sâmbătă, mai 18, 2024

Fost ministru de finante britanic: Romania nu isi valorifica avantajele. Euro nu a trecut testul timpului

Vazuta din Marea Britanie, Romania este o tara care nu isi exploateaza la maximum potentialul.
Este opinia lui Norman Lamont, presedintele de onoare al Camerei de Comert Britanico-Romane.
Membru al Camerei Lorzilor, Norman Lamont este una dintre figurile cele mai cunoscute din Partidul Conservator, partenerul majoritar in coalitia de guvernare de la Londra.
Intr-o cariera publica care se extinde pe parcursul a mai multor zeci de ani, Lordul Lamont a detinut functii de rang inalt  in cabinetele Thatcher si Major. Cea mai importanta si, probabil, cea mai dificila, a fost cea de ministru de Finante intre 1990 si 1993.

Printre realizarile acelei perioade poate trece si munca de initiere si promovare a parteneriatului public-privat (PPP)  ca metoda de realizare a unor obiective specifice sectorului public.   Despre PPP, dar si despre  oportunitatile Romaniei si contextul general european am stat de vorba cu Lordul Lamont, cu ocazia vizitei pe care domnia-sa a facut-o la Bucuresti zilele trecute.

Extrase din interviu

Reprezentantii diplomatici britanici la Bucuresti par sa se fi angajat intr-o campanie de sustinere a parteneriatului public-privat in Romania. De ce acum?

Marea Britanie a avut un rol de pionierat in adoptarea parteneriatului public-privat.  In Marea Britanie foarte multe proiecte au fost finantate in acest mod. Este o zona britanica de expertiza si e normal ca ambasada britanica sa fie interesata sa il promoveze si in Romania

Este acesta procedura atat bine pusa la punct astfel incat sa nu presupuna un risc pentru sectorul public?

Acesta este un punct cheie: valoarea vine doar daca se transfera un risc. Sunt doua conditii pentru
ca un astfel de parteneriat sa aiba succes: prima tine de eficienta- trebuie sa poti fi capabil sa demonstrezi ca furnizorul privat este capabil sa faca o treaba mai buna decat cel public; a doua vizeaza transferul de risc. Altfel, nu ar avea niciun sens pentru ca guvernele se pot imprumuta intotdeauna mai ieftin decat companiile.

Este parteneriatul public-privat o solutie universala pentru investiile mari de care are nevoie sectorul public?

PPP ar trebui folosit pentru proiecte pot functiona autonom, acolo unde exista o sursa de venit. Exemple: un drum sau un pod pentru folosirea carora se poate percepe o taxa. Nu este recomandat pentru spitale, aparate de dializa etc. PPP este mai mult decat un acord de finantare. Se pot face si acestea,  insa PPP a fost inventat pentru proiecte care dispun de surse de venit care pot fi evaluate.

Cum pot fi evitate eventualele suspiciuni ca astfel de contracte sunt directionate catre firme agreate de puternicii zilei? Romania are o capacitate administrativa destul de slaba…

Selectia partenerului privat trebuie facuta pe critetii de competitivitate.  Nu as spune ca Romania nu este capabila sa puna in practica parteneriate public-privat dar trebuie stabilit un model pentru ele,  e nevoie un proces transparent care sa permita oricui sa compare un contract cu altul pentru a putea vedea cine ofera cea mai mare valoare pentru platitorul de taxe. Trebuie intotdeauna sa ai mai multe oferte in vedere.  Sistemul trebuie sa fie deschis.
Europa, Romania si criza

Cum apreciati reactia guvernelor europene la criza curenta?

Guvernele nu au prea avut de ales, au facut ceea ce era inevitabil. Salvarea institutiilor bancare in America, Marea Britanie si Europa era inevitabila. Nu cred ca puteau fi lasate sa cada. America nu a intervenit pentru Lehman Brothers, si sunt inca multe controverse in jurul acestei decizii. In mare,  Banca Centrala Europeana s-a descurcat bine dar a fost o intarziere in disponibilizarea finantarii pentru bancile europene.
Viziunea mea personala este ca euro este un concept gresit dar politicienii era atat hotarati sa il faca sa functioneze incat au gasit banii necesari pentru a salva euro. Nu sunt sigur ca e sistem viabil pe termen lung, dar, vom vedea.
Nu poti separa guvernele de banci. Guvernele au preluat datoriile bancilor.  Daca banca sufera, sufera si guvernul si invers. Cele doua sunt legate, nu le poti separa. Politicienii din zona euro au gresit atunci cand nu au respectat regulile. Grecia a declarat un deficit mai mic decat cel real. Tari ca Italia, Austria si, la un moment dat, Germania si Franta nu au respectat obligatiile din Pactul de Crestere si Stabilitate. Alte tari au ignorat proportia datoriei in PIB. Toate acestea au pus presiuni pe euro. Acum, politicienii incearca sa stabileasca un nou set de reguli, dar am mari dubii ca vor functiona mai bine.

Totusi euro pare sa fi rezistat. Ati paria pe moneda unica?

Nu. Am spus intotdeauna ca euro va supravietui primei crize insa cea de-a doua il va testa cu adevarat. Euro e un concept politic. Cred ca elitele politice ale Europei sunt atat de hotarate sa mentina moneda europeana incat nu o vor lasa sa dispara. Singurul mod in care euro se poate dezintegra – nu pe termen scurt, daca pot spune asa, ar fi ca aceasta sa vina ca urmare a presiunii din partea populatiei care ar putea sa spuna guvernelor ca pretul platit pentru euro este prea mare. Si cred ca pretul care va fi platit in Italia, Grecia si Spania va fi foarte mare. Daca iei Germania si Italia si compari costul pe unitate, distanta e uriasa. Italia a devenint din ce in ce mai necompetitiva in raport cu Germania si lucrurl asta nu se vede in rata de schimb. Germania devine din ce in ce mai competitiva an de an si nu cred ca italienii vor reusi vreodata sa o ajunga din urma. Asta inseamna ca vor fi condamnati la o perioada foarte lunga in care cresterea economica va fi foarte  mica si la fel va fi si cresterea standardelor de viata. Si poate, intr-o zi, publicul italian va spune „ne-a ajuns, nu putem continua asa!”. Sau poate germanii vor spune „ne-am saturat sa platim facturile pentru Grecia!”. Pe termen lung cred ca va fi o reactie de felul asta la un moment dat.

Daca guvernul roman v-ar cere un sfat pentru a iesi din criza ce ati raspunde? Guvernului roman i se cere adesea sa lupte cu criza investind in infrastructura. E corecta o astfel de abordare din partea unui cabinet care pare sa aiba dificultati in a plati pensiile, de exemplu?

Cred ca guvernul roman face ce trebuie reducand deficitul Sigur nu pot judeca valoarea fiecarei masuri luate in parte. Romania are o situatie dificilia dar proportia deficitului in PIB este un pic mai mult decat jumatate din cel al Marii Britanii iar datoria publica este relativ mica, deci nu e chiar in cea mai rea pozitie.
Romania are nevoie de drumuri mai bune in zonele rurale, de drumuri care sa faca legatura cu tarile vecine. Am fost surprins sa aflu  ca  Romania nu a accesat toate fondurile europene care i s-au pus la dispozitie si as fi crezut ca o parte din acea finantare ar fi putut fi folosita pentru constructia de legaturi de transport. Uniunea Europeana acorda o prioritate foarte mare acestor legaturi transnationale. Cred ca inteleg de ce nu s-a intamplat asa: UE simte ca nu exista capacitatea administrativa pentru absorbirea fondurilor. Ca sa fim onesti fata de UE, lucrul asta a fost spus inainte de aderarea Romaniei.
Uneori politicienii sunt acuzati ca isi folosesc banii pentru mitui oamenii. De ce sa nu ii „mituiesti” folosind banii altcuiva? Sunt foarte surprins ca aceste fonduri nu sunt accesate. Tuturor politicienilor le place sa cheltuiasca, de ce sa nu cheltuiasca bani care sunt pusi la dispozitie exact pentru lucrul asta?
O alta zona in care Romania poate face progrese foarte mari este agricultura. Nu cred ca va folositi intregul potential in agricultura intr-o perioada in care cererea este foarte mare iar preturile intr-o crestere masiva – si sunt multi care cred ca asta e o tendinta pe termen lung. Daca as fi in locul guvernului roman as acorda o atentie foarte mare acestui sector.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Domnul Lamont impartaseste opinia partidului din care face parte, adica Partidului Conservator. Acest partid este cel mai eurosceptic din Marea Britanie si cel mai sceptic partid de talie mare din Europa. Fost ministru in cabinetul Thatcher este foarte clar de ce opiniile domnului Lamont sunt atat de anti-euro. Britanicii nu vor euro din motive nationaliste. Este o mandire nationala a lor sa aiba lira sterlina. Pe de alta parte este foarte adevarat ca inca de la inceput conceptul monedei unice europene a avut deficiente, dar raspunsul nu este abandonarea euro, ci o integrare politica si fiscala mai profunda la nivel european.
    Lira sterlina a fost o moneda puternica, dar dupa cum o caracterizeaza ministrul finlandez de externe, lira sterlina este o „ratusca” mica plutind in economia lumii in comparatie cu euro. Daca italienii au probleme de competitivitate atunci ei trebuie sa isi reevalueze politicile economice si sa intareasca economia italiana, iar nu sa abandoneze euro. Daca ai o problema o rezolvi si nu fugi de ea. Cred ca asta este cea mai corecta modalitate de a aborda o problema. Te pui pe munca si vei reusi.
    Daca Europa nu se va uni, tarile europene, luate individual nu vor face fata in dezbaterile de la nivel mondial. China avanseaza puternic, de asemenea si Rusia. Si vezi acest lucru doar la o singura privire, fara a analiza si celelalte tari emergente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro