asa cum ne-a obisnuit presedintele a incercat sa arate o situatie la zi a epidemiei si sa anticipeze putin ceea ce se poate intimpla in viitorul apropiat . O mini relaxare este binevenita , iar noi toti putem intelege diferenta intre necesitatea actiunilor guvernamentale ,legate de pandemie , ce are in spate responsabilitatea tuturor cetatenilor fata de o stare de fapt si gresita interpretare a unora ce ne prezinta totul ca si cind am fi cumva pedepsiti , ca si cind totul este o pedeapsa . Nici vorba , notiunea de pedeapsa include in ea si o fapta anterioara pedepsibila , aici este vorba despre grija noastra comuna de a nu ne imbolnavi si de a nu ii imbolnavi si pe alti semeni ai nostri .Cu nerabdarea de a citi interpretarea spuselor de miine, ale autorului textului, referitoare la scurta zicere prezidentiala , raman cu speranta ca pandemia va trece curind si ne vom putea relua impreuna obisnuintele ,macar partea din ele ce ne-a fost mai draga . O zi minunata tuturor , poate si cu putina ploaie (cita nevoie avem de ea ).
Stimate domnule Morariu
Gândiți-vă la posibilitatea publicării on-line a cursului dvs de literatură franceză. Crescut în spiritul și admirația pentru cultura franceză aș fie extrem de interesat. Bineînțeles sunt absolut dispus să plătesc accesul.
Îmi amintesc cu plăcere de accesul la colecția Livre de Poche!
Altfel, cu bune urări
Ce bucurie! Încă exista in Romania admiratori de adevărată cultură
„Ce a dorit, de fapt, să comunice președintele Iohannis în cursul acestei conferințe de presă pe care o văd a fi fost una în oglindă cu declarația din Săptămâna luminată?”
Daca este nevoie ca cineva sa ne explice ce a vrut presedintele Iohanis sa comunice inseamna ca presedintele nu a comunicat ceva, s-a balbait si el pe la televizor ca si restul clasei politice.
Ba, eu as zice ca daca cineva are nevoie sa i se explice ce anume a spus Presedintele in conferinta sa de presa, inseamna ca nu a fost atent, ori a inteles mai greu decat majoritatea. Explicatiile suplimentare pot fi binevenite, nu trebuie sa ne ferim de ele. Dezbaterile sunt utile, pentru ca este posibil ca nu toti sa fi inteles la fel.