duminică, mai 19, 2024

Geopolitica hidrogenului, Green Deal și posibilitățile României

Green Deal ne costa dacă nu știm ce să facem!

Chiar primul ministru spunea că România va trebui să renunțe la producția energiei din cărbune, ceea ce va produce un minus de până la 3000 MW/h din capacitățile de producție energetică națională. Cu ce putem înlocui acest gol de capacitate securitară? Arătam aici că sistemul energetic național nu poate încă renunța la capacitățile care nu sunt dependente de soare, vânt, secetă și frig extrem, adică la capacitățile care produc energie din combustibili fosili.

Până în aprilie 2020 România mai putea depune proiecte pentru programele europene ce se refereau la dezvoltarea de capacități pe gazele naturale, acestea fiind considerate combustibil de tranzitie pentru încă 10 ani. Nu am auzit să se fi discutat despre aceasta problemă.

De asemenea, România a intrat în infrigement pe problemele de mediu generate de gropile de gunoi din București, Timișoara, Cluj și Iași și mai este pasibilă să intre sub lupa Comisiei Europene pentru nerespescarea normelor privitoare la emisii și la colectarea de deșeuri.

România poate beneficia de sume mult mai mari pentru tranziția de la producția de energie din combustibili fosili (cărbune) la energie verde, și nu ne referim doar la solar și eolian!

Hidrogenul este vazut ca un combustibil al viitorului, existând trei direcții: H2 galben – provenit din combustibili fosili (oare ar putea salva carierele și minele de cărbune?), H2 verde – provenit din biomasa (ar putea salva agricultura sau mii de fermieri?) și deșeuri (ar putea salva mediul și administrațiile locale?) și H2 albastru – provenit din electroliza, curentul electric obținut din eolian sau solar cu condiția ca generatoarele să nu fie legate la SEN. Culmea este că România apare pe harta UE ca producător de H2, cu transportul acestuia către consumatori, adică Ungaria, Austria și Germania care să se facă pe Dunăre.

Fig. 1: Proiectul Green Hydrogen @ Blue Danube (sursa aici)

Ne mai trebuie școală?

Pe 26 mai a avut loc Video-conferinta „RO-HYDROHUB – hidrogenul ca vector alternativ la energie”. Un prieten m-a anunțat și mi-a dat „programul” în care nu se specifică cine poate participa, cum se poate viziona, dacă se pot pune întrebări. Câteva zile nu am găsit nici măcar pe site-urile instituțiilor conduse de participanți nicio informație sau vreun link, ulterior pe site-ul guvernului au apărut informațiile necesare. Așa am aflat că UDMR-ul este la guvernare, având ca reprezentant în acest proiect pe domnul Laslo Borbely, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru dezvoltare durabilă. Domnia sa a avut cuvântul de deschidere. Conferențiarii au fost în majoritate politicieni fără o pregătire minimă necesară în domeniu, dar până la urmă factori de decizie, doar trei persoane având competența de a emite păreri. (aici și aici)

Problema este că se discută de banii statului român, adică de banii noștrii și noi, cetățenii, conform legii, trebuie să fim informați cum se cheltuiesc aceștia. Ba mai mult decât atât, se discută despre viitorul nostru!

Punând întrebări în marele departament al Ministerului Economiei și fostul Minister al Energiei despre hidrogen și această video-conferință, deoarece sesizăm că nimeni de aici nu a fost invitat, cu toate că este singurul în măsură să decidă în privința strategiei energetice, mi s-a răspuns: „Decât să întrebi de hidrogen, mai bine intrebi de ozn-uri! Nimeni nu știe nimic!” De asemenea, și Ministerul Transporturilor este un mare beneficiar pentru că decarbonificarea prin hidrogen reprezintă în primul rând trecerea de la transportul pe combustibili fosili la transportul pe hidrogen. Nimeni din cei intrebați din minister nu a putut spune că a auzit de aceasta conferință.

Harta de mai sus înseamnă mult! În primul rând Geopolitică! În al doilea rând Securitate Energetică (departamentul de energie din MEEMA se ocupă de elaborarea Strategiei Energetice).

Geopolitica este știința care se ocupă cu analiza relaționării / tranzacțiilor trecute, prezente și viitoare dintre entități statale sau non-statale ținând seama de așezarea și structura geografică, structura populației, resursele disponibile, structura și organizarea politică, economică și socială și având ca scop explicarea unor acțiuni trecute și predictibilizarea unor comportamente și acțiuni viitoare.

Așa cum am mai scris acum cățiva ani, Securitatea Energetică este o condiţie a existenţei oricărui stat, un drept internaţional inalienabil şi imprescriptibil, rezultat din dreptul statului asupra resurselor sale energetice şi din tratatele europene şi euroatlantice care trebuie să devină unul din obiectivele de guvernare pe termen lung.

Securitatea energetică este parte integrantă a doctrinei naționale de securitate și poate fi redusă la problemele relevante din punct de vedere practic:

1. capacitatea statelor de a menține unități independente de producție într-o piață globală;

2. capacitatea statelor de a dispune de acces la surse de energie și materiale strategice;

3. eventualitatea ca dependența economică pe piața globală să fie utilizată pentru atingerea unor scopuri politice;

4. posibilitatea ca piața globală să crească inegalitățile economice dintre state;

5. riscul ca globalizarea economică să ducă la diminuarea funcțiilor economice ale statului și să genereze economie subterană, comerț ilicit, trafic cu tehnologie, afectarea mediului înconjurator;

6. riscul ca economia globală să intre în criză datorită politicilor economice greșite, a conducerii politice slabe, a instituțiilor internaționale slabe, a instabilității financiare sau a „lebedelor negre”.

Zilele trecute Germania a alocat nouă miliarde de euro pentru proiecte care să dezvolte industria hidrogenului: „Măsurile au ca scop să facă Germania furnizor mondial de tehnologie de ultimă generație pe bază de hidrogen”

În Germania deja există peste 325 kilometrii de rețele de conducte care transportă hidrogen. În toată Europa există instalații care produc hidrogen verde. La noi nu se discută despre așa ceva.

Plecând „de la teorie” putem spune:

1. România va fi depenentă de tehnologiile germane. Nu este rău deoarece, decât să fi dependent de gazele rusești, mai bine ești dependent de tehnologia unui stat aliat și prieten.

2. România în continuare va fi un furnizor de materii prime și energie și nu de produse finite, ceea ce înseamnă că vom fi obligați să investim în obținerea de hidrogen și nu și în folosirea lui pentru a avea mai multă valoare adaugată.

3. Dependențele României (care nu sunt smart dependency) vor fi exploatate din punct de vedere politic și vor diminua funcțiile economice ale statului, crescând inegalitățile economice dintre România ca producător și Ungaria, Austria și Germania ca utilizatori.

De ce?

1. Principalii beneficiari, energia și transporturile, ai acestor decizii habar nu au ca alte instituții le decid „soarta”, adică unele ministere și SGG-ul elaborează niște strategii care se referă la energie și transporturi, fără ca ministerele de resort să știe și să participe la elaborarea strategiilor și politicilor propriei activități.

2. Pentru că în actualele structuri de decizie nu există persoane care să se priceapă și la altceva decât la „relaționarea de partid”.

3. Pentru ca avem elaborate câteva zeci de strategii sectoriale de care nimeni nu ține seamă.

Oportunități nevăzute

Există o tehnologie din perioada interbelică și îmbunătățită în ultimii ani – gazeificarea – care transformă ecologic materia în energie (biomasa, combustibili fosili, deșeuri – gunoi). Produsul final este diversificat: gaz de sinteză (syngas), hidrogen și energie termică și electrică. Trebuie menționat că hidrogenul este considerat, de mediul academic și de administrațiile multor țări sau metropole importante, combustibilul viitorului și există autoturisme, autoutilitare și vehicule pentru transport de persoane care sunt în exploatare și care în mai puțin de un an se vor putea vedea și pe drumurile României. Hidrogenul este considerat astăzi cel mai bun mediu de stocare al energiei.

Dar România are probleme și cu depozitele de gunoi. Aceste deșeuri, pe lângă faptul că sunt câteva milioane pe an, sunt cele mai apte de valorificare și transformare în hidrogen. Amintesc că România este țara cu cea mai mică rată de valorificare a deșeurilor din UE.

De asemenea, mai există o tehnologie – piroliza – care transformă biomasa în syndiesel, ce poate fi un combustibil de tranziție pentru autoutilitare și utilaje agricole. Această motorină „sintetică”, are cifra cetanica 100, deci este mult mai bună decât motorina obținută din petrol și care nu este considerată poluantă deoarece carbonul nu provine din combustibil fosil ci este recliclat din plante.

Aceste tehnologii sunt dezvoltate de câteva țări și în România există companii care dețin licențe și au început să investească în energia verde pentru scăderea costurilor energetice și de transport.

Încă nu se discută de investiții în acest domeniu deoarece nu se conștientizează că avem o bogație neexploatată și cu un mare potențial de procesare. Numai să ne gândim la faptul că România are 14,6 milioane de hectare cu diferite culturi. De pe fiecare hectar se obțin minim trei tone de agro-biomasă, care pot fi transformate în câteva zeci kilograme de hidrogen sau câteva sute de litri de syndiesel.

Ce s-ar putea face? În primul rând să fie implicat mai mult mediul academic care să furnizeze o expertiză certă. Nu are rost să amintim că de fiecare dată când apare președintele SUA pe o problemă ce necesită expertiza specialiștilor, aceștia chiar sunt în spatele său.

În al doilea rând, specialiștii în energie și transporturi să fie implicați, deoarece aceștia sunt principalii beneficiari ai acestui potențial program. Ei împreună cu cei din cercetare (Ministerul Educației este parte), din Ministerul Mediului (lipsesc încă), din Ministerul Agriculturii (de asemenea lipsesc) și administrațiile locale să decidă, să finanteze și să gestioneze soluțiile pentru fiecare zonă.

Dar fără conștientizarea oportunităților și realizarea unui colectiv integrat și sinergic de lucru, interdepartamental, care să propună soluții strategice care să fie aplicate coerent de către participanții nu se ajunge nicăieri. Un program comun: Energie, Mediu, Agricultură, Dezvoltare Rurală, Cercetare, Proiecte Europene, administrație locală poate rezolva multe.

Poate se pot atinge câteva din dezideratele pe care toată clasa politică declară ca le vrea atinse: independența energetică a întregii economii; atingerea tuturor indicilor de mediu, cu performanța depășirii acestora; ridicarea standardului și a condițiilor de viață ale populației; o țară mai curată și mai puțin poluată; construirea și aplicarea unei strategii energetice naționale coerente; realizarea unui sistem de unități de producție de energie, multe și mici, mult mai fiabil și mai eficient decât cel existent, bazat pe mari unități de producție și apropierea de ideal: economia circulară.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. Uniunea Europeana este obligata de lipsa hidrocarburilor , nefiind posesoare a unor zacaminte uriase , sa isi diversifice modalitatile de producere de energie , ce pot elimina in viitor un procent important din importurile de gaze si petrol . Masinile electrice , producerea de hidrogen si probabil si alte forme de energie viitoare , concomitent cu sistemele noi de stocare si transport a acestor produse energetice , vor decupla UE de la importul masiv de gaze si petrol . Tot raul spre bine ca zicem asa . Natiunile exportatoare de petrol si gaze deja au primit o lovitura in timpul pamdemiei cind preturile au scazut vertiginos si daca lucrurile continua asa multi vor da faliment .

    • Poate ar fi bine să-i spuneți asta și cancelăresei nemțești. Că e păcat să se mai chinuie atâta săraca cu cu Northstream 2. Nici n-apucă să-l termine bine și te pomeni că vine hidrogenul cu mașini electrice cu tot și trebuie dată minuăția de țevăraie rusească la fier vechi :)

      • @J.Svejk
        Wow! Ce bine ca ai venit sa dai lectii de prevedere/previziune autoritatilor germane…… Sunt cunoscute a fi printre cele mai diletante avand planurile economice si sociale cele mai slabe. Se si vede. Au avut si au rezultate dezastruoase….cam pe toata linia.
        DE este coada UE. Iar acum ca a Brexit ajutorul economic, fara de care nimic nu merge, pe DE (&co) le paste falimentul. Sa ne intristam, sa plangem in pumni. Hai scrie-le tu epitaful ca esti maaare specialist.
        Da’ cum facem cu infrastructura (US based) de export LNG?!? Soarta acelei tevarii nu te ingrijoreaza?!? Acum trebuie presiuni politico-strategice coplesitoare ptr.a promova produsul care are un price tag mult superior Natural gas importat prin conductele prezente in Europa.

        • Domnu’ JB,

          Dacă hidrogenul e o afacere așa de bună și profitabilă de ce mai explotează Germania lignit și de ce își mai trage țeavă de gaze de la ruși?! Hidrogenul nu a fost descoperit alaltăieri. Germania construia acum peste120 de ani primele Zeppelin-e umplute cu hidrogen. Deci cunoaște foarte bine tehnologia. Uimiți-mă!

  2. Vad ca se tot da Germania de exemplu. O stire noua, ecportul a cazut cu 30%, cea mai mare scadere din istoria moderna. Si Ge traieste din export. Grean deal e o gaselnita de timp frumos, e o jucarie a vremurilor imbelsugate, in curind va incepe lupta pt supravietuire, nu va mai conta nimic, nici strategii, nici ideologii, ci doar cel mai simplu pragmatism.

  3. Urmaresc de mai multi ani „hidrogenarea”, nu tehnic, ci la bursa. Regulat apar guru de bursa care recomanda si chiar asigura ca investitiile in hidrogen vor aduce in timp scut cele mai mari rendite. Tot regulat tinere firme pline de speranta isi inchid portile, dupa numai citiva ani si eventualele investitii in acestea dispar.

    Este mai mult decit naiv sa se dea cifre legate de milioanele de hectare de biomasa, fara sa se spuna nici un cuvint de eficacitatea produceriii hidrogenului, cit ar costa energia echivalenta, ce investitii ar fi necesare, etc.
    Mi-e teama ca daca ar fi implicati „specialistii”, care or fi aia, nu stiam ca Ro ar avea asa ceva, se vor naste niste sperante desarte, ca si gura expertilor trebuie sa manince ceva, nu asa!

    In rest un domeniu promitator pt un consultant în regim de freelancing, se pot organiza multe conferinte cu piscoturi.

    • aveti in text link-uri! e usor sa criticati, daca nu cititi tot ce indic! sunt lucrari stiintifice in care aveti si date tehnice!

      • Dupa mine un articol ar trebui sa rezume esentialul dintr-o problema. A arunca linkuri, care linkuri au si ele alte linkuri si ne linkuim la infinit, nu e o tratare cit de cit sistematica a unei teme.

        De fapt ce vrea sa spuna autorul, am inteles ca e suparat ca politicienii nu-i consulta pe „experti”. Buuun, drept urmare expertii ar trebui sa spuna, pe scurt, hidrogenul de tip H2 costa atit in echivalent kwh, s.a.m.d
        Daca vreti sa ne batem in linkuri iata unu proaspat.. https://www.t-online.de/nachrichten/id_88029686/allzweckwaffe-wasserstoff-ein-paar-fragen-bleiben-offen.html

      • Io zic să fiți șmecher: Cumăîrați acțiuni ale hidrogenarilor. Dacă e adevărat că revoluția hidrgenului e după colț, atunci vă îmbogățiți. Dacă e țeapă, măcar ați luat p țeapă pentru salvarea planetei :) Părerea mea…

      • Domnule Pacuraru, ce studii formale aveti? Pina la doctoratul in Relatii Internationale si Studii Europene.
        Cred ca cititorii merita sa cunoasca CV-ul detaliat al contributorilor. Altfel, pot ajunge la concluzia (eronata?) ca nu e diferenta de substanta – doar de limbaj – intre un contributor si un influencer. Cum ar fi Alexandru Balan.

        • am lucrat din 86 in cercetare – proiectare industria chimica … am facut facultatea de mecanica la Galati, dar un cv in detaliu se gaseste cu un google fara probleme … unde apar si articolele publicate …

    • Cele 7 miliarde de euro pe care guvernul german le va investi in acesta technologie ca produce efectul pe care il doriti, firme listate pe bursa in care merita o investitie.
      Daca stiam acum 23 de ani cum vor „exploda” actiunile Amazon cu o investitie de cate mii de marci, acum eram milionar.

    • Nu-mi închipui că ar putea exista la acest moment o alternativă de nivel global la industria combustibililor fosili. Nu ar fi nici măcar David contra Goliat, ci doar câțiva răzleți împotriva unei armate de Goliați. Niciun start-up din domeniu nu poate supraviețui din acțiuni vreme de 30-40 ani până când ar putea deveni hidrogenul un concurent pentru hidrocarburi. Speculațiile cu acțiuni se fac pe timp scurt, mai rar investește cineva pentru un iluzoriu câștig peste câteva decenii. Și, foarte probabil, tot actualii giganți din industria hidrocarburilor vor fi principalii investitori.
      Ceea ce se face acum reprezintă doar încercări pentru optimizarea tehnologiei, cercetări pentru dezvoltarea ei în plan extins și cam atât. Până să investească cineva mii de miliarde într-o asemenea branșă, în care lipsește mai ales infrastructura, va mai trece mult timp. Dpdv comercial potențialul actualului sistem energetic e încă departe de a fi epuizat, iar în logica obținerii de profit numai un superultraidealist ar putea investi acum ca să cumpere în masă acțiuni distribuite la o mână de simpli idealiști (citește fraieri).

      • @Hantzy
        Chestia cu stock-market si previziunea cursului actiunilor in domeniul x sau y e foarte, foarte greu de inteles ptr.ca de multe ori depinde, esential, de factori exteriori conceptului de „based on merrits”. F.,f.greu de cuantificat.
        Am 3 exemple, cumva, personale.
        prin ’95-96 Mi-am pus problema daca e bine sau nu sa cumpar shares la AOL. Erau pe la 2-3$. Dar ca un facut am primit o oferta de conectare dial-up de AOL. Dezastru, efectiv. Nu doar serviciu f.prost dar si customer support teribil. Am renuntat ptr.ca era rau de tot. Am renuntat si la ideea de a cumpara shares la AOL deoarece, mi-am zis, cu asemenea serviciu nu pot ajunge f.departe. Nici n-au ajuns. Dar discutia priveste shares AOL. In ’97 fiecare actiune era la vreo 350$….. Crede-ma ca am fost destul de trist de o asemenea ratare, dar asta e.
        Prin ’98-’99 am cumparat shares la o companie listata care facea acelasi lucru cu Amazon, doar ca se forta sa vanda si sa inchirieze, practic, orice. Cam ce face Amazon astazi. Ei bine, a venit .com bubble burst si bye-bye. N-am pierdut bani. Nu. Dar mult timp mi-am pus problema cum de Amazon a rezistat acestor valuri adverse cand pierdea bani la greu.
        S-a intamplat si cu Yahoo vs.Google. Cum de Google care pierdea ani si ani de zile rezista pe piata?!? Greu, greu de inteles fara sa te referi la rigged market.
        Si mai scandalos e MySpace vs.FB. Iar la listare FB care a trebuit sa imprumute bani de la Goldman Sachs (200mil $) ptr.a reusi sa supravietuiasca 6 luni inainte de listare. Dar la momentul listarii si dupa valoarea depasea Google care oricum genera cash.
        F. greu de inteles. Analytics = 0. Totul pare exclusiv psihologic coroborat cu inside info, subventii/contracte guvernamentale care distorsioneaza piata, etc.
        Exemple ar fi multe: WordPerfect vs.MsOffice, CorrelDraw vs.Adobe, Novel vs.Cisco (dar nu-mi mai aduc aminte exact).

        Ceea ce face Comisia si DE cu mizarea pe hidrogen chiar e ceva vizionar si cu sanse de realizare. Cum spuneai si tu mai demult, sprijinul guvernelor ptr.cercatare, creare de infrastructura este esential.

        • Așa este, JB! Investitorii ăia ultraoptimisti și idealiști de care vorbeam, cei pentru care logica financiară nu primează întotdeauna, pot fi doar executivele.
          Stomacului îi este cu atât mai foame cu cât primește mai mult. Picioarele vor să se odihnească cu atât mai mult, cu cât stomacul pe care-l susțin devine mai greu. Capul este singurul care poate obliga picioarele să meargă mai mult și în același timp îi dă stomacului mai puțin. Atât În logica stomacului cât și a picioarelor, capul procedează greșit.

      • Deocamdata intradevar investitiile in proiecte conventionale sunt mai marii decat in cele de viitor dar suntem acum pe punctul de a schimba acesta paradigma.
        Insasi marile concerene, fi sigur, cauta solutii de viitor, productia de hidrogen pe scara larga va veni, este doar o chestie de timp. Hidrocarburile vor ramane in contiunare importante insa vor primi concurenta serioasa din partea alternativelor neconventionale.
        Totul de pinde in ce masura politicul va gasi cai si mijloace prin care vor putea descuraja consumul lor, ex. prin taxarea suplimentara a marilor consumatori de energie care incepe de la masini gen SUV si pana la instalatii industriale.
        Depinde in ce masura statele vor mai subventiona proiecte mari de acest gen, vor acorda facilitati etc.etc, dupa cum se vede multe state acorda din ce in ce mai mare atentie noilor techologii si pe buna dreptate.
        Va fi nevoie de o perioada destul de lunga de tranzitie, ca. 50 de ani pana transformarea va avea loc dar fi sigur ca se va intampla.

  4. Fparte probabil că hirogenul e sursa de energie a viitorului, Numai că mai e mult până departe :)

    Pentru moment hidrogenul se obține preponderent din combustiblii fosili. Deci nu prea are treabă cu energia regenerabilă, E scump la cam $14/kg, greu de stocat, foarte exploziv și inflamabil. Automobilele cu pile de combustie/hidrogen sunt pe moment o curiozitate pentru oamenii bogați, motorul cu combustie de hidrogen e nerentabil fiind mai pușin eficient ca cel cu benzină – deci sinbgura oluție pare a fi cel cu pile de combustie ce e însă foarte scumo.. De când a scos GM prima sută de Chevy Equinox cu pile de combustie prin 2006 sau 2007 s-a ajuns undeva la peste 10000 de masini cu hidrogen în toată lumea din care vreo 80%-90% sunt în SUA. Cea mai mare parte a lor în California, care are un soi de rețea de alimentare cu hidrogen. Știu că mai există autobuze cu pile de comustie la Orlando FL ce deservesc Disneyland.

    Personal cred ca hidrogenul va deveni cu adevărat fezabil la scară industrială abia după ce vom descoperiu fuziunea nucleară controlată, sau dacă vom avea tupeul să trecem la un priogram masiv de centrale nucelare pe fisiune. Asta din urmă părând azi a fi puțin probabilă, Germania tocmai le omoară pe alea care le are ca să treacă pe gazul rusesc.

    Oricum vor fi și bariere psihologice de trecut. Ciocnirea în lanț a câtorva mașini cu hidrogen va face ca Hiroșima :), iar oamenii vor trebui să se obișnuiască cu ideea călăririi bombei :)

    În ce privește România, eu zic că nu e nicio grabă. Pentru moment frutea Iuropii, Germania, arde lignit în draci și zidește cu entuziasm Northstream 2 să aducă cât mai mukte gaze de la ruși. Când îi vom vedea pe nemții dând conducetle de gaz rusești la fie vechi și închizând minele de lignt cred că atunci va putea și România să se gândească serios la renuințarea la termocentralele de cărbuni. Până atunci orice treabă heirupistă va fi scumpă și fără rost.

  5. LOL, ce m-ai distrat!
    Vrei sa zici ca nu stii care-i treaba cu Borbely samd.? Nu pot sa CRED ca n-ai fost pe faze (la plural!)!
    Oricum: UDMR va fi MEREU la guvernare! MEREU (sub orice guvernare) vei gasi sobolani ascunsi pe sinecuri BINE platite, pe la „umbra” unor institutii la care nici nu te-ai fi gandit! Aaa… sa NU crezi cumva ca la UDMR-isti le pasa de unguri! Nu, frate! functie sa fie, in rest… Dumnezeu cu mila!
    Cat proveste energia… nu stiu cum or mai sta lucrurile, insa, pe cand am auzot eu ultima data de ea, piroliza era un proces al naibii de energofag! Poate s-o fi schimvat ceva, altfel… ce luam pe mere dam pe pere si mai platim inca ceva in plus! >:

    Vaiii… inca mai rad cand ma gandesc la tot ce ai scris despre diverse institutii! You made my day! :))))))))))))))

    • Si ce frumos suna ”Conferențiarii au fost în majoritate politicieni fără o pregătire minimă necesară în domeniu,” ,lasa ca e pregatit Borbely cu studii de actorie acum 40 de ani si in rest mestecat stim noi ce in politica

  6. Trebuie prezentate date concrete despre costurile si eficienta producerii hidrogenului verde/galben/albastru; cat de profitabil este ca solutie de stocare a energiei din eolian/fotovoltaic comparativ cu baterii/celule flow/pompare hidroelectrica
    Ar fi mult mai usor de finantat de la UE un proiect de cercetare pe energie din hidrogen (fuel cells, membrane, piroliza, etc) decat pe generare de energie din fuziune
    In SUA motostivuitoare, camioane de curierat, si in curand alte parcuri de autovehicule deja adopta hidrogenul ca solutie, si nu pentru ca este subventionat
    In SUA oponentul principal al hidrogenului este industria combustibililor fosili, iar aliatul principal este industria energetica (utilities) care acum insa e mult mai interesata de automobilul electric

    • SUA au +270 de milioane de vehicule din care sub 10000 pe hidrogen. Mai e mult până departe :).

      Pe moment hidrogenul e extem de scump, greu de stocat, e foarte inflamabil și explozibil. Cel mai ieftin (obținut din comnbustiblii fosili :)) e la $14/kg. Alimentarea mașinilor cu hidrogen costă mai mult de triiplul celor cu benzină, iar mașinile cu pile de combustie sunt foarte scumpe. Ele nu au o rațiune economică ci sunt niște jucării pentru oamenii cu bani așa cum sunt avioanele de agrement sau yacht-urile.

      Chiar dacă hidrogenul e cel mai răspândit element din univers și chiar dacă știm că el e viitorul energeticii noastre, pentru moment nu există modalități fezabuile economic de extragere a sa. Cea mai mare parte a sa e obținută azi prin arderea combustibililor fosili și m există la orizont nicio altîă metodă fezabilă de obținere într-un viitor previzibil.

      • Daca nu cautam solutii nici nu se va schimba nimic. Investitiile pe moment scumpe in technologia hidrogenului se vor amortiza o data raspandirea si folosirea sa pe scara larga drept combustibil in cat mai multe ramuri industriale, transport etc.etc.
        In schimb este o tampenie sa subventionezi prin diferite programe guvernamentale gen „rabla” achizitionarea de automobile electrice impingand industria tocmai acolo unde ne este cazul, catre o technologie care nu poate fi viitorul, productia de automobile cu baterii electrice.
        Si-a pus cineva intrebarea care va putea fi pretul lor de revanzare , exportul in Africa a automobilelor actuale scoase din uz nemaiputand avea loc astfel parcul de auto african neputanf fi imbunatatit.
        Un camion, avion cu 500 de locuri care le decolare are cateva sute de tone, vreau sa vad bateriile electrice care pot face fata, technic este imposibil de realizat si totusi se forteaza aceasta tehnolgie depasita de pe acum iar de materiile prime gen litiu, care este la nivel mondial greu de gasit si exploatat nu discuta nimeni, bateriile „cresc in pomi” iar curentul vine din priza, altceva nu conteaza.

  7. H2 înseamnă curent electric ieftin și în cantități mari. Nu e cazul. Lipsește curent electric în țară și în UE. H2 nu e o soluție azi și mâine.

    Globalizarea e globalizarea lanțurilor de producție. Firmele private fac inovații și producție, nu țin seama de teorii sau crize care apar repetat. Cred că globalizarea va rămâne dominantă în cele mai multe domenii de producție. Comisia UE poate proclama țeluri, „Green Deala” etc. În unele domenii ca produse farmaceutice, baterii electrice, AI, digitalizare, tehnologia cloud se va investi probabil mai mult în statele partenere UE.27. Tehnologia H2 e încă departe. E prea scumpă pentru cei mai mulți, în special pentru consumatorii de curent electric în estul UE.

    Bani și resurse pentru „expertise”? Hârtii la nivelul „broșurilor” din trecutul recent de la București? Din vocabularul naționalcomunist a rămas „autarhie” ca doctrină de „economie politică (socialistă)” până azi?

  8. Cred că nu realizați aspectul minimei realități: viziunea pe mai mult de un termen electoral, în speță 4-5 ani, este un efort peste capacitățile sau voința politicienilor.
    Dacă vorbim de politicienii români, și două săptămâni e mult.
    Vă amintiți că acum mulți, mulți ani, un ziarist superșugubăț a intervievat politicienii, cerându-le părerea despre poluarea cu hidrogen a apei, spunând că nivelul de hidrogen din apă a ajuns la 66,6%.
    Doar un singur politician a remarcat că este absolut normal, întrucât formula apei este H2O.
    Iar dumneavoastră aveți pretenția ca să înțeleagă tipii din Parlament și guvern o chestie așa de complicată cum este tranziția de la combustibilii fosili pe bază de petrol la hidrogenul provenit din diverse surse…

  9. Poate mediul academic si specialistii ar putea apela la capital privat, antreprenori?

    Poate mediul academic si specialistii ar putea elabora un program, o viziune, ar putea sa-l promoveze peste tot, iar noi cetatenii am putea pune presiune pe politicieni.

    Din experienta mea, politicul statul sunt incompetenti, ei sunt in totalitate ocupati de show-uri, chestiile astea energetica, infrastructuri, pandemii e o cu totul alta opera pentru ei.

  10. Chiar nu înțeleg de ce trebuie să ne chinuim cu tot felul de energii ”verzi” ce presupun costuri enorme și multe absurdități.
    Chiar nu vi se pare absurd să folosim terenul agricol pentru a produce biomasă?!

    Dacă tot nu ne place deloc CO2-ul produs de centralele pe gaz, nici energia nucleară nu ne place?
    Preferăm în schimb să transformăm terenul agricol în fabrici de produs biomasă. Minunat!

    A citit vreunul din promotorii energiilor vezi ultimul raport OECD privind costurile decarbonizării?
    A aflat că se recomandă ca 40-60% din resursele de energie să fie reprezentate de energia nucleară?

    https://www.oecd-nea.org/ndd/pubs/2019/7299-system-costs.pdf

    • Stați liniștit și nu vă enervați.

      Orice le devine câh până la urmă iecologiștilor. Îmi amintesccum deceniul trecut se ambalau împotriva autobuzelor experimentale cu pile de combustie din Orlando Florida. Că cică asta ar crea o încălzire globală mai dihai ca petrolul. Era epoca în care butoiul de petrol trece de $100 și trecere pe hidrogen părea tentantă.

      Problema lor nu e deloc salvarea planetei sau a broaștelor de la extincție. Scopul final al mișcării e instaurarea comunismului biruitor. Principala condiție favorizantă a comunismului e pauperizarea în masă. În acest sens zgubiliticiunile scumpe, inutile și distructive pe care le promovează isteric sunt perfecte. Toți stângaii rămași cu ochii în soare după prăbușirea URSS s-au convertit rapid în „ecologiști”. Nu degeaba li se spune în America „melons” (pepeni): Creaturi cu o coajă verde subțire și un miez roșu consistent. Roșu ca steagul lui Lenin…

    • @Sorin
      În unele țări centralele atomoelectrice vor avea în viitorii 20- 30 de ani o pondere însemnată. Franța reduce ponderea de la 75 % la 50 % din curentul electric produs. Centrale atomoelectrice sunt prevăzute în multe state europene, în Finlanda, Suedia, UK, Polonia, Tările Baltice, Ungaria, Bulgaria, România etc. SUA produce centrale atomoelectrice noi cu riscuri mult mai mici de avarie. Sunt cilindri de otel de ca. 25 m x 5 m cu ca. 60 MW instalați. Serii de 12 elemente produc 720 MW. Primele centrale vor începe 2026 în SUA cu producția de curent scrie Der Spiegel/RFG. Importul din SUA va fi calea spre curent din centrale atomoelectrice. Mai puțin centrale franceze sau chineze.
      Importul de hidrogen „verde” din Maroc e prevăzut în RFG. De la dependența de petrol din orientul apropiat, de la dependența de gaz metan rusesc, la hidrogen din celule fotovoltaice și hidroliza electrică (pierderi mari) se ajunge la dependența de Africa de Nord. Camioane cu hidrogen e una. Automobilele cu baterii electrice sunt mai ieftine și au un avans de 10 ani.
      Termocentralele pe bază de gaz sunt azi și în viitorii 20 de ani o sursă importantă de curent electric la preț acceptabil.
      Declarațiile pompoase ale Comsiei UE cu un budget de 750 miliarde Euro au primit deja acum o corectură oficială din partea ministrului de finanțe german Olaf Schloz/SPD. Olaf Scholz precizează acum în mod public că e vorba de 500 miliarde Euro (acordul cu Franța). Finlanda a anunțat deja corecturi. Cei patru, Olanda, Danemarca, Suedia și Austria se opun unui budget de 500 miliarde Euro de granturi, subvenții nerambursabile gratuite de la Comisie înspre cei din sud (inclusiv în Franța).
      Se vor trezi mulți din speculații inutile în Comisie și în UE?

      • Amprenta ecologica a unei masini cu motor cu ardere interna de ultima generatie dupa parcurgerea a 100000 de km este egala cu cea a unei masini electrice pe baterii cu zero km.
        Doar atata despre aceasta tehnologie de ultima ora.

  11. Hidrogneul din biomasa nu este verde. Singurul hidrogen verde este cel care transforma energia eoliana sau solara in hydrogen prin electroliza. Cum legatura H-O este f puternica procesul nu este prea eficinet. Transportul hidrogneului nu este de asemenea f eficient, H2 are densitate mica, iar lichefierea sa necesita temperaturi f joase. Exista cercetari avansate care incearca sa foloseasca catalizatori pentru a trece de la hidrogen albastru la unul ceva mai verzui. Tari precum Coreea de S, Japonia si USA (practic California) sunt la acesdt capitol la mii de km distanta de Romania.

    • Cinicul, atributul „verde” arată că emisiile de codoi în atmosferă, rezultate din arderea biomasei, sunt egale cu cele extrase tot din atmosferă în timpul dezvoltării plantelor respective. Inegalitatea este reprezentată aici de timpul lung de asimilare a carbonului în fibra lemnoasă față de cel cu mult mai scurt al arderii. Un alt dezavantaj este cel al utilizării ineficiente a masei lemnoase în acest scop, o materie primă care poate fi prelucrată cu adaosuri valorice mult mai ridicate în alte domenii. Dar pentru utilizări de tip insular și din deșeuri lemnoase (pellets) poate fi o soluție.
      Atributul „albastru” arată că la producerea purtătorului de energie, în cazul nostru H2, nu se emite codoi.

      Este adevărat ca pentru ruperea legăturii covalente dintre atomii ce formează molecula de apă este nevoie de multă energie. Dar exact la fel de multă energie se obține ulterior la restabilirea aceleași legături covalente. Desigur, orice instalație are un randament care este subunitar. La producerea hidrogenului molecular folosind energie solară randamentul devine însă irelevant, deoarece cantitatea de energie pe care o avem la dispoziție, furnizată de soare, este practic nelimitată. La combinarea H2 cu O2 rezultă apă și cam 70% energie ce poate fi folosită pentru lucru mecanic, restul fiind căldură ce poate fi folosită pentru încălzirea cabinei. Pe distanțe scurte, pentru deplasări în oraș, hidrogenul este imbatabil deoarece nu necesita incalzirea motorului pentru a atinge parametrii optimi de funcționare.

      Pentru transport H2 nu trebuie neapărat lichefiat. Se pot folosi aceleași conducte ca și pentru CH4. Odată cu folosirea mai intensă a H2 este de așteptat ca această rețea să fie extinsă. Dar cel mai important este faptul că hidrogenul poate fi produs direct acolo unde este nevoie de el. Teoretic cel puțin, el poate fi produs chiar de către stația care apoi îl comercializează. Și este mai sigur în utilizare decât benzina sau gazul metan.

      • Hidrogenul albastru este cel produs din CH4 prin steam methane reforming la temperaturi de 700-1000 grade C si produce CO2. Peste 90% din H2 folosit astazi este produs in acest fel.
        CH4 + H2O (+ heat) → CO + 3H2
        CO + H2O → CO2 + H2

        Hidrogenul produs prin electroliza este verde dar cere o energie dubla fata de cea necesitata de reacțiile de mai sus (descoperite de un neamț acum vreo 120 ani). Unde este posibil este mai avantajos sa folosim energia solara direct in rețeaua electrica. Cand avem însă nevoie absolută de H2 (in industria spatiala de exemplu) trebui sa inghitim aceasta lipsa de randament.
        Sunt convins ca exista un viitor pentru o economie bazata pe H2 dar obstacolele legate de cost sunt destul de mari. Spuneam mai sus H2 este greu transportabil pe distante mari si-mi mentin aceasta afirmatie. Este lichefiabil la temperaturi mult mai joase decat CH4 si chiar lichefiat are o densitate mica necesitand astfel un spatiu mai mare. Un grup solar instalat in Sahara poate produce H2 prin electroliza dar transportul H2 spre Europa nu este chiar ieftin. Exista totuși niște proiecte bazate pe o astfel de idee.
        Evident ca-mi place ideea de a merge intr-o mașina care emite H2O pe teava de esapament, dar trebuie sa fim realisti, mai e mult pana-mi voi permite asta.

          • Cum spuneam mai jos sunt pentru un mijloc de transport care scoate apa din teava de esapament, pentru ca asa functioneaza o celula de hidrogen. Cu multi ani in urma am lucrat undeva unde ne trebuia H2 si incercam sa-l producem local prin electroliza. Am distrus cateva echipamente importate din Alemania pana cand am constientizat ca de vina era calitatea apei: cereau apa pura. Dupa cum vedeti orice detaliu conteaza.

        • Dacă suntem de acord în privința emisiilor și a balanței energetice a diferite procedee de obținere a hidrogenului molecular, culorile atribuite fiecăreia devin irelevante.
          În ce privește densitatea energetică, hidrogenul este campion cu 120 MJ/kg față de CH4 cu doar 50 sau Diesel cu 43.
          Utilizarea directă a energiei produse de panouri solare sau centrale eoliene este de preferat, dar nu este întotdeauna posibilă: orice gospodărie are nevoie de curent electric cu preponderență seara, nu în timpul zilei când membrii familiei sunt la slujbă sau la școală. În loc de baterii cu ioni de Li, ar putea folosi H2 ca acumulator energetic.

          • „hidrogenul este campion cu 120 MJ/kg față de CH4 cu doar 50 sau Diesel cu 43.
            Aparent asa este, există un mic detaliu. O masina bazata pe petrol poate face 400 km cu 24 Kg de petrol, una cu H2 cere doar 4 kg de H2. Perfect, si net superior unei masini electrice. Dar ca sa ajungem la un Kg de H2 el trebuie lichefiat si lichefierea este f scumpa; lichefierea industriala pe scara larga consuma 30% din energia eliberată ulterior de H2, la scara mai mica ~50%.
            Soluția actuala este folosirea de rezervoare cu H2 la presiuni intre 300 si 700 bar. Un Hyundai ix35 pe H2 are rezervor de H2 la 700 bar. Dupa cum comenta cineva mai jos acesta nu este un detaliu nesemnificativ.

            • De ce trebuie neaparat lichefiat? Soluția sub presiune este astăzi perfect posibila. In Stuttgart exista un proiect pilot bazat pe omnibusse cu H2, alimentate de la o stație de electroliza cu energie solară. Numai 350 bar. Deci se poate fără lichefiere.

              Acum 50 ani Renault 12, înaintașul Daciei 1300 consuma 8 litri la 100 km pentru o putere de 54 CP. Astăzi pentru același consum motoarele dezvolta și 200 CP. E de așteptat ca și eficienta fuelcell să se imbunătățească in următorii 20 – 30 ani. Dar cu o condiție: sa fie puse la lucru, sa fie folosite cât mai mult. Altfel vor rămâne veșnic pe hârtie.

      • ” Se pot folosi aceleași conducte ca și pentru CH4″ Serios?
        Hidrogenul gaz e foarte pacatos si periculos. Daca povestea cu dirijabilele nu va spune nimic ganditi-va doar ca un detector de gaz metan costa cateva zeci de Euro si unul de H2 cateva mii…

        • Povestea dirijabilului Hindenburg este folosită drept bau-bau de necunoscători. Diferențele între o conductă de gaz și un balon umplut sunt aceleași ca cele dintre o pompă și o pungă cu benzină.
          Dar chiar și din acel accident se pot trage unele concluzii: hidrogenul a ars rapid în circa 1 minut, iar flăcările au fost îndreptate în sus, așa că pasagerii din nacela au rămas teferi. Au murit doar cei care au încercat să se salveze sărind în gol. Mult mai periculoasă a fost arderea pulberii de aluminiu cu care era vopsit dirijabilul pentru a reflecta razele soarelui. De atunci au trecut peste 80 de ani, iar tehnica a avansat. Exemple recente ar fi fost mai elocvente.

          Arderea hidrogenului: 2*H2 + O2 = 2*H2O, raportul molar 3/2, temperatura de ardere 2130°C
          Arderea metanului: CH4 + 2*O2 = CO2 + 2*H2O, raportul molar 3/3, temperatura de ardere 1970°C
          Cum temperatura de ardere a hidrogenului este nesemnificativ mai mare decât cea a metanului, dar în urma arderii acestuia din urmă rezulta 3 moli de gaz spre deosebire de doar 2 moli în cazul hidrogenului și aplicând ecuația de stare a gazelor, rezultă că unda de șoc produsă prin ardere este mult mai mică în cazul hidrogenului. De asemenea, H2 fiind mult mai ușor decât CH4 difuzează mai rapid în aer, iar temperatura sa de autoaprindere este mai ridicată. Ca urmare, pericolul de explozie este mai mic în cazul H2. Deci el este mai puțin „păcătos și periculos” decât CH4.

          Prețul ceva mai mare (cam dublu astăzi) al senzorilor de hidrogen se explică mai ales prin producerea lor în serii mai mici decât cei pentru gaz metan. E de așteptat ca prețul lor să scadă în continuare.
          Somn ușor!

  12. Nemtii au luat 7 milarde de euro in mana sa dezvolte technolgia hidrogenului.
    Au semnat cu tari nordafricane colaborari in vederea obtinerii curentului din sursa, soare care acolo este in abundenta
    Japonia e reusit sa implementeze cu succes acesta technologie care este de viitor.
    Insasi industia auto germana si-a dat seama, automobile propulsate electric cu baterii nu poate fi viitorul, este o techneologie care se bazeaza pe reusurse foarte restranse.
    Singurii care se opun hidrogenului sunt ecologistii , sansele lor sunt minime pt ca hidrogenul fiind viitorul. Pretul de care se toti leaga unii si altii , se va reduce odata cu cererea si productia crescuta.

    • Ma faci sa rad? Siemens si-a anulat megaproiectul de energie solara in N Africii tocmai pentru ca devenise nerentabil. Hectarele de sticla aliniate prin desert par a fi nerentabile. Tu vorbesti de transformarea acelei energii in hidrogen (de care?) Albastru, adik ai nevoie de apa la greu sau verde? Biomasa din ce? Din firisoarele de iarba desertice?
      Unde sunt proiectele astea de 7 miliarde si sub ce forma?
      Pana una alta eu stiu ca Germania a bagat miliarde pentru N Stream 2. De ce oare? De ce nu le-au bagat in mai mult hidrogen in Africa desertica?

      • N-ai citit stirile din ultima saptamana, sunt investitii de viitor iar proiectele vor apare de indata ce finantarea va fi asigurata. Germania investeste atat in proiecte verzi cat si in cele clasice pt ca nu-ai cum sa treci dintr-o data de la un model economic la altul, intelege cine vrea.
        Ce astazi e nerentabil nu inseamna ca si in viitor va ramane la fel, orice proiect la inceput costa, sunt investitii in viitor pe termen mediu si lung, cine doreste profituri imdediate, exista destule oportunitati.

      • @Razvan A.
        Prima explicatie ar fi ca joaca la 2 capete/nu pune chiar toate ouale in acelasi cos.

        A doua cred ca fi ca „nerentablilitatea” e vazuta, in cazul amintit, in cheie geo-politica, analiza riscuri (efective: militare, politice, etc) vs. outcome.

        Inca ceva despre care nu prea avem de unde sa stim, doar eventual sa banuim, sa intuim si sa ne dam cu presupusul (cazul meu): posibil ca investitiile in parcurile solare nord-africane sa fi beneficiat de garantii guvr.germane care la randul lor erau conditionate de aranjamente asimetrice privind readmisie migranti in tarile de origine (negocieri maxim de dificile) sau mai stiu eu ce.
        Imi spune ceva ca simpla socoteala referitoare la panourile solare, in sine, nu se aplica aici. dar cine stie ?!?

        • A doua explicație și cea mai plauzibilă e aceea că întreținerea panourilor solare e extrem de scumpă și dificilă. Cine are curiozitatea de a vizita primele parcuril solare din California va înțelege imediat problema: În deșert e nisip. Nisipul ăla nu stă acolo cuminte ci are tendința de a fi luat pe sus de vânt și acoperă panoruile. Dincolo de asta mai sunt furtuni care sparg panourile. Vă dați seama ce cheltuieli implică curățarea de nisip a mii de hectare de panouri solare de vreo două ori pe săptămână?! Chestia asta e foarte dificilă în California. Ghici cât de simplă ar fi în locuri faine precum Libia, Egipt, Algeria, sau Maroc unde grupurile teroriste controlează zonele deșertice?

          • @J.Svejk
            Uite că putem fi si de acord. Așa e, problema lu’ terorică din deșertul african e o mare belea. F.greu de rezolvat. Nu știu cam cât ar fi asigurarea unui astfel de proiect pândit de o permanentă amenințare. Dacă terorică ar lipsi probabil ca n-ar fi prea scump să curețe panourile. Mai ales in deșerturile mai stâncoase.

            Spre Palm Springs numeroase ferme fotovoltaice și eoliene. Numeroase! Si pe acoperișul hotelului.
            Chestiunea prafului/nisipului e reală. Nu știu cât de costisitor e să plătească 2 echipe care să curețe continuu cele N panouri ale fermelor fotovoltaice. Sincer, nu pare chiar big deal.
            Dar de aceea in CA ar fi ideal ca acoperișurile caselor să fie populate cu panouri solare. Că in multe orașe din CA praf mai nexam….. Și dacă apare…..se pot ocupa lawn mowers. Nu?!!? Oricum intră direct in curte, își fac treaba și that’s it.

  13. Un articol interesant…desi nu e musai sa fii de acord chiar cu toate cele :P
    Da -Sigur ca hidrogenul poate fi o altenativa la combustibilii clasici, mai ales daca se dezvolta tehnologiile de obtinere si stocare, care nu sunt acum nici foarte sigure, nici rentabile economic, decat daca se rglementeaza, taxeasa, subventioneaza etc…scrie si in linkurile puse de dvs.
    Nu- nu cread ca solutiile vor veni prin „conștientizarea oportunităților și realizarea unui colectiv integrat și sinergic de lucru, interdepartamental, care să propună soluții strategice care să fie aplicate coerent de către participanții nu se ajunge nicăieri. Un program comun: Energie, Mediu, Agricultură, Dezvoltare Rurală, Cercetare, Proiecte Europene, administrație locală poate rezolva multe'”
    Programul asta comun este la fel de utopic ca multele alte programe care au tocat bani si au creat sinecuri. Mediu? Dezvoltare rurala? Traiesc la tara, am aplicat la proiecte, vad cum se misca „treaba” de la firul ierbi, de ani sia an…
    Nu suntem in stare sa gestionam gropile de gunoi, aveam termen parca prin 2018, unde; la fel, or fi fost tot felul de „colective energice”, nu? :P abia am scapat de un „depozit ecologic” de gunoi care era cat pe ce sa fie facut in vecinatata noastra…spuneti-mi sincer daca ati vrea sa locuiti in peajma unei „gropi de gunoi ecologice”, a unui incinerator ecologic si apoi mai vorbim :P
    Solutia adevarata o vad prin perspectiva a ceea ce se poate intampla in privat.
    Ma gandesc la Nikola vs Tesla, FCEV trucks
    Daca Trevor Milton poate face ce a facut Musk din automobilul electric, o masina adevarata, nu o tricicleta urata si inceata, care a aliniat apoi marile companii auto din lumea intreaga pe trend (zeci de miliarde bugetate de mai toti, inclusiv companiile americane) atunci vom avea acele „colective energice” pe bune..daca nu, o sa o lalaim cu teorii savante fara a tine cont de cat costa „solutia”, cat e de fiabila, sigura, aplicabila.
    P.S.La concret, aia cu 14 milioane ha de culturi de pe care nu se valorifica biomasa se impotmoleste la prima analiza de costuri, da rau de tot (biomasa aia trebuie adunata, „balotata”, transportata, depozitata, usacta , macinata, praf, spatii, mari etc) sau folosite utilaje de recoltat care baloteaza ce iese din combine, scade productivitatea, cresc costurile la recolta propriu-zisa etc. Plus modificarea unei mari parti a parcului de scule de recoltat…nimeni nu investreste daca nu ai macar dublul costului de oportunitate, candva macar, in viata asta. Or, acum, acel candva nu se prea vede in viata asta scurta …:P
    Asa ca tot segmentul auto (privat, oricum) pare sa fie cel care poate produce schimbarea aia pe bune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro