Home » Administratie »Analize » Citesti:

Căteva observaţii privind regionalizarea

Borboly Csaba februarie 1, 2013 Administratie, Analize
11 comentarii 1,262 Vizualizari

Crearea nivelului regiunilor în administraţia publică românească a fost una din temele principale în campania electorală ale USL. Nu de mult a apărut pe un portal un articol, care prezintă multe din gândirea politicienilor USL vizavi de această temă (http://www.gandul.info/politica/regionalizarea-in-dezbaterea-usl-teoria-super-baronului-a-plecat-de-la-teoria-centrului-imaculat-cu-ce-e-mai-credibil-un-ministru-ales-de-partid-10441757). Cu toate acestea, încă nu a fost făcut public nici un proiect oficial, analiştii, politicienii trag anumite concluzii doar din declaraţiile de presă ale unor lideri USL. Iar din aceste materiale de presă aflăm mai multe despre politicieni, despre gândirea lor, decât despre conţinutul regionalizării.

Ca preşedinte de consiliu judeţean, precum şi ca preşedinte al Consiliului Aleşilor Locali al UDMR mă simt obligat să îmi exprim punctul de vedere legat de această temă. În primul rând ţin să subliniez faptul că dorinţa de descentralizare în sine este salutară. Dacă se întâmplă doar atât, rămânând regiunile de dezvoltare existente, deja am făcut un mare pas înainte.

Interesul primar este conținutul noii organizări

Nu am dubii asupra faptului că dorinţa de descentralizare a coaliţiei de guvernământ va fi primită cu o oarecare rezistenţă din parte administraţiei puterii centrale, a ministerelor. Nu am dubii nici asupra faptului că opozanţii descentralizării vor face tot ce le stă în putinţă pentru a întârzia implementarea reformei administrative, jucând chiar şi cartea maghiară. Din acest motiv am convingerea că noi politicienii maghiari din UDMR trebuie să ne exprimăm părerea în mod chibzuit, ca să nu aducem noi argumente opozanţilor reformei administrative. Important este ca să pornească procesul de reformă, să se realizeze principalele ţeluri, chiar dacă în multe aspecte de amănunt, de detaliu nu se poat realiza consens.

Am convingerea că toată lumea se aşteaptă ca un politician maghiar, reprezentant al unui judeţ cu populaţie preponderent maghiară dacă îşi exprimă părerea pe această temă, dacă nu în prima propoziţie, dar măcar la a doua sau a treia să reitereze dorinţa de a vedea judeţele Covasna, Harghita şi Mureş într-o singură regiune, ca unic aspect care contează pentru noi. Chiar dacă înşel aceste aşteptări, subliniez că interesul primar pentru comunitatea maghiară nu o reprezintă delimitarea noilor regiuni ci mai degrabă conţinutul noii organizări: cît din puterea centrală de la Bucureşti revine regiunilor, precum şi modalitatea în care actorii vieţii economice şi civile, conducătorii instituţiilor medicale, şcolare, culturale pot găsi un numitor comun în elaborarea politicilor de dezvoltare. Am convingerea că în domeniul regionalizării nu are importanţă cine deţine majoritatea, mai important este spiritul conlucrării.

Pericolul politizării excesive a procesului

Citind cele prezentate în articolul sus-menţionat am remarcat că cele prezentate de liderii USL ne sugerează că nu este vorba de regionalizare, ci mai degrabă de federalizare, deoarece în proiectul prezentat apar regiunile, în frunte cu guvernatori, cu foruri decizionale regionale, şi în paralel cu înfiinţarea acestor structuri se desfiinţează prefecturile. Am impresia că PSD-ul pune un accent prea mare pe factorul de putere, pe factorul politic, cu toate că performanţa administrativă al guvernului lasă de dorit chiar din cauza politizării excesive al actului de guvernare. Bineînţeles, nu se poate elimina factorul politic, dacă apar noile structuri, acestea vor fi conduse de oameni politic. Dar nu sunt convins că ar fi benefic extinderea sistemului electoral direct şi la nivelul regiunilor – mai ales dacă rămân cele opt regiuni mari –, deoarece după părerea mea judeţele sunt entităţile cele mai mari, unde poate fi păstrată o relaţie directă între alegător şi ales. Nivelul regional este prea departe de alegător, deci nu văd raţional un sistem de vot direct, în acest caz. Votul prin persoane cu legitimitate democratică (primari, consileiri judeţeni), adică prin electroi ar fi raţional în acest caz. Mai mult, din materialul menţionat reiese că structurile de conducere vor fi clădite proporţional pe numărul de locuitori ai diferitelor judeţe. Apreciez acest fapt ca un pas înapoi, deoarece în momentul de faţă judeţele au un număr de voturi egale în cadrul forului decizional al regiunilor de dezvoltare, deoarece fiecare judeţ este repzentată de persoană (preşedintele consiliului judeţean) iar sistemul funcţionează fără probleme. În caz contrar, judeţele cu un grad de urbanizare mai mare, deci cu o populaţie mai numeroasă şi-ar impune interesele în detrimentul nevoilor de dezvoltare al judeţelor cu o populaţie preponderent rurală. Succesul regiunilor depinde de succesul fiecărui judeţ în parte.

Pe lângă egalitatea judeţelor consider necesară luarea deciziilor în forurile regionale cu majoritate absolută, adică de 2/3, iar în unele cazuri prin consens, judeţele având drept de veto. Dacă Uniunea Europeană cu 27 de membrii funcţionează pe acest principiu, nu văd de ce nu ar funcţiona o regiune compusă din 4-8 judeţe. De accea consider, că majoritatea parlamentară ia o decizie corectă în această temă, dacă face ca regiunile să funcţioneze pe baza consensului, pe conlucrarea judeţelor, ţinând cont de realităţile acestora, şi nu pe principiul majorităţii simple.

Unde să fie centrul regiunii?

În articolul menţionat s-a făcut referire şi la centrele regionale, dar toţi cei chestionaţi au dat răspunsuri evazive. Unul dintre ei ba chiar a afirmat, că nu vor exista centre regionale, oraşe reşedinţă de regiune. Am convingerea că o regiune fără reşedinţă este ca un corp fără cap. O regiune este regiune datorită faptului că există o identitate regională, zonele care alcătuiesc regiunea conlucrează între ele şi este un oraş centru regional. Regiunile de dezvoltare actuale nu au centre veritabile şi nu îndeplinesc acele funcţii de dezvoltare, de care ar trebui să se achite aceste regiuni. Dacă privim numai regiunile din Transilvania, putem afirma că este lipsit de sens faptul că oraşe ca Târgu Mureş, Braşov sau Oradea nu sunt centre regionale. Precum este lipsit de sens şi faptul că în regiunea Centru funcţionează trei curţi de apel, demonstrând faptul că regiunea este prea mare. Deci în consecinţă noile regiuni trebuie delimitate în aşa fel, încât să fie mai mici, deci trebuie să avem un număr mai mare de regiuni. Structurile de stat, administrative, juridice trebuie clădite pe baza regionalizării. Iniţiatorii, adică USL-ul trebuie să îşi asume responsabilitatea desemnării centrelor regionale, concentrând în aceste centre structurile administrative şi juridice. Sunt convins că acest demers va afecta existenţa multora, va avea efecte asupra unor judeţe sau oraşe. Dar decizia trebuie luată în mod responsabil şi cât mai repede cu putinţă, deoarece orice timp pierdut cauzează mari daune datorită faptului că multe demersuri de dezvoltare trebuie luate în acest context, de exemplu construcţia de aeroporturi, de centre medicale şi de centre de învăţământ superior este întemeiată doar în centrele regionale. O regiune este puternică doar dacă are un singur motor. Mai multe motoare, mai multe centre regionale care rivalizează între ele fac imposibilă dezvoltarea în direcţia dorită a regiunii. Reafirm ceea ce am mai subliniat de multe ori: nimic nu motivează desemnarea oraşului Alba Iulia ca reşedinţa regiunii centru, iar faptul că a primit acest statut în defavoarea unor oraşe ca Braşov, Sibiu sau Târgu Mureş arată absurditatea întregului sistem.

Situația actuală este de nesusținut

Cele opt regiuni de dezvoltare desemnate în pripă sau dovedit a fi de domeniul trecutului. Acel sistem a fost funcţională ca o abordare tranzitorie de rezolvare a problemei regionalizării, a fost mai mult ca nimic, dar a venit vremea creării prin cel mai larg consens a noilor regiuni, care să fie funcţionale şi durabile. Buna intenţie nu este de ajuns înfăptuirii unei reforme. Liderii USL au intenţii bune în privinţa reorganizării teritoriale, dar am impresia că se tem de a pune pe tapet problemele reale ale regionalizării. Cu toate că se aduce în prim plan aşa zisa problemă a Ţinutului Secuiesc, în realitate se tem de faptul că în zonele extracarpatice tema regionalizării va genera o ceartă, o vrajbă colectivă. Dar această problemă nu poate fi ocolită şi ar fi bine ca liderii USL, ai PSD să înceapă cât mai repede discuţiile pe această temă, deoarece multe din caracteristicile actualei împărţiri regionale sunt de nesusţinut. Vorba cu cutia Pandorei cred că nu merge.

Regiunile ar avea menirea de a promova politici de dezvoltare, deci entităţi administrative şi de împărţirea de resurse financiare. Unui locuitor din judeţul Harghita nu i-ar fi deajuns o zi pentru aşi rezolva probleme administrative la Alba Iulia, dacă acesta ar deveni centru de regiune. De acasă la Braşov sau la Târgu Mureş şi înapoi se poate ajunge într-o singură zi, dar drumul până Alba Iulia şi acasă nu poate fi bătut într-o singură zi nici cu autoturismul, ca să nu mai vorbim de transportul în comun inexistent. Şi acest exemplu subliniază faptul că actualele regiuni sunt este prea mari, pentru a fi funcţionale, lucru agravat de faptul că multe centre regional se află la periferia regiunii.

Un alt aspect, este cel al politicilor de dezvoltare, al împărţirii banilor europeni. Uniunea Europeană a maximalizat unităţile statistice, de dezvoltare la un număr de 3 milioane de cetăţeni. Structura regională actuală nu corespunde acestei cerinţe, deoarece avem două regiuni – cea de Nord-Est, respectiv regiunea Sud – care au un număr de locuitori mult mai mare. Acest fapt în sine demonstrează că este necesară reîmpărţirea regiunilor deoarece sunt foarte mari. Această stare de fapt este cunoscută de toată lumea, indiferent de culoarea politică, dar elita politică din România nu are curajul să afirme acest lucru, crezând că s-ar compromite în faţa opiniei publice din cauza divergenţelor care s-ar ivi, fiind de părere: mai bine să rămână cum a fost… Nu ar strica un pic de curaj unei majorităţi de două treimi. Posibilitatea, dar şi răspunderea USL-ului este una istorică. Am pierdut în mare parte prezentul ciclu bugetar unional, dar dacă venim în continuare cu jumătăţi de măsură în rezolvarea problemei regionalizării, vom pierde şi ciclul bugetar următor.

Bogați și săraci?

Pentru ca România să poată accesa fonduri europene pentru dezvoltare, să poată realiza politică de dezvoltare eficientă, să ridice zonele sărace la nivelul celor dezvoltate, trebuie să refacă structura regională care să facă posibilă aceste lucruri. În evul mediu regiunea care cuprindea actualele judeţe Braşov, Sibiu şi o parte din Alba era una din cele mai dezvoltate din Europa. Această regiune – având un grad mare de dezvoltare şi în zilele noastre – a fost comasată cu judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, judeţe cu perspective de dezvoltare mult diferite, lucru lipsit de sens. Nu se pot aplana diferenţele în aşa fel că se pune laolaltă bogatul cu săracul, urbanul cu ruralul. Cei bogaţi, ca şi cei săraci trebuiesc adunaţi laolaltă, la cei din urmă trebuiesc programe specifice şi fonduri aferente pentru a se dezvolta la nivelul regiunilor bogate. Dacă nu se procedează în acest fel, apar probleme ca accentuarea inegalităţilor, migraţia forţei de muncă, iar politica de dezvoltare dă greş. Acest lucru nu se ştie în USL?

Am convingerea că se ştie, fiindcă e limpede ca lumina zilei. Este bine ştiut, că sunt zone, în care nu este şomaj, iar în alte zone nu sunt locuri de muncă. Structura actuală pune laolaltă aceste zone, creând situaţii ca şi când ai pune un Logan (ca să nu spun Trabant) cu un Mercedes să concureze. Lucru inutil. Zonele mai sărace joacă în altă ligă, decât cele bogate, condiţiile şi perspectivele diferă. Într-o zonă bogată economia se dezvoltă, se creează locuri de muncă chiar dacă statul nu mişcă nici un deget: condiţiile în sine reprezintă premisa dezvoltării. Dacă vrem ca să se dezvolte şi zonele mai sărace, să scadă diferenţa dintre ele şi zonele bogate, trebuie să implementăm politici de dezvoltare adecvate. Să luam de exemplu problema creării locurilor de munca. Dacă venitul minim garantat este aceeaşi şi în Botoţani şi în Bucureşti sau Braşov atunci întreprinzătorul nu are nici o motivaţie să ducă locurile de muncă în Botoşani dacă găseşte forţă de muncă în regiuni cu o infrasturcutră dezvoltată. Dacă însă am avea regiuni delimitate pe baza gradului de dezvoltare, s-ar putea aplica pentru regiunile mai puţin dezvoltate de exemplu un nivel mai scăzut al venitului minim garantat, ca întreprinzătorii să aibă o motivaţie să creeze locuri de muncă ţi în aceste zone. Şi sunt multe alte măsuri care ar putea fi aplicate în cazul unei delimitări regionale corespunzătoare. Actuala delmitare regională nu a avut la bază astfel de considerente, a fost făcut ca să fie, să avem ce arăta la UE şi atât.

Atragerea, păstrarea tineretului

Dar să luăm şi un alt exemplu. Judeţul este mic pentru a pentru a asigura servicii medicale şi de învăţământ superior. Nivelul corepunzător pentru asigurarea acestor servicii este regiunea. Este evident pentru mine, că un oraş poate deveni centru regional numai dacă dispune de clinici care asigură servicii medicale de cea mai bună calitate, iar în mod logic clinicilor trebuie asociată o instituţie de învăţământ superior care să formeze medici. Deci un oraş poate fi centru regional dacă este şi centru universitar medical de exemplu. Din această perspectivă oraşul Târgu Mureş poate deveni un veritabil centru regional. Dar momentan, din păcate nu se poate dezvolta în măsura dorită, deoarece centrele regionale cum ar fi Clujul sau Bucureştiul atrag resursele financiare şi posibilii studenţi din zonă. În regiunea Centru în prezent sunt trei mari centre universitare – Târgu Mureş, Braşov şi Sibiu – ceea ce este prea mult pentru această zonă, nici una dintre instituţii neputându-se consolida. În momentul de faţă regiunile sunt incapabile de a păstra în regiune tineretul. De exemplu tinerii mai capabili din judeţul Harghita urmează studiile universitare cu precădere la Cluj, iar după terminarea studiilor rămân foarte mulţi în Cluj, sau îşi găsesc loc de muncă în Ungaria sau în alte state occidentale. Dacă am face parte dintr-o regiune care ar avea ca centru oraşul Târgu Mureş, iar în regiunea respectivă acest centru universitar nu ar avea concurenţă, prin diferite pârghii, cum ar fi bursele de studii regionale, am putea sprijini consolidarea acestui centru universitar, am putea contribui la păstrarea tineretului studios în regiune. Si ceea ce este valabil în cazul Tîrgu Mureşului este valabil şi pentru Oradea, şi pentru Braşov şi pentru Galaţi de exemplu.

Partide sfioase, politicieni sfioși

Propun partidelor de guvernământ să nu se sfiască să organizeze dezbaterea publică referitoare la reorganizarea regională. Privind regiunile existente, doar una este rațională, și anume regiunea Vest (Banat). Toate celelalte sunt prea mari și adună în aceeași oală zone care nu alcătuiesc unități de dezvoltare consistente. Ce au în comun județe ca Vrancea, Buzau și Constanța? Au aceleași posibilități? Sunt capabile să se miște pe aceeași traiectorie de dezvoltare? Nu prea cred!

Dacă sunt componentele aceleași regiuni, întreprinzătorul din Vrancea poate accesa fonduri de dezvoltare în aceleași condiții ca întreprinzătorul din Constanța. Dar acesta din urmă, activând într-o zonă mult mai dezvoltată, are mai multe facilități, decât vrânceanul. Județului Vrancea trebuie alocate mai multe posibilități. Citesc cu stupoare că domnul Oprișan, șeful administrației vrâncene este de acord cu păstrarea actualei împărțiri regionale. Din această cauză îi sugerez să aibă în vedere că în Ungaria – fiind jumătate din România și din punctul de vedere al teritoriului și al numărului de locuitori – au fost înființate 7 regiuni de dezvoltare, una din trei județe, capitala Budapesta și județul Pest din jurul ei formând o altă regiune. Dominanța economică a capitalei ungare este și mai evidentă decât în cazul Bucureștiului, Budapesta producând 40% din PIB-ul Ungariei. În UE este regulă ca zonele în care PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la nivelul de 75% din media europeană, poate accesa fonduri mai puține. Astfel județul Pest doarece a fost băgată în aceeaşi regiune cu Budapesta primește fonduri de dezvoltare mult sub necesitățile sale. Mariajul dintre județul Pest și capitală defavorizează acest județ, căzând de la posibilitatea de a accesa sute de milioane de euro doar în actualul ciclu bugetar. Județele din România – în afara Bucureștiului – din păcate nu se află în situația de a depăși acest prag de 75%. Dar nu este exclus ca UE să scadă acest procent pentru a dezvolta mai rapid regiunile defavorizate. Se poate întâmpla ca Vrancea să nu poate accesa aceste fonduri din cauză că este în aceeași regiune cu Constanța, iar Harghita nu poate accesa aceste fonduri din cauză că a fost forțat să joace în aceeași ligă cu județe mult mai dezvoltate, cum ar fi Sibiu și Brașov. Precum am mai afirmat, este o problemă în sine că zone bogate și sărace formează o singură regiune. Dacă organizarea regională actuală va fi bătută în cuie prin cuprinderea în Constituție, nu va mai exista posibilitatea de corectare în funcție de necesitățile de dezvoltare. Deci, cutia Pandorei trebuie deschisă, ca să se poate face o delimitare regională viabilă, raţională.

Nevoia de consens

Dacă nu vom reuși să ajungem la consens pe tema regionalizării, aș feri USL-ul de a face pasul preconizat, deoarece în UE lucrurile sunt foarte maleabile în domeniul dezvoltării regionale. Nu avem viziuni nici asupra următorului ciclu bugetar de 7 ani, nu avem buget, nu ştim ce va face Marea Britanie, etc… .

Deci să nu cuprindem în Constituție numai de ceea ce suntem forte siguri. Actuala organizare pe județe ar trebui cuprinsă în Constituție, deoarece și-a dovedit viabilitatea, funcționalitatea. Dar în privința organizării regionale în locul USL-ului aș face acest lucru doar în urma unei dezbateri publice în urma căruia să ia naștere un consens național pe această temă.

Bineînțeles, pot crea probleme dezbaterile privind reorganizarea regională, dar dacă acesta este prețul realizării unui sistem nou, eficient, care reflectă realitățile sociale și economice, atunci el trebuie plătit.

Dacă ar fi să sintetizez într-o singură propoziție tot ceea ce consider corect pe tema regionalizării, aș afirma că regiunea este o entitate bazată pe egalitatea județelor componente, conduse de consilii alese de către corpul de electori compus din primari și consilii județene, și care are ca scop realizarea politicilor de dezvoltare la nivelul administrației publice. Aceste entități ar trebui să cuprindă maximum 3-4 județe. Împărțirea regională actuală, precum și structura ei a demonstrat cu nu corespunde acestor așteptări, nu este capabilă de apropierea nivelelor de dezvoltare dintre diferitele zone ale regiunilor, cu toate că a atras fonduri europene cu o eficacitate mai mare, decât instituţiile guvernamentale din Bucureşti.

Rolul prefecturilor

În materialul de presă mai sus amintit am citit că liderii USL vor să desființeze prefecturile județene, în locul lor organizând prefecturi regionale. Consider, că acesta nu ar fi un pas înțelept, deoarece prefecturile nu ar trebui desființate, mai degrabă ar trebui întărite. Poate este surprinzător să afirme acest lucru un politician din cadrul UDMR, dar am convingerea că prefecturile trebuie întărite pentru a efectua controlul eficient a legalității actelor administrației locale și județene. Momentan de exemplu Consiliul Județean aduce o hotărâre, aceasta este verificată de prefectură, primește aviz favorabil, dar peste un an, doi vine Curtea de Conturi, peste 3-4 ani vine un cetățean și contestă în instanță legalitatea acestei hotărâri. Prefectura ar trebui să aibă un cuvânt de spus mai greu: dacă afirmă despre ceva că este legal, atunci să nu mai poate contesta nimeni legalitate acestei hotărâri, decât în cazuri excepționale. În Ungaria de exemplu, dacă un consiliu local (și acolo sunt destule comune cu mai puțin de 500 de locuitori cu primar și consiliu ales!) aduce o hotărâre într-o problemă în condițiile legii, această hotărâre poate fi atacată doar la Curtea Constituțională. Iar acest lucru este valabil pentru toate actele normative emise de parlament, guvern, consilii județene sau locale. Un consiliu local face același lucru în jurisdicția sa la nivel local ca parlamentul la nivelul tării: elaborează norme juridice. Iar aceste acte juridice acolo pot fi atacate la aceeași instanță, Curtea Constituțională. La noi însă chiar și hotărârile de guvern pot fi atacate în instanță, ca să nu mai vorbim de hotărârile consiliilor județene sau locale. Ca președinte de consiliu județean mă simt din când în când de parcă nici nu aș fi membru al unui for decizional, ci mai degrabă al unui for care are ca scop pregătirea deciziilor, iar deciziile sunt luate de instanță, de curtea de conturi sau alte organe de control. Din această cauză întregul sistem administrativ este bântuit de nesiguranță, se intersectează elementele de elaborare și de aplicare a normelor juridice. Din păcate, la noi nu este trasat în mod strict limita dintre puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească, atribuțiile nu sunt clar delimitate, cu toate că de la Montesquieu încoace știm că acest lucru nu este benefic pentru democraţie. Un alt exemplu: eu ca preşedinte de consiliu judeţean pe baza rapoartelor de constatare a Curţii de Conturi sunt obligat să imputez sume de la angajaţii instituţiei pe care conduc. Dar sunt situaţii cînd autoimputez, adică eu sunt cel de la care sunt imputate sume. Sunt de acord, nu sunt de acord cu Curtea de Conturi nu contează. Pe cineva trebuie să imputez, că dacă nu fac sunt sancţionat penal de la 3 la 5 ani, aşa scrie în lege. Deci practic sunt pusă într-o ipostază asemănătoare cu a unui judecător. Decid asupra gradului de vionavăţie, răspunderea materială a unui coleg. Nu e bine asta. Nu e bine să fie amestecată treaba alesului local cu a unui judecător. Primar, preşedinte de consiliu judeţean poţi fi şi cu patru clase. Dar să fi judecător trebuie să înveţi mult, să dai exame, să fii stagiar, să participi la concurs etc… Deci a judeca vinovăţie cuiva e un lucru serios. Nu e bine, ca aleşi locali sau alţi conducători de instituţii publice să fie puse în ipostaze, roluri, pentru care nu au pregătirea necesară.

Regionalizarea nu este a problemă etnică

Deci avem multe probleme de rezolvat. Din această cauză rog majoritatea parlamentară de două treimi să aibă curajul de a analiza în amănunt aceste probleme și să le rezolve în mod eficient. Noi, aleși reprezentând culorile UDMR și având girul majorității populației maghiare din țară suntem interesați în dezvoltarea întregii structuri de stat din România, funcționarea lui să fie cât mai eficientă, în folosul tuturor cetățenilor. Suntem parteneri în realizarea tuturor inițiativelor care ne duc înainte, și nu ne temem nici de abordarea temelor considerate tabu, dacă acestea duc la realizarea unor năzuințe, țeluri reale, productive. Problema regionalizării este folosită de mulți pentru a crea probleme etnice. Noi privim la problema regionalizării nu prin prisma etnică, ci din perspectiva eficienței, al implementării politicilor de dezvoltare. Din acest motiv îi rog pe politicienii români să se abțină de la etnicizarea acestui pas foarte important în modernizarea administrației românești, şi să aibă curajul adoptării unor măsuri corespunzătoare, fără calcule politicianiste.

Miercurea Ciuc 30. ianuarie 2013

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. kinn spune:

    Articol cu miez si continut, care pune intr-adevar niste probleme dincolo de logoreea obisnuita.

  2. Geos Costan spune:

    Foarte bine spus! Nu e o problemă etnică, ci una economică şi socială. Iarăşi, regionalizarea trebuie să ţină cont de identitatea regională, ceea ce numai UDMR-ul pare să afirme. Braşovul şi Sibiul trebuie să rămână împreună, dar nu pot duce în spinare Alba (care are legături mai puternice cu Hunedoara) şi Ţinutul Secuiesc, care e totalmente diferit. Aşa că, în Transilvania, putem vorbi de trei regiuni, ultima incluzând Clujul cu Sălajul.

  3. Adi Rus spune:

    Am inteles. Vreti o regiune cu capitala la Targu Mures. Eventual o regiune care pe langa judetul Mures sa mai cuprinda judetele Harghita si Covasna nu? Am inteles perfect. DVs. nu propuneti regionalizare pe criterii etnice. Nuuuu. Suntem noi orbi si nu intelegem.

    Pacat de restul argumentelor din articol. Le-ati sabotat complet cu ideile astea vadit etnice.

  4. Nu mi se pare corect! spune:

    Celor care nu le convine aceasta structura: Este aiurea sa faci o regiune “Tinut secuiesc” din cele trei judete MS Har Cov, pe criterii etnice. Fie vorba, judetul Covasna e si foarte departe de Tg Mures!
    In cazul in care nu se va face aceasta structura , Regiunea Centru din cele 6 judete in cauza (MS, BV, SB, AB, HAR COV, si se vor alege alte judete, atunci judetul Covasna nu are ce cauta alaturi de MS si Hg. Judetul Harghita este alaturat de judetul MS si Harghita ar putea sta alaturi de MS si de alte judete alaturate, dar Covasna trebuie sa mearga alaturi de BV, eventual SB.
    De altfel, asa cum “unii” cer HAR COV MS, pe linie secuiasca, BV, SB si o alta zona risca sa devina regiunea saseasca!
    Indiiferent cum ar fi, daca nu ramane Reg Centru, Covsna nu are ce cauta langa MS, ea trebuie sa ramana langa Brasov!
    Cel mai bine este sa ramana asa cum e acum , din cele 6 judete si cu capitala la Tg. Mures, acest fapt putand fi un liant pentru intelegerea tuturor!
    Iar BV sa nu-si faca probleme, este un judet favorizat si foarte popular pentru Bucuresti, prin urmare nu va avea nimic de pierdut!

  5. smaranda spune:

    Felicitari!! Exprimare frumoasa in limba romana. Documentat in idea de logic si corect. Problema ca asta nu merge cu politicul. Pentru a putea influenta politicul as recomanda politicieni de marca ai UDMR sa migreze la PSD. Cu viziune social democrata sa schimbe programul de intentie al regionalizari. Mai cred ca o autostrada care sa nu ocoleasca zona ar aerisi atmosfera rarefiata din secuime.

  6. Alte variante spune:

    O alta varianta buna in cazul in care nu se pastreaza cele 6 judete ar putea fi 1. BV, HAR COV cu capitala la BV si 2. MS, SB, AB cu capitala la Tg Mures. Daca se pastreaza cele 6 judete actuale, atunci tot Tg Muresul ramane capitala!

  7. Borboly Csaba Borboly Csab spune:

    Stimati cititori!

    Va multumesc pentru comentarii. Ieri am citit in presa, ca in Oradea ieri s-au intrunit toate fortele politice locale si au adoptat o rezolutie in care isi exprima solicitarea privind desemnarea orasului Oradea ca centru regional. Sper ca si alte regiuni incep dezbateri vii in aceasta tema.
    Si sper ca nu numai delimitarea regionala va fi supusa dezbaterii ci si competentele regiunilor, respectiv regulile de functionare, desemnarea membrilor forurilor decizionale etc…
    Cel mai important lucru este insa ca noul sistem regional sa fie apt pentru stoparea cresterii decalajelor intre rural si urban, intre regiuni dezvoltate si regiuni mai putin dezvoltate. Daca nu pe baza acestei principii va fi construita noua constructie, atunci esecul lui este garantat. Delimitarea regiunilor deci este numai una dintre mai multi factori de care depinde succesul noului sistem regional.

  8. ioanitu' fara diploma spune:

    Da’ de ce nu o regiune Harghita Neamt BacauCovasna Vrancea. Puternica, unita, de viitor, cu deschideri catre occident, … etc.?
    Da’ de ce nu o regiune Sibiu-Valcea-Mehedinti-Olt-Dolj ?
    Da’ de ce nu o regiune Brasov-Buzau-Ialomita-Prahova-Arges ?
    Da’ de ce nu o regiune Constanta Braila Tulcea Calarasi?

  9. ausar spune:

    @ Borboly Csaba

    Din pacate articolul Dv. este total politizat ca face afirmatia care oricum nu poate sa devina reala ca ar fi vorba de “FEDERALIZARE”.
    Ce sa federalizam Dle Csaba ????!!!!
    Nu cred ca fiind politician nu aveti notiunea !!!!???
    De la federalizare la eficientizarea economiica si cu pastrarea “specificului” regiunii este mare distanta !!!!????
    Cred ca trebuie sa fiti mai intai corect cu Dv. insiva si apoi sa scriti astfel de articole
    paradoxale in care va “exprimati punctul de vedere”.
    Daca regionalizarea (federalizarea ????) nu are caracter etnic atunci plecam din capul locului de la ipoteza ca cele trei judete MS, HR, CV sa faca parte din regiuni diferite tocmai pentru a putea fi eficientizate economic si nu politic .
    Ce parere aveti ?
    Putem si noi sa avem un punct de vedere sau credeti ca numai al Dv. poate conta ?

    Altfel, toate cele bune

  10. Stando spune:

    Bravo, Csabi, esti unicul politician care ataca o problema esentiala a momentului si spune ce gandeste. Bine, cei mai multi politruci au o problema cu partea gandirii dar nu am vazut inca nici un pedelist, pesedist sau penelist sa aiba un punct de vedere clar exprimat ca in cazul de fata. Sigur, ideile cuiva pot fi discutate si pot fi discutabile, dar esential e sa fie exprimate public. Daca esti politician trebuie sa iesi in arena cu puncte de vedere personale. A merge doar pe linia partidului vedem unde ne-a dus. Seful ridica degetul si toata turma voteaza pe negandite, ca niste necuvantatoare. Sunt multe chestiuni neclare sau interpretabile in ceea ce ai scris dar e un punct de plecare. Bravo si revino !

  11. Vasile spune:

    E o problema cu schimbarea structurii etnice a populatiei, de asta nu s-a facut regionalizarea, cred. Ei trebuie sa ofere Harcov o regiune similara in procente etnice ca actualele judete, altfel vor acuza Romania pe plan international ca incearca sa schimbe structura etnica, pierd din reprezentare si drepturi. Nu uitati ca judetele Harghita si Covasna au fost create de comunisti, care si ei la randul lor au incercat sa separe maghiarii din secuime fara un scandal de proportii. Judetele oricum vor urma sa fie ori inutile pentru ca deciziile se vor lua la nivel de regiune, ori vor disparea.
    Nu se fac altfel regiunile, din cauza orgoliilor locale, exemplu, un Mehedinti in alaturi de Timis si Caras ar fi discriminat, amintiti-va de cei ce nu demult strigau “granita la Orsova”, orgoliul regional si dispretul banatean fata de olteni si cei din sud ar izola Mehedintiul. E o problema complexa, in unele zone exista identitati regionale bine conturate.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Borboly Csaba


Borboly Csaba

Este Presedintele Consiliului Judetean Harghita Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)