Home » Administratie »Economie »Global / Europa »Sinteze » Citesti:

De ce are România nevoie de reprezentanţe regionale la Bruxelles?

Gratian Mihailescu iulie 12, 2012 Administratie, Economie, Global / Europa, Sinteze
8 comentarii 1,395 Vizualizari

În aprilie 2008, clubul RO-UE a lansat un studiu intitulat „Prezenţe româneşti în Bruxelles-ul european : ghid pentru prezent şi viitor”, document în care erau menţionate entităţile româneşti din capitala Europei la nivelul instituţiilor europene, precum şi la nivelul diverselor asociaţii, autorităţi şi instituţii naţionale, guvernamentale şi neguvernamentale. Studiul îşi dorea să identifice care sunt actorii instituţionali şi prin ce mecanisme pot să promoveze interesele României la Bruxelles. Din păcate, dupa patru ani numărul reprezentanţelor româneşti în capitala Europei a rămas aproape acelaşi, fapt care arată interesul scăzut al politicienilor români pentru fenomenul afacerilor europene şi pentru ideea de lobby.

Ce înseamnă reprezentarea regională la Bruxelles şi de ce este necesară?

Bruxelles-ul este nu numai sediul central al instituţiilor UE, dar şi un magnet pentru reprezentanţi ai diferitelor entităţi publice şi private din toate statele membre ale UE şi nu numai. După Washington, Bruxelles-ul este al doilea oraş din lume ca şi relaţii diplomatice şi lobby, aproximativ 20.000 de lobbyşti desfaşurându-şi activitatea în capitala Europei. Numărul de persoane care sunt reprezentanţi ai regiunilor europene, asociaţiilor de angajatori sau sindicate, diverse companii multinaţionale, firme de lobby, consultanţi, avocaţi, etc, depăşeşte numărul de angajaţi ai instituţiilor UE. La Bruxelles există peste 300 de birouri regionale şi mai mult de 2.000 de birouri de lobby. Prin urmare, fiecare regiune trebuie să fie acolo reprezentată pentru a găsi parteneri cu care are afinităţi şi cu care se pot dezvolta proiecte comune relevante; Uniunea Europeană încurajează crearea de parteneriate europene între diferitele entităţi regionale. România, deşi este a doua ţară ca mărime şi populaţie din Europa Centrală şi de Est, practic nu există în ceea ce priveşte activităţile de lobby de la Bruxelles. Cu câteva excepţii, România nu are reprezentanţe locale şi regionale pentru sectorul public şi privat sau societatea civilă în capitala Europei, fapt care arată lipsa lor de interes pentru afacerile europene. Înţelegerea deplină a mecanismelor specifice UE este un factor esenţial în creşterea eficienţei accesării fondurilor structurale.

Un birou care va fi deschis la Bruxelles, ca reprezentare pentru administraţia publică ar trebui să aibă următoarele obiective, în scopul de a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie şi pentru a ajuta la procesul de dezvoltare economică:
- să furnizeze date şi informaţii cu privire la fondurile comunitare oferite direct de către Comisia Europeană, programe finanţate prin instrumentul de Cooperare Teritorială Europeană;
- să elaboreze o reţea eficientă prin parteneriate cu alte organizaţii din Europa;
- să promoveze activităţile regionale, ale unui oraş sau organizaţii la nivel european pentru a le asigura o mai mare vizibilitate;
- să atragă şi să furnizeze informaţii pentru potenţialii investitori;
- să ofere consiliere în procesul de redactare a proiectelor pe fonduri structurale pentru specialiştii administraţiei publice din România;
- să ofere consultanţă şi asistenţă pentru politicienii locali şi regionali, prin promovarea şi prezentarea adecvată a intereselor locale şi regionale, inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire şi vizite de studiu la Bruxelles.

Exemplu european de succes al unei reprezentanţe regionale

Una dintre cele mai performante reprezentanţe regionale deschise la Bruxelles este „Comunitatea Valenciana”. Reprezentând o zonă populată a Spaniei (ce cuprinde aproximativ 5 milioane de locuitori, 10% din populaţia Spaniei), Valencia este totodată cel de-al treilea mare oraş al Spaniei. Această zonă a cunoscut una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană. Una dintre cauze a constituit-o probabil şi deschiderea unei reprezentanţe la Bruxelles care să reprezinte interesele zonei respective în capitala Europei. În prezent biroul din Bruxelles are 45 de angajaţi, majoritatea consultanţi în afaceri europene. În ultimii ani au înaintat Comisiei 193 de proiecte din care 38 au fost aprobate, bugetul total al acestora ajungând la peste 100 de milioane de euro, din care aproape 60 de milioane de euro au intrat în zona Valenciei din fonduri europene, restul până la 100 de milioane reprezentând partea de co-finanţare.

Cheia succesului nu este reprezentată numai de această agenţie din Bruxelles. Capacitatea oamenilor care lucrează în administraţie de a inţelege cum sunt acordate „fondurile europene” precum şi consensul general atins de politicieni la Bruxelles sunt factori care au contribut la succesul acestei Comunităţi. În 2003 un nou instrument, pentru acea perioadă, a fost implementat in zona PPP („Public-Private Partnership” – Partneriat Public Privat), în care sectorul public şi cel privat colaborează pentru accesarea de fonduri europene şi implementarea proiectelor. Un alt success al zonei a fost crearea unui proiect „Perspective RFO (Regional Framework Cooperation) 2007-2013 (Cadru de Cooperare Regională)” unde, alături de parteneri puternici din alte zone europene, a demarat colaborări inter-regionale şi o strategie bazată pe competitivitate şi dezvoltare sustenabilă. Împreună cu celelalte zone, Comunitatea Valenciana a accesat fonduri europene în diferite domenii, care se ridică de asemenea la câteva zeci de milioane de euro.

Lobby-ul regional şi neinteresul clasei politice româneşti

În cadrul activităţii desfăşurate la Bruxelles pentru Business Location Services, am contactat telefonic toţi directorii Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR-uri) din România, propunându-le unul dintre serviciile oferite de această firmă , şi anume deschiderea unui birou de reprezentare regională în Bruxelles. Compania de consultanţă oferea închirierea unui spaţiu plus consultanţă pentru diferite proiecte europene şi pentru business şi ajuta reprezentanţa regională în formarea unei reţele cu alte regiuni, dar şi cu reprezentanţi ai Comisiei Europene precum şi ai altor organisme europene. Serviciul oferit (Business Location Services) de compania de consultanţă unde activam era destul de costisitor pentru o instituţie cum este ADR, de aceea, urmând modelul altor ţări, am încercat să dezvolt acest proiect pentru zona de vest a României pe cont propriu, cu ajutorul unei reprezentanţe de renume din Bruxelles, zona Valencia. În proiectul propus politicienilor din vestul României trebuia înfiinţat un ONG, la început cu finanţare de la CJ, apoi şi din sectorul privat, iar acest ONG ar fi reprezentat zona de Banat la Bruxelles. Înfiinţarea unui birou de reprezentanţă al zonei Banat sub protecţia unei regiuni puternice, Valencia, care are deja experienţa proiectelor legate direct de Comisia Europeană, suna ca un proiect important. Pe lângă beneficiile aduse de participarea în proiecte europene şi absorbţia de fonduri oferite direct de Comisia Europeană, deschiderea unui birou la Bruxelles ar fi întărit participarea zonei de vest la acţiunile, politicile şi deciziile UE. Vorbind concret, această agenţie din Bruxelles le-ar fi oferit asistenţă de calitate Consiliilor Judeţene, primăriilor şi altor asociaţii şi organizaţii din vestul ţării, referitoare la proiecte europene şi naţionale, la politicile europene legate de diverse domenii de activitate.

La nivel regional, în România lucrurile se prezintă astfel: Agenţiile de Dezvoltare Regională funcţionează ca instituţii neguvernamentale, nonprofit şi de utilitate publică; Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul de referinţă pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de coeziune economică şi socială pe care le pune în aplicare. Cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR) au fost stabilite în 1998 prin Legea nr. 151/1998, care a fost ulterior modificată prin Legea nr.315/2004 şi sunt organele executive ale Consiliilor de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale. Aceste Consilii de dezvoltare sunt conduse prin rotaţie de către preşedinţii de Consilii Judeţene ale judeţelor care fac parte din regiunea respectivă, politicieni care în multe cazuri sunt cunoscuţi „baroni locali”.

O parte din bugetul ADR-urilor este finanţat de către Consiliile Judeţene care fac parte din zona respectivă. De multe ori în fruntea Consiliului de Dezvoltare, care elaborează politicile viitore ale unui ADR sau activităţile care vor fi întreprinse, se află un „baron local”. Acest tip de personaj politic poate avea un grad ridicat de influenţă asupra deciziilor şi putem conchide că acest tip de politician local va înţelege cu dificultate ce înseamnă lobby-ul regional în capitala Europei. În cazul în care se va lua decizia deschiderii unui birou, există riscul ca reprezentantul acelei regiuni să fie numit pe criterii politice, nepotism sau pur şi simplu să facă parte din anturajul baronului local. Astfel acel birou va deveni probabil neperformant, fără un personal calificat şi capabil să înţeleagă importanţa lobby-ul în afaceri europene, dar care va profita de un salariu consistent finanţat din fonduri publice.

Vestul României şi experienţele personale în lobby-ul regional

În noiembrie 2008, după un an şi jumătate petrecut la Bruxelles în care am studiat şi am lucrat în domeniul afacerilor europene, m-am întors acasă, ferm convins că o să realizez un proiect din care ar avea de câştigat zona de vest a ţării, polticienii, admnistraţia publică locală şi regională şi, implicit, eu. Înainte de asta, m-am întâlnit cu Sorin Frunzăverde, la momentul respectiv europarlamentar şi preşedintele delegaţiei PDL la Bruxelles. După două întâlniri la biroul său din cadrul Parlamentului European, am obţinut verbal sprijinul dânsului pentru deschiderea unui birou de reprezentanţă regională la Bruxelles pentru zona de vest. Am fost asigurat de acest lucru, însă trebuia să aştept să devină din nou preşedinte de CJ, ceea ce s-a şi întâmplat. Între timp, la Bruxelles m-am întâlnit şi cu preşedintele CJ Mehedinţi, Marius Bălu, un om tânăr şi ambiţios căruia i-a plăcut propunerea mea. Împreună am purtat discuţii cu directorul reprezentanţei zonei Valencia la Bruxelles, Jose Manuel Revuelta, urmând ca zona de vest a României, sau numai judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, să devină partenere ale zonei Valencia şi să colaboreze cu aceasta în diferite proiecte europene sau să atragă investitori din acea zonă pentru a veni în România. De menţionat aici că partenerul spaniol punea la dispoziţie tot ceea ce înseamnă infrastructură pentru deschiderea acestui birou românesc de reprezentare regională la Bruxelles, pentru o perioadă limitată, urmând ca apoi biroul să se autofinanţeze de pe urma proiectelor în care era implicat. Deci, biroul era deschis cu costuri minime, singura cheltuială fiind salariul meu.

M-am întors acasă plin de speranţă şi convins că o să realizez acest proiect, mai ales că acest capitol al fondurilor europene era şi mai este unul deficitar în România. Ajuns in România, am avut discuţii cu Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru a mă susţine în acest proiect. Domnul Maxim m-a avertizat că proiectul este irealizabil, motivul fiind probabil conflictele dintre preşedinţii Consiliilor Judeţene din zona de Vest. Iniţial nu l-am crezut şi am încercat de unul singur să realizez acest proiect. M-am întâlnit cu Ostaficiuc de la Timiş, cu Moloţ la Hunedoara, cu Bălu la Mehedinţi, cu Ioţcu de la Arad şi cu Frunzăverde la Caraş. Toţi m-au asigurat de importanţa acestei iniţiative, însă o decizie nu a fost luată niciodată. O sa rămână o enigmă pentru mine, deoarece motivele nu mi-au fost dezvăluite. După un an de întâlniri şi discuţii cu preşedinţii de CJ din vestul ţării, am înţeles că acest proiect nu se va concretiza.

Politizarea excesivă a admnistraţiei publice, corupţia şi nepotismul din sistemul public românesc, ineficienţa acestuia, incapacitatea politicienilor de a înţelege fenomenul de afaceri europene şi lobby-ul au fost factorii care au împiedicat realizarea acelui proiect. Când vorbim despre performanţă economică, cheia succesului o reprezintă buna guvernanţă care se poate realiza prin transparenţă, responsabilitate, eficienţă, competitivitate, guvernare pe mai multe nivele. În România toţi aceşti factori sunt în faza incipientă. Pentru o reformă eficientă a administraţiei publice româneşti, ar trebui cu adevărat relansată dezbaterea asupra procesului de descentralizare şi regionalizare administrativă.

Pe lângă aceasta, Bruxelles-ul pare foarte îndepărtat de Bucureşti. Actorii români de la Bruxelles, fie ei politicieni sau reprezentanţi ai sectorului privat sau ai societăţii civile, ar putea fi mai activi în capitala Europei, promovând interesele ţării, ceea ce ar face totodată ca acţiunile lor să poată avea o mai mare vizibilitate la Bucureşti. Mass-media joacă un rol important în acest proces. În cazul în care ziarele şi televiziunile româneşti ar promova acţiunile şi deciziile românilor din Bruxelles, precum şi trendurile din politica europeană, poate politicienii de acasă şi cetăţenii României ar înţelege fenomenul şi importanţa lobby-ului în afaceri europene.

Articol aparut pe Europuls

__________________________________________________

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Remus spune:

    Articolul este corect in mesaj dar in substanta are cateva puncte indoielnice: mai intai despre clubul Romania-UE. A aparut in anul 2005 ca o actiune civica de voluntariat in care foarte multi tineri din BXL au crezut. Numai ca Dan Luca avea o alta misiune precum ce face astazi Felix. Clubul trebuia dus cu membrii cu tot in bratele PSD-ului asa cum ii promisese candva la plecarea din tara lui Iliescu. Dupa cca 6 luni de functionare majoritatea membrilor fondatori au parasit clubul sau au fost exclusi. Dan Luca avea nevoie de tineri naivi care sa nu-i cunoasca trecutul si pe care sa-i manvreze ceea ce s-a si intamplat. In plus firma sa privata de consultanta (DL Consulting) trebuia sa fie principalul profitor al actiunilor clubului. In guvernarea Tariceanu firma lui D. Luca a beneficiat de contracte de “consultanta” care erau de fapt documente europene traduse sau articole din presa. Euractiv Romania a fost o franciza adusa in Romania prin el si vanduta partial. Trecand la subiectul in sine: ideea infiintarii reprezentantelor regionale este o alta modalitate de a toca banii publici atata timp cat – fondurile structurale nu se folosesc in sistem credit furnizor. Asta inseamna: vrei sa faci un drum tu comunitate? Ii alegi la licitatie pe acela care vine si cu finantarea iar regiunea ii garanteaza creditul. Tu privat termini lucrarea, faci receptii partiale la CE prin omul de la regiune, si la sfarsit cand ai si viza auditului, primesti banii. Deci, da o regiune e bine sa fie prezenta la BXL dar numai ca punct de legatura intre privatii care executa lucrari de investitii in regiunea ta si CE care finanteaza majoritar. Altfel este poveste a la Dan Luca – vezi inceputul.

    • Gratian spune:

      Draga Remus

      Nu cred ca politizarea subiectului si implicarea unei singure persoane (Dan Luca) in actiuniile pe care le-am intreprins eu in tara, au vreo legatura cu conceptul in sine de lobby regional. In 2008, presedintele clubului RO-UE, era Titus Poenaru, liberal declarat, deci nu cred ca termenul “tineri naivi” este justificat. Atunci poate si cei de la Europuls sunt niste tineri naivi. In perioada petrecuta de mine la Bruxelles 2007-2009, a existat un singur ONG care reprezenta interesele romaniilor, clubul RO-UE, si care organiza dezbateri si conferinte pe probleme arzatoare pt Romania. Este usor si tipic romanesc sa transezi totul intr-o astfel de maniera, privind din perspectiva Dan Luca. Eu vorbeam despre lobby regional si reprezentante care sa promoveze regiunea si interesele companiilor mari private din regiunea respectiva, precum si participarea in proiecte SOFT europene, (dc intelegi termenul) oferite direct de Comisie. ATENTIE proiecte SOFT (deci fara drumuri, poduri sau alte chesti la care te-ai gandit probabil)! Deci, Dan Luca, PSD sau alte comentarii tipice romanesti nu ma intereseaza, pentru ca eu le consider carcoteli. Cum de Croatia, care nu este nici macar membra a UE, are deja reprezentante regionale deschise inca din 2008 in capitala Europei??? Oare la ei nu sesizeaza nimeni consumarea banilor publici…de atatia ani??? Ca fapt divers, biroul de reprezentare al UNPR la Bruxelles s-a inchis la final de 2011 iar nr reprezentantilor Consiliilor Judetene la UNCJR Bruxelles s-a redus drastic, cred ca au mai ramas 2 sau 3! Iti recomand sa citesti MEMOul realizat de cei de la Europuls, “Ce nu a realizat Romania la Consiliul European din 28-29 iunie”, niste tineri idealisti si nu “naivi”, care inteleg fenomenul de afaceri europene. De abia atunci o sa intelegi probabil ca adevaratele motive pentru care noi suntem unde suntem, este de fapt rezultatul actiuniilor clasei politice romanesti, proecupata mai mult de balacareala damboviteana, decat de viitorul politicii europene. Exemplul cel mai bun este ceea ce se intampla acum….tara-Europa…Restul e tacere!

  2. Ortansa spune:

    felicitari pentru articol!
    citindu-l,imi dau seama inca o data cata reavointa exista in tara asta si ca de fapt NU SE VREA,baronii si anturajul au locurile lor bine stabilite si doar ei fac jocul,totul trece prin mana lor,politicienii de asemenea au locul lor caldut si nu cumva sa-i deranjeze cineva,nu-i intereseaza ceea ce este in afara,cate oportunitati are tara,stau bine merci in cloaca lor!

  3. pehash spune:

    La un cost ‘lejer’ de 5-6000 euro/luna de persoana, cei 45 consultanti costa anual ~3mil euro. Daca atrag fonduri nerambursabile de 10-20 mil euro pe an e bine. Dar daca nu?

    Cred ca in acest moment absorbtia fondurilor pe care le are deja la dispozitie Romania este mult mai importanta decat atragerea de noi fonduri. Daca avem astfel de persoane, capabile sa identifice proiectele si sa le demareze, acele persoane ar trebui sa lucreze in Romania, nu la Bruxelles.

    De ce procentul de absorbtie e atat de mic? Cu siguranta nu pentru ca nu sunt destule fonduri. Cu siguranta nu pentru ca nu se gasesc destui consultanti care sa gestioneze proiectele. Initiativa este marea problema, cred eu. Oare nu ar putea Ministerul Educatiei sa repuna pe picioare invatamantul profesional, scolile de arte si meserii, cu ajutorul acestor fonduri? O data rezolvata problema lipsei acute de mana de lucru cu adevarat calificata, investitorii privati vor rezolva mult mai eficient absorbtia fondurilor in industrie, constructii, servicii..

  4. Draga Gratian,
    Articolul este mai mult decat util şi foarte coerent. Sunt insa convins ca ai fi reusit daca ai fi oferit “pleasca” asta pe tava, ca vaca de muls, unui partid aşezat confortabil la guvernare. Cum spuneai şi tu foarte clar: sistemul nostru este politizat. Punct. Fara aprobarea cerberilor politici şi fara atractivitatea unor sume care sa le intre lor in buzunare din acest proiect, nu vei avea niciodata şanse. Trebuie schimbat sistemul politic romanesc. Adica trebuie sa mai aşteptam vreo cateva generatii pentru a se schimba oamenii care il alimenteaza cu conştiinta şi idei. Imi pare rau sa fiu atat de sarcastic dar… asta este.
    Oricum, succes in continuare!
    D

    • Gratian spune:

      Draga Dragos

      Am simtit pe pielea mea faptul ca nu am facut parte din structurile partidului de guvernamant. Sunt ferm convins ca daca eram membru activ sau eram sub tutela protectoare a unuia dintre sefii CJ-urilor, poate proiectul s-ar fi realizat. Eu insa nu am facut asemenea compromisuri, de a face parte din echipa unui baron local, deoarece nu impartaseam probabil aceleasi idei si concepte. De aceea imi fac griji pentru viitorul politicii romanesti, deoarece toti tinerii care apar, apar sub protectia vechilor politicieni, impartasind mentalitati si idei asemanatoare.

  5. Vasile spune:

    ADR Nord Est are o reprezentanta la Bruxelles care a fost lansata oficial in mai 2011. La ADR Nord Est se poate.

  6. maghiaru bulan spune:

    Ha-ha-ha! Toate proiectele in care subiectul sau obiectul este regional si implicit dorit de o minoritate sunt sortite esecului in Romania. Culmea, in loc sa aiba un rol catalizator, maghiarii adica prezenta maghiarilor in tara, inhiba toate aceste demersuri. Cum sa faci un proiect regional?! Daca se pun si cei din harghita sa faca?! “Decat sa le acordam ceva concesii legislative, mai bine centralizam la Bucuresti, macar ii blocam pe maghiari” – cam astai mentalitatea… poate va disparea cand vor disparea si maghiarii. Va mai amintiti de isteria creata cand cei din secuime au deschis un birou la Brusseles? Deci clar, astea-s vise, mai intai trebuie sa ai o educatie, cultura bazata pe deschidere si respect pentru celalalt, lucruri care lipsesc, doveziile sunt zi de zi pe tv… mai vorbim in 20 de ani.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Gratian Mihailescu


Gratian Mihailescu

Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoa... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)