Home » Advocacy » Citesti:

O figura proaspata… in sfarsit!

Ciprian Ciucu decembrie 17, 2011 Advocacy
23 comentarii 2,100 Vizualizari

M-a surprins apariția pe contributors.ro a lui Nicuşor Dan. Ştiam de Salvaţi Bucureştiul dar pe Nicuşor Dan nu-l remarcasem. Dar asta nu pentru că ar fi greu de remarcat, ci pur si simplu nu a fost expus suficient pe canalele media. Apariţia sa aici pe contributors.ro a fost revigorantă. I-am citit cu atenţie toate răspunsurile pe care ni le-a dat şi mi-a câştigat simpatia. Nu îmbârligă, nu ocoleşte răspunsurile şi ştie despre ce vorbeşte.

Scriu acest articol pentru simplul motiv că pot să o fac, având cont aici pe contributors.ro. Scriu doar pentru a mai ţine niţel, a-i mai prelungi momentul de expunere.

Spuneam mai sus că a fost revigorantă apariţia. Şi asta din două motive: (1) a apărut în sfârşit un om dispus să îşi asume mai mult decât am făcut-o noi cei care ne-am răcit gurile pe aici cu noul partid şi alte poveşti de adormit copiii cu Albă ca Zăpada şi (2) omul e chiar diferit de restul!  Pe bune acum… cere audit!!! Ştie ce vorbeşte şi nu o face din cărţi. Pare să stăpânească elemente de administrație modernă şi, mult mai important, pare să aibă viziune. Şi mai are şi atuul prospețimii, el vine din societatea civilă, nu s-a tăvălit anterior prin partidele noastre irecuperabile.

Nu-i împărtăşesc toate opiniile. De exemplu chestiunea câinilor maidanezi… Dar sper că susţine  luarea lor de pe străzi fără eutanasiere, nu din populism ci din milă pentru animale. Probabil că sunt şi alte chestiuni pe care le vedem diferit. Dar în marea de incompetenţă şi impostură din viaţa noastă politică, omul, profilul său, integritatea sa, şi ceea ce nu este contează enorm.

Niciodată şi nu am elogiat pe nimeni în scris sau verbal aşa cum o fac acum. Nu-l cunosc pe Nicuşor Dan, aş vrea să-l cunosc, aşa că nu am nimic mai mult să pun în joc cu acest articol decât propria intuiţie.

Când unul ca el apare (şi sunt rari), noi ăștialalți putem să începem să sperăm că va veni o zi în care vom trânti de pământ cu mafiile de la cele şapte primării ale Bucureştiului, şi de ce nu, şi din ţară. Dacă nu putem iniţia fiecare dintre noi ceea ce începe acum Nicuşor Dan, măcar să dăm o mână de ajutor.

Rugămintea mea către voi, cititorii acestui articol, este să începeţi să vorbiţi despre Nicuşor Dan. Vorbiţi în stânga şi în dreapta, vorbiţi pe Internet, vorbiţi cu prietenii, vorbiţi până vor începe să vorbească şi ei. Presa.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "23 comments" on this Article:

  1. vadim spune:

    daca tot vrei sa-i maresti expunerea – posteaza si unul sau mai multe linkuri relevante…

  2. Leo spune:

    Gand la gand cu bucurie!

    Si mie mi-a placut ce spune omul… cu exceptia puternica a problemei cainilor comunitari.

    Cu toate astea, sunt mai mult decat dispus sa-i acord omului prezumtia de buna intentionalitate, tinand cont de palmares.

    Sa vedem daca incepem sa auzim de el.

    • Osterhase spune:

      Hai sa fim seriosi un pic: in primul rand cine se asteapta sa fie 100% de acord cu platforma unui partid sau in general cu ideile altcuiva, traieste probabil intr-o lume de poveste din care ar fi bine sa se trezeasca. Apoi, daca esti de acord cu cineva in proportie de 80% nu ramane totusi preferabil in fata cuiva cu care esti de acord in proportie de 40%? Si nu in ultimul rand, zau oameni buni, sunt cainii comunitari CEA MAI MARE problema a tarii noastre? Adica din cauza lor sa votez mai bine cu unul care fura si distruge??? Ce-ar fi sa ne vedem un pic si prioritatile?

  3. Marius spune:

    Felicitari! Aveti dreptate! Chiar daca nici eu nu sunt 100% de acord cu ideile sale, trebuie sa-l popularizam cat putem de mult avand in vedere diferenta uriasa dintre el si toate spurcaciunile care se prefigureaza sa fie in fata, la urmatoarele alegeri locale.

  4. Sergent spune:

    Am citit cu atentie raspunsurile la intrebari, am fost impresionat de activitatea si atitudinea dansului si eram hotarat sa ma implic destul de serios in promovarea dansului. Asta pana am citit raspunsul la intrebarea legata de cainii vagabonzi.
    Cred ca d-nul Nicusor Dan petrece prea mult timp in compania ONG-istilor salvatori de daunatori si a inceput sa fie orbit de argumentele stupide ale acestora. Cand Internetul clocoteste si sustine in proportie de 90% eutanasierea, cum poti sa vii sa zici ca esti impotriva si sa te astepti sa fii ajutat de mediul online?

    • Lavinia spune:

      Imi pare rau, dar internetul si statisticile va contrazic… mediul online nu sustine eutanasierea.. sau poate ne uitam la sondaje diferite si doar la cele care ne convin. Eu nu sustin eutanasierea si il sustin pe Nicusor Dan nu numai din aceasta cauza ci pentru ca este un om care stie sa vada mai mult decat propriile convingeri (asa cum o fac unii si altii pe internet).

      Nu numai ONG-urile sustin alte metode de a diminua si elimina fenomenul cainilor vagabonzi, ci si organizatii internationale cum ar fi OMS. Nu cred ca a fost un raspuns populist cel referitor la cainii maidanezi, ci pur si simplu o convingere ca se poate si altfel. Si se poate! Trebuie doar sa avem ochi sa vedem, urechi sa auzim si poate sa si gandim putin… dar cine refuza toate aceastea nu vrea sa “isi bata capul”.

      • Consonant spune:

        Dincolo de vorbele mestesugite, stasisticile chiar vorbesc. Iar daca nu aveti ochi pentru statistici, atunci este bine sa-i deschideti bine cand mergeti pe strada, ca sa nu calcati in c… de caine, sau
        sa nu fiti muscata de vreun “biet catelus necajit”.

  5. Razvan spune:

    mi’ati luat cuvintele din gura cum se spune.
    si mie mi’a provocat aceiasi impresie si sper sa reusesc sa gasesc o cale de a da o mana de ajutor. La urma urmei este vorba de viata noastra tot mai colonizata de netrebnici.
    Succes Nicusor! :-)

    • Razvan spune:

      M’am surprins adesea mergand prin oras… era acel sentiment de a fi acasa. Mergeam pe strada dar gandurile imi umblau aiurea. Cred ca puteam merge si cu ochii inchisi atat de bine stiam drumul si atat de sigur ma simteam. Acasa… asta este cuvantul. Oamenii imi zambeau, porumbeii ma inconjurau, soarele imi incalzea fata… si eu ma gandeam aiurea avand sentimentul de a fi acasa, in fine acasa. Cine a stat mai mult decat o mica vacanta prin tot felul de tari stie la ce ma refer.

      Si mergeam, eu cum ziceam, cu gandul in nori cand la un moment dat realizez un fapt inedit. Desi ma simteam asa de bine, de vesel si impacat, desi pasii ma purtau singuri pe drumul stiut, desi oamenii imi erau atat de familiari… nu eram acasa. Eram intr’un oras dintr’o tara straina. Mai mult, mi’am dat seama ca aceasta senzatie de calm, de normal, de confort… nu am avut’o niciodata “acasa”. Acel “acasa” la care iti vine in minte cand te gandesti la orasul tau natal. Natal… ce naiba mai inseamna natal azi? Satul natal… poate ar mai avea ceva sens dar orasul natal ? Mai e ceva unde te poti reintoarce cu nostalgia anilor trecuti? Locuri la care sa revii dupa ani sa regasesti momente, emotii, oameni ? Poate mai sunt dar acum se afla ingropate intr’o mazga de mizerie, de nevroza, de isterie, de violenta, de parvenitism, de prost gust, de snobism, de noi imbogatiti, de netrebnici. Si oamenii nu mai zambesc… Uitati’va in metrou ! Vedeti vre’o fata care sa fie luminata cat de cat de bucurie ? Uitati’va pe strada ? Uitati’va in masinile care se imbulzesc pretutindeti.

      Nu, nu sunt paranoic. Pur si simplu am gasit adesea in alta parte sentimentul lui “acasa” si ma intreb de ce nu il pot avea si acasa, in orasul in care m’am nascut.

      Acum multi ani mergeam cu fiica mea cu metroul. Ea obisnuita asa, zambea oamenilor si de regula oamenii ii zambeau inapoi. Dar aici acasa, unde tocmai de intorsesem, am fost socat de ce priviri sumbra am vazut in jurul meu… chiar in fata zambetului ei cuceritor. Atunci m’am intrebat pentru prima oara … unde este “acasa”?

      Eram obisnuit sa ies adesea seara cu prietenii la un pahar de vorba. O data patroana unei cafenele s’a alaturat noua in conversatie. Era fotograf profesionist si ea si sotul dumneaei iar in cafeneaua cu pricina se petreceau intalniri saptamanale ale unui club de oameni interesati de subiect. Era o atmosfera pasnica si iarasi… un “acasa”, si iarasi era un acasa tare departe de orasul meu natal. Erau acolo oameni care erau asemeni mie. Oameni care puteam sa le spun ceva, carora aveam ceva sa le spun si care aveau si ei aveau ceva sa imi spuna. Nu vreau sa credeti in cine stie ce miracol. “Miracolul” apare cand ies seara aici in Bucuresti si ma uit in cafenele de pilda la oamenii care imi sunt perfect straini, oameni “insinuati” repede intr’un peisaj care nu ii integreaza, vulgari, grobieni, violenti in gesturi, stridenti in vorbe, prea agitati, prea frunstrati, prea nesiguri pe ei.

      Eram o data intr’un bar tarziu in noapte. Lucrasem mult si aveam nevoie sa vad ceva oameni, sa beau o bere, sa vorbesc si sa rad… era un loc modest cu oameni saraci, foarte saraci iar unii chiar homeless. Stateau acolo pentru ca localul era deschis aproape non-stop si erau tolerati. Dar erau decenti si nu deranjau. Locul era chiar in fata cladirii unde locuiam si care era la acea ora unica varianta pe care o aveam. La un moment dat usa s’a deschis si un numar mare de oameni au intrat atragand privirile tuturor. Se vede treaba ca se terminase filmul de la cinematograf si intrasera si ei pentru un pahar de vorba. Cum ziceam locul era cam singura optiune la acea ora in cartier. Stiti ce m’a mirat ? Noii veniti, care in mod vizibil se bucurau de o bunastare mai mare decat obisnuitii barului cu pricina, i’au salutat amical pe clientii gasiţi inautru. Era evident ca se cunosteau! Am stat si m’am gandit mult cum se poate asa ceva… era un gest, o intalnire cum nu prea mai vazusem. Eram intrigat. Am aflat in cele din urma secretul Mai toti se stiau pentru ca erau vecini de cartier si candva fusesera colegi la scoala, sau jucasera fotbal in curtea scolii… Si iarasi, aici acasa nu exista astfel de locuri in care si unii si altii sa se poate intalni dar’mite sa se mai si salute. E un gest natural, o intalnire normala care intr’un cartier civilizat de poate intampla. Este dovada convietuirii!

      Nu as vrea sa se creada ca am o aplecare anume sa ii dispretuiesc pe concitadinii mei. In multe circumstante am intalniti multi oameni simpatici, decenti, placuti, &c. Problema este ca ei nu sunt vizibili. Sunt ingropati sub un morman de netrebnici iţiţi pe valul capitalismului nostru de tranzitie adus de acesti clienti ai stiilor de la ora 5, generatie spontanee, ca niste spori dusi de vant ce umplu terasele “chic” ale unui oras parvenit. Locuri pentru oameni normali nu mai exista. Ei toti sunt exliati in propriile lor locuinte, sunt marginalizati de nesimtirea noilor veniti. Pentru a gasi un loc normal in care sa te poti intalni cu oameni normali… din nefericire trebuie sa calatoresti mai multe sute de kilometri si sa treci cel putin o granita.

      De ce !? Oameni civilizati exista si aici. De ce au ajuns sa fie ei alungati de acesta pleava sociala ce se oţărăşte la toţi cu banii ei nemunciti, cu violenţa gesturilor ei triviale, cu insolenţa ei de moravuri uşoare. Sa fie asta preţul pe care sa il platim pentru a ajunge la bunastare ? Nu cred. Este doar o intelegere gresita a ceea ce inseamna societate si dezvoltate. O intelegere de care smecherii din politica sunt dependenti atata vreme cat nu isi misca fundurile auguste din scaunele confortabile ale jipanelor lor insolente. Acesti smecheri care vorbesc cu dispret de oamenii normali, manageri care nu vad decat profitul, veleitari care schilodesc orasul cu proiectele lor ridicole… si nu ma refer la cladiri ci la oameni.

      Am spus toate astea pentru a ma face ineles de ce m’am bucurat daunazi sa aflu de Nicusor Dan. El imi pare dintre acei oameni pe care mi’ar face placere sa ii intalnesc in jurul meu. Imi pare ca ii lipseste insolenta tipica baronilor politici. Imi pare ca este un om caruia ii pasa. Imi pare ca nu are planuri mai mult sau mai putin faraonice pe care, o data infaptuite, sa isi mazgaleasca cu litere de o şchioapă numele (greţos obicei al “edililor” nostrii). Zic imi pare pentru ca… nu am de unde sa stiu ce va fi. Vorba ceea, pe un om nu il cunosti cu adevarat decât dupa ce acesta ajunge sa deţină puterea. Deocamdata insa sunt optimist in ceea ce il priveste si ii doresc mult succes.

  6. Sergiu Simion spune:

    ” M-a surprins apariția pe contributors.ro a lui Nicuşor Dan.”

    Cred ca adevarata surpriza pentru noi ar fi fost daca domnul Nicusor Dan ( care, dupa cum am citit, a neglijat o strălucită carieră internaţională de matematician, ca sa se implice in problemele orasului si îşi reproşează că nu a putut face destul ) presedintele organizatiei „ Asociatia Salvati Bucurestiul, ar fi primit de exemplu Ordinul Naţional ” Pentru Merit ” în grad de Cavaler, ” în semn de apreciere pentru eforturile depuse în vederea dezvoltării infrastructurii urbane” , si nu domnul Vanghelie care nu a neglijat nimic , dar noi nu traim intr-o societate si intr-o lume normala , si acest lucru este evident prin inversarea oficiala si constanta a scalei valorilor .

  7. uitaroH spune:

    Niciodata nu va fi votat.
    Tocmai pentru ca este un candidat potrivit pentru o capitala europeana.
    Uitati-va, voi bucuresteni, ce ati votat de la revolutie incoace si veti gasi acolo raspunsul.
    Va place sa votati balacareli, spurcaciuni si scuipatori.
    Niciun pras din provincie nu voteaza un oprescu, lis sau ce-ati mai avut voi pe-acolo.
    Sunteti un oras de mahalagii fara scrupule.

  8. Bască ilie spune:

    Excelentă intervenție!
    Așa se poate crea un curent de revigorare electorală, ca aerul proaspăt, menit să sufle în ridicolul tradiționalilor candidați la cerșetorie, fără contraofertă palpabilă, sănătoasă, cu bună-credință.
    O alternativă la o nouă alternanță:
    http://noradamian.wordpress.com/2011/12/17/alternative/

  9. aura spune:

    Si pe mine m-a cucerit candidatul Nicusor Dan, cu toate ca nici eu nu vad solutionarea unor probleme in acelasi mod cu domnia sa. Dar imi inspira buna credinta si expertiza, asa ca as trece peste aceste diferente de opinie si l-as vota daca ar fi candidat in orasul meu in principal din 2 motive:
    1. Are deja in spate o activitate impresionanta in folosul comunitatii si asta fara a fi fost intr-o functie publica; asadar nu se prezinta numai cu garagara promisiunilor asa cum o fac majoritatea candidatilor
    2. Nu are legatura cu politica “veche”.

    Sper sa apara citi mai multi candidati cu un profil asemanator, astfel incit sa simtim ca avem alternativa viabila la candidatii second hand ai partidelor actuale.
    Mult succes, dle Nicusor Dan!

  10. sir spune:

    n-ar strica sa se “aranjeze” putin. un costum,o cravata,parul si barba mai aranjate.electoratul este conservator si nu agreeaza aspectul neingrijit al lui ND.e doar o remarca si o sugestie.dar ,exact, multa,multa mediatizare.

    • Fane spune:

      Sunt de acord cu sir. Conteaza aspectul exterior, citeodata chiar mai mult decit “continutul”. Din experienta mea post decembrista pot sa spun urmatorul lucru. Cind in sondaje omul asta va avea procente importante astfel incit sa intre in joc, lucrurile se vor schimba dramatic. Vor intra in scena securistii care ii vor cauta fiecare amanunt al vietii lui si daca nu vor gasi nimic vor inventa. Romanii musca lejer la cancan-uri. Or sa-i gaseasca o amanta parasita, copii din flori, ca e gay, sau ca ar fi gay, ca are o firma care nu stiu ce contracte oneroase a avut in trecut etc etc etc. Ce vreau sa zic este ca acest om are nevoie de protectie de PR, chiar de acum, de azi. Poate nu realizeaza dar ar fi bine sa considere acest aspect. Bafta!

    • Razvan spune:

      se poate sa ai dreptate dar dupa parerea mea nici costumele alea de prost gust cu care umbla politicenii romani. Creatii de gust indoilenic al unor frime italiene sau autohtone care isi platesc astfel o parte din obligatiile ilicite. Eu simpatizez cu look-ul asta :-) desi poate ca ai dreptate in privinta masselor… desi eu am indoieli chiar si aici.

  11. Octavian S. spune:

    Nicusor Dan a fost in echipa Romaniei la Olimpiada Internationala de Matematica in 1988 si a obtinut medalia de aur . A obtinut un doctorat stralucit la Paris, cu o teza de mare valoare . Este printre marile caractere tinere ale acestei tari si as fi tare fericit sa – si realizeze proiectele generoase . Pentru noi toti ar fi , in fine , o sansa ca unul ca el , un baiat frumos , destept si cu bun simt , patriot autentic din Fagaras , sa ajunga sa fie printre conducatorii tarii . Este o mare veste !

  12. giga spune:

    De acord cu toti de mai sus. Nu cred insa ca va avea parte de mediatizare asa ca speranta ramine in noi, astia de prin zona asta a net-ului. Macar sa punem ceva afise pe masini, email-uri, etc. Dar asta mai incolo, catre luna martie. Zic si eu. Ar fi foarte util sa vina cineva priceput in campanii electorale, marketing, etc care sa ne sugereze ce putem face sa-l ajutam pe Nicusor. Chiar cred ca ar fi pacat sa ratam (si) sansa asta.

  13. Bibi spune:

    Nu stiu daca are sanse sa ajunga la conducere pentru ca noi am demonstrat prin voturi ca ne place haosul,nu ne plac oamenii care vorbesc in cunostinta de cauza si mai sunt si calculati pe deasupra.

  14. Ovidiu spune:

    E foarte bine ca si-a lansat candidatura din timp, poate-asa, printr-o mobilizare exemplara, va reusi sa sparga bariera mass-media care i se va asterne in cale.

    La cum vad eu lucrurile, ar fi o prima sansa pentru un candidat care se bucura de o sustinere “de nisa” sa arate care sunt limitele acestei nise: poate deveni mainstream sau nu? Adica noi, astia, “cu internetu”, putem si mai mult decat sa-i dam like la pagina de FB sau vom ramane aceiasi 10.000 si la vot?

    E greu ca-l are contracandidat pe Oprescu, care e o chintesenta a bucuresteanului mediu si pe care bucuresteanul mediu il va vota in mod organic, pentru ca se identifica cu el (“a mai si furat, da’ a si facut…si e om de treaba dom’le! e apropiat de oameni!”).

    Ar fi ceva mai bine daca in competitie chiar ar intra si Videanu, pentru ca atunci Nicusor Dan ar deveni o alternativa vizibila la cei doi (Oprescu ar fi mult mai apropiat de Videanu, ca imagine si “realizari”).

    In schimb, daca se ajunge la sistemul in care primarul se alege dintr-un singur tur, va fi aproape imposibil.

    Subscriu intru totul la ideile lui Fane, de mai sus: va fi trist/amuzant sa vedem cum presa “de bine” ii va cauta nod in papura domnului Dan si cum il va ingnora cu obstinatie.

    In fine, sa ne facem noi treaba (donatii, popularizari, dat vorba din om in om) si mai vedem.

  15. Daniel StPaul spune:

    In 2009 Florenta (Firenze) si-a ales primar un tinar de 34 de ani, Matteo Renzi, care era si este “catalogat” de stinga. Dupa doi ani de mandat, majoritatea celor de dreapta aproba ori lauda initiativele , reformele, implinirile, maniera lui de a comunica. Poate se va putea intimpla si pe malurile Dimbovitei ceva comparabil. Buona fortuna signor’ Dan!

  16. Adi spune:

    Eu si fratele meu ne gandim sa ne facem viza de flotant in Bucuresti doar pentru a-l vota pe Nicusor Dan.

    Decat sa mi se piarda votul in Cta unde oricum iese mazariciul, mai bine ii dau o sansa acestui individ interesant si curajos.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ciprian Ciucu


Ciprian Ciucu

Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Pol... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)