Este această ecuaţie valabilă pentru următoarea perioadă financiară 2014-2020 ? Slaba gestionare a fondurilor europene plus un proces de regionalizare realizat în grabă şi ineficient poate accentua apariţia actelor de corupţie la nivel regional și poate adânci sărăcia în unele zone din România. Lipsa de impact a Programului Operaţional Regional (POR) la reducerea disparităţilor regionale în perioada 2007-2011 ne obligă să ne punem următoarele întrebări : Va ajuta pe viitor regionalizarea la o guvernare eificientă la nivel regional? Va contribui aceasta la consolidarea capacităţii adminstrative care să permită o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi o reducere a disparităţilor între regiuni şi in interiorul regiunilor? Voi încerca să răspund la aceste întrebări printr-o analiză împărţită în două articole despre fonduri europene, dezvoltare regională, regionalizare şi corupţie.
Dezvoltarea regională 2007-2013
Un studiu elaborat de Societatea Academică Română (SAR), arată că disparităţile intra- și interregionale au crescut în perioada 2004-2012, deşi acestea trebuiau să scadă, potrivit obiectivelor Planului Naţional de Dezvoltare şi a Cadrului Naţional Strategic de Referinţă. Slaba gestionare a fondurilor europene în general, coroborată cu lipsa puterii de decizie a Agenţiilor de
Dezvoltare Regională în procesul de management, precum şi cu problemele de planificare şi implementare au dus la lipsa unui impact semnificativ al fondurilor europene asupra dezvoltării economice a regiunilor româneşti. Raportul SAR pentru 2013 subliniază importanţa capacităţii administrative, susţinând ca cea mai bună strategie de creştere economică este buna guvernare.
Obiectivul strategic al Programului Operațional Regional (POR) constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere. POR-ul, deși este Programul Operațional (PO) cel mai de succes dintre toate PO-urile beneficiând de cea mai mare absorbţie comparativ cu celelalte programme (24,70 % plăţi făcute de Comisie), acesta nu pare să fi contribuit la reducerea disparităţilor economice, Est-Vest, Capitală-Regiuni, ba mai mult în unele cazuri a accentuat aceste decalaje între regiunile țării sau între judeţele anumitor regiuni de dezvoltare.
Evoluţia disparităţilor regionale calculată de SAR arată că din perioada 2004-2012, disparităţile regionale au crescut în România cu 36% ! România a beneficiat de fonduri europene de pre-aderare şi de fonduri structurale după 2007, lucru care ar fi trebuit să contribuie la scăderea disparităţilor, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 8 ani de când ne antrenăm cu fondurile europene.
Pe lângă disparităţile între regiunile de dezvoltare s-au accentuat şi cele între judeţe, deşi obiectivul documentelor strategice era să reducă aceste disparităţi. Inegalitățile între județe sunt favorizate și de dezvoltarea axelor dezvoltării urbane în cadrul POR care se orientează pe poli de creştere și centre urbane. Acest program se pare că a contribuit la accentuarea disparităţii regionale și implicit poate avea un impact direct asupra inegalităţii și sărăciei. În interiorul regiunilor de dezvoltare există deja poli de dezvoltare urbană care se bucură de o creştere economică semnificativă: în vest Timișoara și Arad contrastează cu situația din orașele Reşiţa, Hunedoara; iar în Nord-Est, diferențele sunt evidente între Iaşi și Bacău respectiv Botoşani sau Vaslui. Cu toate acestea viitorul politicilor de dezvoltare regională este focusat pe aglomerarile urbane si centre de dezvoltare conform Raportului Strategic National 2012 ,« pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a ţării şi pentru a evita creşterea disparităţilor interne, investiţiile trebuie să fie concentrate în acele oraşe care acţionează ca poli regionali şi/sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente ». Ceea ce s-a întâmplat de fapt până în prezent este că zonele sau oraşele dezvoltate s-au dezvoltat şi mai mult, iar zonele sărace au rămas la fel de sărace. Centrele de dezvoltare economică locale şi regionale nu au propagat creştere economică şi zonelor mai slab dezvoltate, aşa cum se aşteptau experţii care au elaborat politicile de dezvoltare regională. Conform raportului SAR 2013, zonele mai slab dezvoltate nu au capacitate administrativă pentru a se dezvolta sau pentru a atrage fonduri. Dacă pană în prezent această modalitate de dezvoltare nu a funcţionat eficient (în sensul reducerii disparităţilor) de ce ar funcţiona de acum încolo în cazul în care va fi păstrată aceaşi direcţie ?
Corupţie şi clientelism politic
Cu toate că POR-ul este un program care stă relativ bine la absorbţie, acesta a întâmpinat de-a lungul timpului o serie de probleme de management şi de implemetare, probleme care au atins apogeul în 2011, atunci cand auditorii Comisiei Europene au verificat 209 contracte din POR, iar pentru 78 dintre acestea au fost sesizate nereguli, (40% din proiectele verificate) fiind operate corecţii financiare de 12 milioane de euro. Comisia Europeană a întrerupt plăţile atunci, blocând POR-ul, deoarece au descoperit nereguli în sfera achiziţiilor publice făcute în cadrul unor proiecte europene. Motivul principal care a dus la această blocare atunci a fost acordarea contractelor de achiziţii publice pe bază de clientelism politic.
Potrivit unui raport al Institutului de Politici Publice (IPP) reprezentanţii partidelor politice, conducători ai administraţiei locale, au contractat proiecte pe POR astfel : PDL 271 proiecte în valoare de 1.13 miliarde euro, PSD 236 de proiecte în valoare de peste 67 milioane euro, PNL 83 de proiecte în valoare de 270 de milioane de euro, UDMR 44 de proiecte în valoare de 146 milioane euro. Aceasta politizare excesivă a fondurilor POR a dus la apariţia problemelor în cadrul procesului de achiziţii publice şi nu numai.
Un raport EFOR din februarie 2013 a trasat o hartă a clientelismului politic la nivelul administrativ pentru perioada 2004-2011, care arată distribuţia preferenţială a fondurilor de stat către administraţiile locale fapt ce a dus la apariţia corupţiei şi la o proastă guvernare la nivel local şi regional. Concluziile raportului arată că nu există criterii clare de alocare de fonduri de investitii de stat în regiuni, fondurile fiind uşor de furat, ceea ce s-a întamplat şi în cadrul POR-ului şi a contractelor clientelare de achiziţii publice. În sensul că singurul rost al existenţei unor comune sau oraşe mai mici, care nu işi acoperă cheltuielile de existenţă, fiind lipsite de resurse proprii şi dependente de resursele financiare primite de la judeţ, e conservarea bazei de clientelism politic în teritoriu. O alta concluzie este că proasta guvernare creşte odată cu sumele de bani disponibile, asemănător cu ceea ce se întamplă cu fondurile europene. Actualul sistem administrativ permite o distribuţie clientelară a fondurilor de stat şi duce la o slabă capacitate de administrare, neperformantă, şi nu în masura posibilităţilor de dezvoltare a anumitor zone, ceea ce poate adânci disparitatea între regiuni şi între diferite zone ale aceleiaşi regiuni.
Politizarea excesivă a fondurilor europene, precum şi a administraţiei publice locale şi centrale, au dus la aceste rezultate care au avut un impact negativ asupra procesului de dezvoltare regională. Nu există nici o garanţie că aceste lucruri se vor schimba în cazul regionalizării, ba mai mult, se pot accentua. Problema fondurilor europene nu va fi rezolvată printr-o regionalizare administrativă. E nevoie de competitivitate, responsabilitate, transparenţă şi management eficient din partea administraţiei, pentru a beneficia cu succes de pe urma fondurilor în perioada 2014-2020. Ce garanţii există că prin regionalizare această reformă a administraţiei publice se va realiza în contextul în care aceasta se va realiza într-un an de zile? Următorul articol va analiza slaba capacitate administrativă, procesul de regionalizare, precum şi raportul descentralizare-absorbţie fonduri europene.
Articol aparut pe Europuls
Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Asa se intampla cand vrem egalitarism cu orice pret (sau e mai curand capra vecinului?)! Decat sa facem 10 comune „brici”mai bine tinem 2500 comune in „zdrente egale”. Serios vorbind: banii europeni trebuie sa creeze premisele stimularii capitalului privat. Nu e de conceput sa inaltam fabrici la Vascauti pe bani publici, in numele fericirii locuitorilor, dar e de conceput ca unui investitor deja angajat sa-i construim ceva locuinte sociale la Vascauti ca sa-si poata aduce forta de munca de la Cocarlati. Disparitati au existat si vor exista (doar sa ne uitam la harta EUropei sau la harta ORICAREI tari din Europa) si numai agramati politici zbiara despre egalizare perfecta si mai ales pe termen scurt. Dar intotdeauna a fost greu sa-ti iei responsabilitati decizionale (adica sa spui NU pt. bani la Otatzoia sau sa spui DA la Cocarlati in dauna lui Vascautzi).
Stimate dle. Mihăilescu,
Mă bucură faptul că aţi reapărut pe http://www.contributors şi mă întristează faptul că am ajuns la o concluzie identică: reforma administrativă prin crearea de regiuni poate să provoace României mai mult rău decât bine, dacă se va dori punerea în aplicare a acestui proiect în acest an. Titlul şi articolul dvs. sunt edificatoare.
Cu stimă,
P.O.
Chiar asa! Eu propun sa confiscam banii produsi de cei (judetele/orasele) care si-au permis sa-si ia avant si sa destabilizeze tara cu avantul lor; astfel ca pentru echilibrarea nivelului de trai banii confiscati sa ajunga intr-un buget numit „promovati lenea” gestionat de Bucuresti. Doar asa putem garanta o crestere echilibrata a intregii tari; evident Bucurestiul va fi exceptat ca ei vor gestiona banii. Propun chiar instituirea cotei de productie si cei care o vor depasi vor primi fonduri mai putine sa compenseze supra-productia locala. Doar asa putem produce bunastarea intregului popor!
:)
Poate nu ar strica sa va documentati si sa scrieti un articol despre fracturile dintre practicile judecatoresti interregionale.Intesat cu niscaiva „jurispudente”.(mai ales pe linii de carte funciara, de retrocedari, lege 18, banci si clauze abuzive sau de executare silita).
Poate nu ar strica sa va documentati si sa scrieti un articol despre fracturile dintre practicile parchetelor interregionale.Si aici intesat cu niscaiva „jurispudente”.
Perfect corect!
Intentionam sa scriu un comentariu asemanator dar se pare ca nu sunt singurul care s-a confruntat cu astfel de „fracturi”.
Concret, ma judec de vreo 15 ani pentru un teren aflat in dulcele targ al… Bacaului! Se pare insa ca legile se opresc pe undeva la granita dintre Moldova si Regat, astfel incat ceea ce este un caz clar in Bucuresti devine un „pîî sî vidiem…” de cealalta parte a liniei Maginot (varianta mioritica).
Si dupa aceea (așâia?) se mai intreaba unii cum am ajuns la concluzia ca Moldova este o regiune frumoasa, pacat ca-i populata!
dati-ne coordonatele de contact, pentru a putea stabili cateva intalniri. Omul e sensibil la intrebarea „de ce aia pot, si noi nu?”. Intotdeauna gaina vecinului e … mai altfel .
Dle Mihăilescu, de ce va mai obositi? Credeti ca da cineva doi bani pe regionalizare in Romania? Chiar si intr-un mediu considerat mai elevat ca cel de pe contributors ati primit 3 comentarii… nici unul de continut. La noi toate reactiile sunt emotionale… Daca vreti mai multe comentarii am niste idei:
1. sa-i acuzam pe maghiari/secui de ceva grozavie, de ex. cum isi permit sa deseneze o harta regionala, ca desenarea ca act administrativ nu se doreste a fi descentralizat, doar activitatiile fara continut (gen taiatul ierbii din curtea primariei).
2. sa ne revoltam ca un neamt (adica Iohannis) vorbeste cu A.Merkel si am auzit ca a primit niste sarcini ascunse si ca daca nu ajunge Sibiu capitala de regiune ne taie fondurile europene
3. sa gasim diferende locale si sa le exploatam. De exemplu am auzit ca Timisoara nici nu vrea sa fie cu Aradul in aceasi regiune, ca cica ei sunt banateni si aradenii nu. Tot asa am azut ca Brasovul trebuie sa fie capitala ca este la inaltime si acolo capetele sunt mai reci
4. sa luam in deradere adevaratele motivatii ale coeziunii regionale. Ca doar cine-i fraieru sa vorbeasca de cultura cand principalul obiectiva trasat de Ponta pana in 2017 este sa crestem atragerea fondurilor europene de la 7% la 11%. Si cica banii s-ar da in functie de numarul de membrii de partid angjati la institutiile statului. Este o adevarata revolutie daca ne gandim ca culoarea politica va bate rudenia.
Tineti-o tot asa si veti face valuri :)