Home » Administratie »Analize »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Raportul special privind conditiile de detentie din penitenciarele si centrele de retinere si arestare preventive din Romania. O lectura criminologica.

Ioan Durnescu decembrie 17, 2015 Administratie, Analize, Justitie/Ordine publica
6 comentarii 1,001 Vizualizari

Articolul de fata isi propune sa raspunda la invitatia la dezbatere lansata de Avocatul Poporului cu ocatia publicarii ultimului raport special privind situatia din penitenciare si centrele de retinere si arestare preventiva. Desi admite ca recomandarile din raport pot conduce la o diminuare temporara a numarului de detinuti, autorul acestui articol avanseaza o serie de noi sugestii care sa duca la o diminuare a numarului intrarilor in sistem, la o mai buna practica a executarii regimului deschis si la o imbunatatire la iesirilor din sistem. Articolul indeamna la o privire mai creativa asupra problemelor penologice.

Zilele trecute, Avocatul Poporului a publicat un raport special privind conditiile de detentie din penitenciarele si centrele de retinere si arestare preventiva din Romania. In acest articol as vrea sa salut aceasta initiativa si sa aduc cateva sugestii in ceea ce priveste problema supra-aglomerarii din penitenciarele din Romania.

Asadar, spuneam mai sus ca as vrea sa salut initiativa Avocatului Poporului de a analiza comprehensiv situatia sistemului penitenciar si a centrelor de retinere si arestare preventiva din Romania. Intr-adevar, cred ca acest moment trebuie salutat cu atat mai mult cu cat, potrivit OUG nr. 48/2014, Avocatul Poporului este responsabil cu aplicarea Protocolului Optional privind mecanismul national de prevenire a torturii. Prin acest mecanism, institutia Avocatului Poporului este chemata sa realizeze la nivel national ceea ce Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor Inumane si Degradante (pe scurt, CPT) este responsabil sa realizeze la nivelul tuturor statelor Consiliului Europei, si anume sa realizeze vizite anuntate si neanuntate in spatiile de privare a libertatii pentru a sesiza si preveni actele de tortura sau tratamente inhumane si degradante. Este, prin urmare, un mecanism proactiv de preventie si nu unul reactiv, ca cel reprezentat de instante sau de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Acest raport special, reprezinta, in opinia mea, un semnal ca Avocatul Poporului si-a insusit in mod serios aceasta competenta la nivel national.

Desi raportul se refera la multe aspecte, as vrea in cele ce urmeaza sa ma refer doar la masurile propuse pentru diminuarea supra-aglomerarii penitenciare. Aceste masuri sunt oarecum neatent distribuite in mai multe capitole si sectiuni. Pe scurt, propunerile Raportului sunt: reducerea frecventei aplicarii masurii arestului preventiv, inlocuirea detentiei cu alternative precum amenda, munca in folosul comunitatii si suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, implicarea voluntarilor in executarea masurilor alternative, reevaluarea incadrarilor punitive (probabil, reevaluarea limitelor speciale ale pedepselor), diminuarea fractiilor  la aplicarea liberarii conditionate, reconsiderarea muncii prestate, a instruirii scolare si a formarii profesionale, implicarea organizatiilor neguvernamentale in procedura liberarii conditionate, gratierea persoanelor cu afectiuni medicale incurabile, stabilirea unei limite maxime de cazare pentru fiecare unitate penitenciara, cresterea numarului de penitenciare cu regim semi-deschis si deschis, construirea de noi penitenciare etc.

Multe dintre aceste masuri pot duce intr-adevar la o diminuare a numarului de detinuti, insa este oarecum dezamagitor ca aceste recomandari nu sunt insotite si de analize sau estimari de impact. Mai mult, cele mai multe dintre recomandari nu tin seama de teorii si practici moderne din sfera penologica. Mai jos, as vrea sa ma explic.

Pentru a diminua numarul de detinuti sunt trei mari categorii de solutii: reducerea fluxului intrarilor in sistem, schimbarea modalitatilor de executare a pedepsei cu inchisoarea si reglarea mai rapida a iesirilor din sistem.

Sa le luam pe rand.

Reducerea intrarile in sistem

Reducerea intrarilor in sistem (‘entry flows’) se realizeaza de cele mai multe ori prin accesul la masuri si sanctiuni comunitare (alternative la detentie) si prin reducerea arestului preventiv. Reducerea arestului preventiv este extrem de importanta deoarece nu numai ca pune probleme legate de prezumtia de nevinovatie, insa, stim din diverse studii ca persoanele judecate in stare de arest preventiv sunt condamnate in proportie de cca. 90% la sentinte privative de libertate. Deci, daca ne dorim o reducerea a numarului de detinuti trebuie sa cream sisteme de interventie timpurie.

A doua categorie de masuri care reduc influxul de detinuti este cea de acces la masuri si sanctiuni comunitare, adica la pedepse ce se pot executa in comunitate. Aici se cuvine sa fim extrem de atenti deoarece deja noul Cod Penal este extrem de generos cu aceste masuri si sanctiuni. Serviciile de probatiune din Romania (cele care supravegheaza modul in care aceste sanctiuni sunt puse in executare) sunt deja supra-aglomerate. Daca la sfarsitul anului 2014, serviciile de probatiune supravegheau un numar de 26.749 persoane, in decembrie 2015 numarul acestora a depasit 40.000 de persoane. Cu un personal de sub 300 de consilieri de probatiune, aceasta cifra risca sa conduca la deprofesionalizare si birocratizarea acestor servicii. Este adevarat ca in acelasi timp a scazut si numarul de detinuti de la 30.156 in decembrie 2014 la 28.397 detinuti astazi. Dupa cum se poate observa, impactul cresterii populatiei din probatiune asupra populatiei carcerale este minim. Ceea ce, probabil, s-a intamplat a fost ceea ce se numeste in criminologie fenomenul de net-widening (‘largire a plasei’) adica masurile si sanctiunile comunitare s-au constituit in alternative la sanctiuni mai usoare si nu ca alternativa la detentie. Probabil ca multi dintre cei aflati acum sub supravegherea serviciilor de probatiune ar fi fost condamnati cu amenda sau cu suspendare conditionata a executarii pedepsei pe vechiul Cod penal. Efectul de net widening se va vedea si mai puternic odata cu aplicarea pe noul Cod Penal a dispozitiilor privind liberarea conditionata obligatorie pentru toti cei care mai au rest de pedeapsa mai mare de doi ani. Estimez ca aceasta dispozitie va genera mari probleme de aplicare si va contribui la o si mai mare supra-aglomerare a serviciilor de probatiune si a penitenciarelor in urmatorii 5-10 ani.

Masurile si sanctiunile comunitare sunt utile insa ele trebuie sa fie configurate cu adevarat ca alternative la detentie. Mai mult, in Romania este neutilizat potentialul monitorizarii electronice. Aceasta rezistenta irationala la progresele internationale in materie penala nu poate decat sa ne fie paguboasa. Monitorizarea electronica poate sa fie utilizata ca sanctiune de sine statatoare sau ca mijloc tehnic asociat arestului la domiciliu sau detentiei la domiciliu. La nivel international sunt cunoscute cel putin opt utilizari ale acestei masuri: alternativa la arestul preventiv (Olanda, Franta, Portugalia etc.), obligatie atasata suspendarii executarii pedepsei (Anglia, Germania, Estonia etc.), obligatie suplimentara in caz de incalcare a obligatiilor sau conditiilor dispuse la amanare sau suspendare (Scotia), alternativa la pedeapsa cu inchisoarea pe termen scurt (in Elvetia, monitorizarea electronica poate inlocui peedeapsa cu inchisoarea de pana la un an, in Belgia de pana la 6 luni etc.), obligatie la liberarea provizorie (Catalonia, Suedia – inchisoare electronica), obligatie inainte sau in timpul de liberarii conditionate (Austria, Estonia. Suedia etc.), dupa liberare (pentru cei considerati in continuare periculosi – vezi Franta. Anglia etc.), obligatie in cazul celor condamnati pentru violenta domestica etc.

Dupa cum se poate observa, monitorizarea electronica are un potential urias in a solutiona problema supra-aglomerarii. Iar, daca autoritatile romane ar avea o atitudine inteleapta si ar opta pentru o solutie tehnica de tip supraveghere radio (si nu GPS !!!) sistemul nici nu ar costa mai mult de 1 Euro pe zi/persoana supravegheata. Dar aici lobby-ul companiilor private de monitorizare electronica va avea un cuvant greu de spus, iar autoritatile vor fi sub o mare presiune sa cheltuiasca cat mai mult pentru un astfel de sistem.

Modalitati mai eficiente de executare a pedepsei cu inchisoarea

In ceea ce priveste modalitatile de executare a pedepselor este de remarcat aici o problema de practica penitenciara. Desi legislatia prevede existenta regimului deschis de detentie ce presupune inclusiv permiterea detinutului sa paraseasca fara paza spatiul de detinere pentru a se deplasa pe un drum pre-stabilit la un loc de munca, un curs de calificare/scolarizare sau pentru a-si rezolva diverse probleme legate de liberare, aceasta prevedere este sub-utilizata in mod sever. Pentru persoanele aflate in regimul deschis de executare a pedepsei se pot infiinta unitati mici, pana la dimensiunile unui apartament, in marile orase sau acolo unde se impune astfel incat detinutii sa se intoarca dupa ora 18.00 pentru masa si odihna. Masura poate fi sustinuta de o paza minimala si, eventual, de monitorizare electronica. Astfel de practici exista deja in tari precum Belgia sau Olanda, iar rezultatele sunt exceptionale. Sa nu uitam ca ne referim la detinutii care urmeaza oricum sa se libereze in cateva luni.

Controlul iesirilor din sistem

In ceea ce priveste controlul iesirilor din sistem, exista la nivel european foarte multe exemple pe care Romania le-ar putea urma. Spre exemplu, dupa ce a fost condamnata in cazul Torreggiani si altii v Italia (2013), Italia a introdus un pachet de masuri foarte eficient de diminuare a supra-popularii penitenciare. Pe scurt, Italia a introdus, printre altele, liberararea anticipata speciala, utilizarea mai frecventa a monitorizarii electronice, detentia la domiciliu pentru ultimele 18 luni de inchisoare etc. Liberarea anticipata speciala se aplica temporar pana la solutionarea problemei supra-aglomerarii si consta in considerarea a 45 de zile in plus ca executate la fiecare sase luni de comportament corespunzator. Celelalte masuri sunt oarecum evidente si nu voi insista asupra lor.

Pe langa aceste masuri, Romania ar mai putea sa imagineze un remediu compesatoriu provizoriu pentru cei care executa pedeapsa intr-un penitenciar care nu respecta standardele si anume sa acorde un numar de zile ce pot fi considerate executate la fiecare trei sau sase luni. Ca exemplu, un detinut ce executa pedeapsa intr-un penitenciar supra-aglomerat ar putea sa primeasca la fiecare 3 luni executate ‘un numar de 15 zile castig’.

Absenta sau ineficienta remediilor preventive sau compensatorii pentru nerespectarea standardelor in penitenciare este si unul din temeiurile in baza carora Romania este sistematic condamnata de CEDO si criticata de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei (a se vedea scrisoarea din martie 2015). Introducerea temporara a liberarii anticipate, eventual insotita de monitorizare electronica, ar putea fi si pentru Romania o solutie.

Solutia de contruire de noi capacitati de detentie pare la bunul simt comun, insa pune mari probleme. In practica internationala s-a constat ca noi capacitati atrag cifre si mai mari de detinuti. Romania are deja un numar de 143 de detinuti la 100.000 locuitori ceea ce o situeaza pe locul 22 din 57 tari sau jurisdicii europene. Dupa conditiile de detentie se pare ca nu ne permitem mai multi detinuti. Probabil ca solutia construirii de noi spatii de detentie ar fi buna cu conditia ca, pe masura ce se deschid noi capacitati, sa se inchida cele care nu respecta standardele.

Acestea sunt doar cateva idei pe care Avocatul Poporului si celelalte autoritati le-ar putea avea in vedere pentru solutionarea problemei supra-aglomerarii. Evident, impactul acestora trebuie bine cantarit, iar publicul si elitele trebuie sa fie informate si consultate cu privire la acestea.

Acest articol nu-si propune decat sa raspunda la invitatia la dezbatere lansata de ultimul raport al Avocatului Poporului.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. La un moment dat, Ovidiu Vantu` (da, ala cu ,,Dormi linistit cand FMI lucreaza pentru tine,,) spunea ceva de genul: ,, Domnilor, investiti in puscarii, investiti in viitor!,, – cred ca avea dreptate. Ceva trebuie sa se schimbe si e valabil si pentru penitenciare. Intra si oameni mai putin vinovati acolo, iar conditiile sunt sub orice critica. Iesi fie bolnav, fie cu sechele…fie nu mai iesi deloc…

    • Ioan Durnescu Ioan Durnescu spune:

      Aveti dreptate. As spune mai mult: nici cei vinovati nu ar trebui sa iasa bolnavi sau cu sechele. 99% dintre detinuti se libereaza intr-o zi si ii vom avea vecini.

    • Nautilus spune:

      O puşcărie în care oamenii nu se apleacă după săpun nu mai sperie pe nimeni.

      Sau, mai bine zis: pe vremea lui Vlad Ţepeş se foloseau ţeapa, spânzurătoarea sau tragerea pe roată. În zilele noastre, se folosesc metode mai moderne de tortură: jegul, mizeria, păduchii, ploşniţele…

  2. ion adrian spune:

    Domnule Ioan Durnescu,
    Este interesant si util ce scrieti, dar eu doresc sa ma opresc doar asupra problemei ARESTULUI PREVENTIV ca fiind o chestiune destul de disputata din cauza importantei de jure si de facto si care se considera de catre multi ca se exercita la noi ca mijloc de presiune, intimidare pentru obtinerea fie a unor marturii si dovezi pe care altfel procurorul nu este in stare sa le produca, fie a unor delatiuni mincinoase daca nu este chiar pleonasmatic termenul acesta.
    Voi detalia:
    1) Asa cum se aplica la noi masura arestului preventiv incalca Constitutia caci este o masura preventiva exercitata cand inca prezumtia de nevinovatie este in functiune si nu una punitiva, sanctionatorie ca pentru o condamnare definitiva si irevocabila , in conditii de detentie aproape absolut similare</b. cu aceasta, motiv pentru care pentru cel prezumat nevinovat daca conditiile punitive sunt foarte proaste (si acest lucru este un altul la care suntem repetenti dar pe care nu-l pun acum in discutie) situatia incepe sa semene cu o condamnare la un fel de tortura poate mai soft decat cea aplicta la Guantanamo sau de catre regimurile totalitare din zone inapoiate civilizational.
    Ea ar fi constitutionala considerand ca privarea doar de libertate poate fi invocata ca fiind necesara preventiei si dovedirii unei culpe, desi cred ca si arestul corect executat la domiciliu asigura acest scop si nu implica si alte ingradiri cum ar fi conditiile de hrana, imbracaminte si igiena care ar trebui sa fie la dispozitia condamnatului si nu a penitenciarului , ca si la el acasa, adica contra cost
    .
    2)Orice restrangere a drepturilor cu exceptia celor necesare doar preventiei este evident neconstitutionala si daca cei condamnati ar depune diligentele juridice necesare nu stiu pe unde CCR ar scoate camasa.

    3) Deci ori se inlocuieste total inchisoarea preventiva cu detentia la domiciliu, asigurand, este sarcina statului, neincalcarea preventiei urmarite celelalte drepturi nefiind ingradite, fie se constituie locuri de detentie preventiva special amenajate care sa asigure conditii cat de cat civilizate similare unui camin studentesc sau unui hotel de doua stele. Tertium non datur si daca exista, exista doar incalcand constitutia prin incalcarea drepturilor omului si cetateanului.

    Cred ca nu avem nici-un argument cu care sa pot fi contrazis in mod rational.

    • Nautilus spune:

      România este o țară înapoiată civilizațional. Ca și Afganistanul. Unele județe de la noi arată precum Afganistanul, din punctul de vedere al maniei religioase, al obiceiului de a da cu cuțitul sau cu toporișca, și, nu în ultimul rând, al relațiilor de clan. Bucureștenii au început să uite în ultimii 10-15 ani faptul că formula de salut a țăranului este: ”Al cui ești tu?” dar restul țării o știe prea bine.

      După cum spunea unu’, Sorin Cucerai, în lumea premodernă ca Afganistanul în care trăim, sistemul cu reguli neutre, aplicate în mod identic indivizilor anonimi, nu prea ține.

      Ceea ce ținea la noi era tocmai un regim feudal, premodern, în care regulile erau stabilite în mod diferit pentru fiecare fraier, în funcție de castă. Muncitorul copil de țăran avea ”origine sănătoasă”. Vecinii erau spionați ca să se afle cine e bețiv, hoț sau derbedeu, să fie ostracizat. Milițienii se purtau întotdeauna mai puțin rău cu un învinuit familist sau mai bătrân, și își vărsau furia pe tineri, pe care îi ciomăgeau pe unde apucau.

      Arestul preventiv este gândit, de către oameni crescuți în mediul polițienesc și care știu cum merg lucrurile, ca un mod de presiune. Intimidarea pentru obținerea unor mărturii și dovezi pe care altfel procurorul nu este în stare să le producă sau a unor delațiuni mincinoase este scopul urmărit. Fiindcă a-l bate pe învinuit lasă urme care se pot arăta presei, și nu e nici eficientă, tipul poate să strângă din dinți și să reziste. Extragerea învinuitului din structura de castă, în care se simte în siguranță, protejat, și hărțuirea lui sunt mai eficace. Rup acea structură, îl fac pe unul din membrii ei să vorbească.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Durnescu


Ioan Durnescu

Conf. Dr. la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Universitatea Bucuresti. - Universitatea Al I Cuza Iasi, 1993-1997 - Diploma de licenta in Asistenta Sociala - Uni... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)