Home » Administratie »Analize »Financiar »Infrastructura »Reactie rapida »social-democratie » Citesti:

Este PNDL un program viabil? Un răspuns doamnei premier Dăncilă

Septimius Parvu februarie 22, 2018 Administratie, Analize, Financiar, Infrastructura, Reactie rapida, social-democratie
7 comentarii 1,853 Vizualizari

Doamna prim-ministru Dăncilă a vorbit săptămâna aceasta primarilor de comune, printre altele, despre Programul Național de Dezvoltare Locală. Dumneaei a lăudat PNDL și a afirmat că viabilitatea PNDL 1 introdus de dl. Liviu Dragnea – pe vremea aceea ministru al Dezvoltării – “a dat certitudinea că acest program trebuie continuat”. Mai mult, este un program “de care depind șansele multor localități”. Tocmai de aceea în 2017 s-au semnat ordine noi de ministru pentru PNDL în valoare de 30 de miliarde de lei.

Dar siguranța doamnei prim ministru are mai multe vulnerabilități. Unu, este politicianistă, populistă și nu se bazează pe date. Viabilitatea nu este dovedită de indicatori de succes, ci de faptul că programul a fost introdus de dl. Liviu Dragnea sau de numărul de ordine de semnate. Doi, există destule dovezi contrare, cum ar fi datele Curții de Conturi care arată probleme serioase legate de alocări, achiziții și implementarea contractelor. Întâmplător, doamna premier făcea această declarație în ziua în care la EFOR lansam raportul anual de politici publice, dedicat guvernării de tip bazar, în ale cărei tipare se încadrează cu siguranță și PNDL. În raport arătăm cât de politizate sunt acest fonduri și la ce partide au ajuns și arătăm cum aceste instrumente de alocare reprezintă un mod de a ține administrația locală captivă și dependentă de centru.

Ca și multe alte politici ale guvernului PSD (întâmplător social democrații sunt la guvernare, altfel am fi vorbit probabil la fel și de alte partide) succesele se măsoară în vorbe și nu în indicatori sau statistici, cu bune și cu rele. Legat de PNDL, nu există niciun fel de raport care să sumarizeze rezultatele concrete, dar și eșecurile, întrucât niciun program de acest fel nu poate funcționa fără erori. Dar despre PNDL nu știm câte proiecte au fost implementate până la capăt, nu avem dovezi legate de acțiuni de control cu privire la calitatea lucrărilor sau stadiul acestora sau despre numărul de contracte neîndeplinite conform condițiilor de către primari sau președinții de consilii județene.

Conform MDRAP, din PNDL 1, un program care a crescut consistent, încă se implementeaază proiecte de miliarde de lei. În total, ar exista alocări de 19 miliarde de lei, pe când pentru PNDL 2 s-au alocat 30 de miliarde credite de angajament – adică banii nu există în totalitate în buget, dar sunt mai degrabă limite maxime de cheltuieli. Circulă vorbe prin târg că s-ar pregăti un PNDL 3, pentru 2019, care este an electoral. Chiar și fără etapa a treia, existența în paralel a unor proiecte care vin din două etape diferite este foarte confuzantă, iar orice bun administrator nu ar începe etapa a doua a unui program până nu ar termina-o pe prima și nu ar face o evaluare în detaliu. Mai ales că în PNDL 2 lucrurile nu sunt mai transparente: procedurile de alocare sunt destul de neclare, informațiile publicate de MDRAP sunt minimale, nu există numerotare standardizată a proiectelor și este dificil să urmărești evoluția peste ani etc. La capitolul acesta, Compania Națională de Investiții este cu un pas înainte și publică informații despre proiecte, achiziții, evoluție etc

Nimeni nu neagă necesitatea unor investiții la nivel local: este nevoie de drumuri, de școli cu autorizații de funcționare sau de canalizare. Dar dacă tot sunt investite aceste sume semnificative, ar trebui să existe predictibilitate, reguli clare și transparență.

Conform datelor EFOR, alocările au nuanță politică. Sunt mai mulți indicatori care dovedesc acest fapt. În 2007, un primar de la putere avea șansa de 3 ori mai mare să ia bani decât unul din opoziție; în 2012-2016 șansa era de 2x. Primarii migratori din 2014 care au mers către PSD au primit mai mulți bani după octombrie decât ar fi primit înainte. De asemenea, achizițiile sunt legate de firme de partid. În zece județe analizate, 4-5 firme conectate politic sau cu dosare penale au câștigat peste 60% din banii de achiziții.

Grafic 1 – Procent din plațile dintr-un an, per partid, bani gestionați de MDRAP

Am lansat versiunea 3.0 a Hărții Clientelismului 2004-2017, unde puteți vedea alocări și transferuri din Fondul de Rezervă / Intervenție și fondurile MDRAP într-un mod interactiv, cu detalii pentru fiecare localitate în parte. Găsiți harta pe http://expertforum.ro/harta-clientelism.


Discuțiile avute cu practicieni arată că orice schimbare de ministru sau de partid de la guvernare poate însemna sfârșitul unui proiect. Chiar dacă alocările sunt multianuale, asta nu înseamnă că primarul chiar primește toți banii pentru proiect. Același impact îl poate avea și asupra plăților. Firmele lucrează de multe ori pe datorie, iar dacă nu își primesc banii în timp util dau primăria în judecată pentru a-și recupera banii. Iar în multe cazuri, proiectele sunt făcute din banii firmelor, având în vedere că PNDL funcționează pe bază de decont.

Așadar, una dintre probleme principale ale acestor fonduri este că nu există o viziune pe termen lung, iar alocările sunt mai degrabă politicianiste decât bazate pe resurse și nevoi calculate atent. PNDL a fost finanțat de mai multe ori din bani provenind din Fondul de Rezervă, un fond care ar trebui în mod normal cheltuit doar pentru situații neprevăzute, iar PNDL nu ar trebui să fie în niciun caz o situație neprevăzută.

Ca o paranteză, și Fondurile de Rezervă și Intervenție intră sub aceeași logică a guvernării de bazar, unde nu există transparență și reguli clare. Doar dacă ne uităm la faptul că acestea au fost alocate mai ales în ani electorali, au favorizat partidul de la putere (oricare ar fi fost el) și este aproape imposibil de făcut o listă cu rezultatele/viabilitatea investițiilor sau fondurilor cheltuite, ne putem pune destul întrebări despre cât de politizate sunt acestea.

Grafic 2 – Alocări pentru administrația locală Fondul de Rezervă și cel de Intervenție / Grafic 3 – Procent din alocările dintr-un an, per partid

Așadar, tragând linie, putem contesta facil viabilitatea PNDL. În schimb, ar trebui să începem să ne punem întrebări despre cum facem procedurile de alocare mai clare și transparente, cum sistematizăm proiectele și punem cap la cap informații pentru a vedea dacă banii investiți chiar ajung unde trebuie și să ne uităm cum putem conecta proiectele pentru a vorbi de dezvoltare armonioasă și interconectivitate. Și nu în ultimul rând, cum putem încuraja absorbția de fonduri europene, pentru că banii românești, cu proceduri simpliste, sunt mult mai tentanți decât banii de la Bruxelles, care au atașate filtre de verificare serioase.

Vezi si video: Sorin Ioniță despre bugetele de tip bazar. Sau cum clientelismul reduce valoarea banilor publici

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Vasile spune:

    În lipsă de altceva, da este viabil. Locuitorii din mediul rural au de ales între liberalii cu politica lor de ignorare și reducere a prezenței a statului în mediul rural și social-democrații, cu apucături mafiote, ce vin totuși cu ceva. Ce vor alege ei? Un scuipat în ochi de la liberali, adresat zilnic de “intelectuali” prin publicații media sau niște firimituri de la mafia PSD? Grea alegere!

    • Septimius Parvu Septimius Parvu spune:

      Toate partidele au folosit aceste fonduri la fel, clienteliar. Poate ca acum sunt doar mai vizibile si vorbim despre mai multi bani

  2. lili spune:

    Sigur ca-i viabil pentru PSD!
    Precum intr-o suveica, in final BANII publici ajung intr-o forma sau alta la PSD!
    Cum sa nu fie viabil!?
    Argumentul FORTE e ca BANII Europeni risca sa fie pierduti in timp ce pe Banii publici e batalie?
    Ghici de ce?

  3. Cartograf spune:

    Mie imi plac hartzile, insa nu intelg de ce ar transfera fonduri UDMR pentru Braila! Cei albastri pentru Ungheni, Alba, Resita, Hunedoara si Valea Jiului? …CU ce Putere?!
    Toata lumea stie ca au fost inundatii catastrofale in intervalul studiat, de ce nu se reflecta acestea si in alocarea acelor fonduri?
    (prin Banat de vreo doua ori, valcea, saucesti-basescu, adjud, vulturu, Cheiul din Galati si armata de interventie pe Prut)

    • Septimius Parvu Septimius Parvu spune:

      In alocarile pentru Fondurile de Rezerva si Interventie sunt si bani pentru inundatii. In perioada studiata au fost de fapt in mare parte alocari pentru refacerea infrastructurii dupa inundatii, alte investitii in drumuri sau arierate.

      • imperiul interzis spune:

        Marog. Toata lumea poate vedea cu ochiul liber ca cele mai mari alocari din acele fonduri le-au primit cei din Ardeal si din Sud care n-au fost nici macar sinistratzi si nici n-au densitati si ponderi insemnate in total pop ci doar o reprezentare politica foarte Eficienta.
        CLUJul e zona defavorizata, macar?

  4. Caliman I. Eugen analist dezvoltare industriala spune:

    1.Fara indoiala ca oricare din politicienii PSD (si nu doar ei) vor spune ca PNDL-urile sint culmea organizarii dezvoltarii economice – asa cum strategiile economice si bugetare sint culmea “economiei aplicate”- adevaratele proiecte nationale de dezvoltare economica si industriala!Conform datelor EFOR, alocarile sint de natura politica, ceeace spune totul despre lipsa de viziune si orizont pe termen scurt, mediu sau lung a acestei tehnici ,,administrativ-politic-birocratica de alocare a resurselor financiare pentru dezvoltare locala.
    In lipsa unui Proiect de Tara, care sa cuprinda obiective ,,dezvoltatoare economic” ale localitatilor – ca parte a proiectului national, este explicabil ca nu poate exista o rationalitate economica in alocarea banilor – iar criteriile sint cele aratate.
    2.In lipsa unui proiect de tara care sa prevada articularea noilor investitii cu necesitatile locale de dezvoltare, devenind semnale pentru investitorii romani si straini ca obiectivele planificare vor sustine prin infrastructura industriala si de transport (CFR sau rutier) imbunatatirea legaturii dintre producatorul industrial si consumatorul industrial sau privat, ce evaluare ,,de rezultat” ori ce ,,sumarizare” a succesului ori esecului pot avea alocarile PNDL 1, 2,3…13?
    Cu alte cuvinte lipseste nu doar orice criteriu economic obiectiv pentru alocarea banilor, ci si pentru analiza de ansamblu a rezultatelor acestui mod haotic de risipa a banilor, denumit (politic) de ,,dezvoltare locala”!
    3.Analistii economici trebuie sa depaseasca ferm analiza teoretica-birocratica si autointerogatia asupra modului in care ,,facem procedurile de alocare mai clare si transparente, cum sistematizam proiectele…, cum putem conecta proiectele pentru a vorbi de o dezvoltare armonioasa si INTERCONECTIVITATE, cum putem incuraja absorbtia de bani europeni, oferind solutii nationale, etc.”!
    Ce altceva, decit un proiect national de reconstructie industriala poate oferi INTERCONECTIVITATE (ce cuvint potrivit!) si coerenta dezvoltarii locale, ca parte a celei nationale?
    4.Numai un proiect national ofera eliminarea a ceeace enumera autorul ca defecte ale PNDL-urilor, incit specialistii in economie trebuie in mod necesar, sa faca ,,tranzitia” tehnica-economica de la acest procedeu politic-birocratic-amator, la ,,proiectul de tara” pe termen scurt, mediu si lung, care nu va putea fi manipulat politic, care ofera viziune si orientare in directia industrializarii, avind girul, alocari financiare UE si articularea industriala cu marile firme din UE.
    In caz contrar, voluntarismul va domina in continuare prin modelul acesta simplist, de ne-dezvoltare economica, fara evaluare de rezultat a banilor nationali, iar absorbtia banilor UE ramine la fel de subtire, pentru proiecte minore agricole sau de infrastructura locala.
    Caliman I. Eugen autor ,,proiect de reindustrializare”, tel. 0721316019 ( pt. colaborare cu autorul articolului si nu numai).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Septimius Parvu


Septimius Parvu

Specializat ȋn reforma administrației publice şi promovarea bunei guvernări. A lucrat ȋn proiecte de monitorizare electorală, participare publică, transparență decizional... Citeste mai departe


E randul tau

Orice temă mediatică se dezumflă după vreme, însă reflectarea problemei nu este problema. Cum ...

de: W

la "Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală "

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

iulie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)