Home » Advocacy »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Scurta cale de la raspundere la iresponsabilitate. Cateva pericole majore dintr-un proiect de lege

Dana Garbovan decembrie 14, 2011 Advocacy, Justitie/Ordine publica
17 comentarii 2,508 Vizualizari


Se spune ca singurele cauze pentru care merita luptat sunt cele pierdute. Eu spun că, dimpotrivă, singurele cauze pentru care merita luptat sunt cele care nu trebuie pierdute. Si una din aceste cauze este o justiţie independentă si responsabilă. Voi susţine aici o pledoarie pentru aceasta cauză, legată de proiectul de lege privind răspunderea magistraţilor, proiect ce va fi supus probabil mâine (joi, 15 decembrie) aprobării Senatului. Forma proiectului, ce a primit ieri raport favorabil cu amendamente de la Comisia Juridica, se afla aici http://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=16457

Deşi proiectul putea fi unul bun, chiar foarte bun, există mai multe puncte slabe, două dintre ele fiind însă atât de grave, in opinia mea, încât proiectul, daca va deveni lege, va avea efecte  opuse celor arătate de iniţiatorul sau. Nu vom avea o justiţie responsabilă si puternică, ci o justiţie slaba si, paradoxal, iresponsabilă, pentru ca centrul de decizie in cauze sensibile si dificile  va putea fi  mutat de la judecător la alte instituţii. Mă explic in cele ce urmează.

O prima problema e legata de răspunderea judecătorului pentru erorile grave, nescuzabile, în aplicarea legii procesuale si materiale. Desigur, societatea civila si justiţiabilii, nemulţumiţi de performantele justiţiei, vor saluta iniţiativa. Este însă un dar otrăvit. Un exemplu cred ca ar fi relevant. Nu este prevăzută nicăieri in proiect condiţia ca procesul să fie soluţionat irevocabil înainte de cercetarea si , eventual, sancţionarea disciplinară a judecătorului cauzei.

Aceasta înseamnă  că, dacă dumneavoastră aţi câştigat procesul in prima etapă, partea adversă poate considera aceasta ca fiind rezultatul unei erori grosolane în aplicarea legii. Paralel cu exercitarea căii de atac se va adresa inspecţiei judiciare cerând sancţionarea judecătorului fondului. Şi iată ca se declanşează un control dublu asupra modului de aplicare a legii. Unul firesc, jurisdicţional, în care dumneavoastră vă puteţi prezenta argumentele si susţine cauza, si unul administrativ, unde nu aveţi acces şi deci,  nici şansa de a apăra.

Nu sunteţi judecat dumneavoastră, ci judecătorul care va dat câştig de cauză, dar soluţia din procesul administrativ va afecta soarta procesului. Daca judecătorul e sancţionat înainte de a fi soluţionat apelul sau recursul, judecătorii din calea de atac vor fi influenţaţi fără îndoiala de aceasta. Dacă e sancţionat ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii, va atrage revizuirea acesteia. Am mari îndoieli ca judecătorii din căile de atac vor menţine interpretarea si aplicarea legii care v-au fost favorabile la fond, câtă vreme in procesul administrativ paralel s-a decis ca aceasta constituie abatere disciplinara. Si uite aşa deveniţi parte intr-un proces în care nici accesul la un tribunal independent, nici dreptul dumneavoastră la apărare nu mai sunt garantate.

A doua problemă  este  legată de reglementarea ca abatere disciplinară a încălcării deciziilor Curtii Constituţionale şi a deciziilor in interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie. Cele doua tipuri de decizii sunt obligatorii potrivit legii  şi e firesc ca ele sa fie respectate de judecători. Dar situaţia nu este atât de simplă si lipsită de nuanţe.

Să luăm  întâi cazul deciziilor Curţii Constituţionale. În controlul de constituţionalitate, Curtea examinează o lege în ansamblul sau, verificând concordanţa sa cu Constituţia, inclusiv prin prisma respectării tratatelor internaţionale din domeniul drepturilor omului. Dar o lege produce efecte diferite in raport de situaţia particulara a fiecărui cetăţean, care reclamă încălcare efectivă a unui drept fundamental al său din aceasta perspectivă. Iar judecătorul de scaun este obligat sa verifice daca aceasta încălcare este sau nu reală, ascultând susţinerile sale, şi nu sa îi respingă automat cererea, trimiţându-l la considerentele abstracte ale deciziei Curţii Constituţionale.

O bună prietenă  făcea o analogie excelenta: Curtea Constituţionala e Comisia de Aprobare a Medicamentelor. Judecătorul de scaun e medicul curant. Comisia aprobă un medicament si acesta intră pe piaţă. Aceasta nu înseamnă ca el va fi automat administrat tuturor bolnavilor, ci medicul va verifica, in fiecare caz in parte, dacă medicamentul e recomandabil bolnavului. Un medicament ce salvează mii de vieţi poate să şi   ucidă. O lege constituţionala poate avea ca efect încălcarea unui drept fundamental al unui cetăţean aflat intr-o situaţie specială, iar judecătorul trebuie lăsat sa facă acest control si să restabilească dreptul acolo unde acesta este încălcat.

Mai grav, au existat multe situaţii în care deciziile Curţii Constituţionale au fost contrare jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Amintesc doar câteva exemple deja celebre : arestarea de către procuror, recursul in anulare, ascultările telefonice, protejarea sediului profesional in temeiul art.8 CEDO. Obligat sa aplice automat deciziile CC, judecătorul este  obligat sa încalce drepturi fundamentale stabilite de jurisprudenţa CEDO, negându-şi astfel rolul său primordial: acela de a apăra drepturile si libertăţile fundamentale ale omului.

Argumentelor de mai sus li se adaugă, în ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, imposibilitatea practică de a aplica coerent şi corect unele decizii în interesul legii. Spre exemplu, o astfel de decizie pronunţată în materia stabilirii unui stagiu de cotizare a provocat el însuşi practică neunitară, în condiţiile în care considerentele contraveneau dispozitivului.

Ultimele considerente sunt legate de erodarea credibilităţii ambelor Curţi, rodul procesului de selecţie  al judecătorilor în ambele cazuri. Până nu vom schimba acest fapt  vom avea în continuare decizii fundamental greşite , politizate sau pur şi simplu proaste, cum am arătat mai sus. Diferenţa va fi că, în acord cu noile prevederi, nu vom mai avea nici o şansă sa le evitam efectele potenţial dezastruoase in unele cauze individuale.

Soluţia cea mai simplă pentru judecător de a se proteja va fi aceea de a-si declina răspunderea. Noul cod civil a intrat in vigoare, alte trei coduri vor intra in vigoare in perioada următoare. Codul muncii, legislaţia asigurărilor sociale au fost deja modificate.

O legislaţie noua ce ar trebui consolidata, interpretata , dezvoltată de o jurisprudenţă curajoasă. Dar vor risca judecătorii aplicarea unei  o sancţiuni  când este  mult mai simplu şi mai sigur  fie să aplici rigid litera legii, fie să sesizezi Curtea Constituţională – pentru a face  un control al respectării drepturilor omului – sau Înalta Curtea de Casaţie si Justiţie – pentru interpretarea legii, in temeiul noului cod de procedura civilă – si sa iţi bazezi decizia nu pe cunoştinţe  şi conştiinţa, ci pe deciziile altor foruri?

Iată de ce închei cu ceea ce am spus iniţial: proiectul de lege are ca potenţial efect  o justiţie mai  slabă şi mai  iresponsabilă. Ceea ce ar fi mare păcat, pentru ca există remedii la problemele arătate si nu e firesc ca ele să fie ignorate, compromiţând astfel rolul justiţiei pe termen lung.

______________

Vezi si raspunsul magistratului Lidia Barac, secretar de stat in Ministerul Justitiei:  Replică la articolul „Scurta cale de la răspundere la iresponsabilitate Câteva pericole majore dintr-un proiect de lege”, publicat de Contributors.ro la data de 14 decembrie 2011, semnat de judecătorul Dana Gârbovan, Curtea de Apel Cluj

______________

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Osterhase spune:

    Situatia asta trebuie privita si impreuna cu numirea judecatorilor la Curtea Constitutionala, si impreuna cu problemele legate de inamovibilitatea lor… iese o imagine foarte interesanta a viitorului tarii si a intereselor care il fauresc.

    • cristi spune:

      Exact.
      1. In momentul de fata AVEM o justitie iresponsabila si slaba. Culmea, reprezentantii ei sunt inamovibili, nu pot fi trasi la raspundere sub nici o forma. Se poate mai rau?
      2. Curtea Constitutionala nu isi justifica existenta, chiar si prin faptul ca toti de acolo sunt practic umiti politic (ceea ce din start elimina prezumtia de independenta). Despre ce vorbeste autoarea? Despre ce tara vorbeste?

  2. nedumerit spune:

    .Citez: ” Nu este prevăzută nicăieri in proiect condiţia ca procesul să fie soluţionat irevocabil înainte de cercetarea si , eventual, sancţionarea disciplinară a judecătorului cauzei.” Deci cand nu se mai poate face nimic pentru cel PAGUBIT, abia atunci eventual se discuta despre judecator? Judele poate sau nu sa fie admonestat/pedepsit, dar pt.pagubit nu se mai poate face NIMIC!!!!! Cazul Tundrea nu va spune nimic? dar chiar nimic??? PS. printre putinele motive de apel acceptate in USA e o “comportare” defectuoasa a judecatorului (e o chestiune de logica, nu-mi replicati va rog ca e un alt sistem juridic).

    • Osterhase spune:

      Mentiune importanta: apelul se face DUPA ce judecatorul “cu probleme” s-a pronuntat. Asa ca da, se POATE face pentru pagubit.

      • nedumerit spune:

        apelul IN USA! la noi, daca sentinta e irevocabila nu mai exista apel. Deci pt. pagubit nu mai e nimic de facut.

  3. Năică spune:

    Doamna Gârbovan, dar voi, judecătorii ce propuneri aveţi pentru responsabilizarea judecătorilor, în special a acelora care ignoră legea şi dovedesc prin motivări că n-au citit deloc probele depuse.
    Lăsaţi că justiţie mai slabă şi mai iresponsabilă ca acum în România, nu există niciunde, aşa că orice reglementare aplicabilă judecătorilor este utilă. Toti se tem de Bau-Bau “infuenţa-presiunea” politică, dar în afară de Macovei şi Kovesi unul n-am auzit să desconspire asemenea cazuri concrete. Asta îmi dă de gândit că ori marea majoritate a magistraţilor se conformează spăşiţi, ori că influenţa nu există.

  4. tibicarom spune:

    La prima problema: dna Garbovan nu ne spune la ce nivel se va judeca procesul administrativ. Daca va exista un singur for de ex. sectiile unite ale ICCJ cu termene îndepartate, instanta de recurs/apel nu va avea un punct de reper intuitu personae pentru schimbarea primei hotarariri, ci numai interpretarea legii. Nicio instanta din UE nu isi intemeiaza hotararile pe abateri disciplinare ale magistratului.
    La a doua problema, analogia cu medicamentele autorizate e destul de puerila. Odata ca orice medicament dispune de o posologie si un fisier complect in care se descriu amanuntit toate incompatibilitatile, lucru care nu se poate spune de jurisprudenta noastra practic inexistenta de la colectia Hamangiu incoace. Al doilea ca compendiul de legi actual este inca neepurat de con tradictiile flagrante din vechile coduri -botezate drept comun – si potopul legislativ revarsat dupa 1990 de echipa doctorala a lui Nastase si Comp.asupra bietei tarisoare, incluzând HG,OUG,decizii norme etc.

  5. Xenos spune:

    Un articol pertinent, pentru care autoarea merita felicitata. Semnaleaza un real pericol, al intoarcerii vremurilor in care cetatenii, in loc sa accepte decizia justitiei, o comenteaza cu jalba in protap la domnitor (in Evul Mediu), la tovarasul procuror (in comunism) sau la inspectorii judiciari (mai nou, in postcomunism).
    Iar replica secretarului de stat de la MJ este atat de elucubranta si de aberanta, incat nu poate starni decat cateva nedumeriri fundamentale…

    • cinic spune:

      in spusele tale, daca RO plateste -prin CEDO- zeci de milioane ca urmare a unei sentinte eronate/spaguite/incompetente, sunt bun de plata eu (prin impozitele mele)???? de ce? //

    • soc spune:

      Cred ca numai un om din interiorul sistemului judecatoresc afirma ceea ce doamna judecator scrie sau respectivul Xenos comenteaza . Pentru orice om cu un minim bun simt, se poate observa cu ochiul liber faptul ca sistemul judecatoresc a luat-o pe aratura in Romania . Cenzureaza la greu celelalte puteri ale statului dar nu suporta sa fie atins nici macar cu o floare, tipand din toate puterile ca-i imixtiune .
      1. La prima problema doamna judecator are o logica total sucita, daca privim din prisma societatii sia justitiabilului . Respectiv, daca un judecator ia o decizie care nu are nimic de a face cu probele din dosar sau cu bunul simt sau cu practica judiciara consacrata, justitiabilul lezat trebuie sa astepte ca hotararea sa fie definitiva si, ulterior, se se adreseze instantelor superioare . Iar judecatorii din instantele superioare vor fi intimidati de solutia administrativa . Chiar ne-am pierdut noi judecata si bunul simt, adica un jucator care-si bate joc de actul de justitie trebuie lasat acolo sau tratat in modul cel maiu gingas cu putiinta, sa nu dea boala in intreg sistemul ?
      2. Analogia cu medicamentul, doctorul samd este nostima, copilareasca pana la un punct . Respectiv, doctorul prescrie un medicament ( judecatorul da o decizie ) dar daca, in ciuda analizelor doctorul prescrie un medicament gresit, el raspunde pentru lezarea produsa pacientului ( aici e aici, ce ne facem cu magistratul, ca el raspunde numai in fata Marii Adunari Nationale si a lui Dumnezeu, ca daca ar fi tras la raspundere ar fi o imixtiune in actul de justitie )
      3. Justitia reprezinta feed-back-ul societatii . Cu actuala justitie ne mai miram ca societatea noastra arata cum arata !
      Pacat de faptul ca oameni tineri din sistem ( vorbesc de cei care par a fi reformisti ) imbratiseaza cu ambele maini viziunea despre rolul justitiei in societate a celor care fac pur si simplu de ras ideea de justitie in societate si, care, ii reprezinta in organizatiile profesionale . Bine ar fi sa coboare cu picioarele pe pamant, sa inteleaga societatea unde impart justitia si sa nu mai creeze drept doar pentru privilegiile lor materiale, impartind populatia Romaniei in doua categorii : restul populatiei si casta magistratilor .

  6. kLM spune:

    Toti oamenii au aceleasi drepturi constitutionale deci analogia cu medicamentul ar fi corecta doar daca toti oamenii “ar suferi de aceeasi boala”.

  7. Gheorghe spune:

    Se poate intampla si cum spuneti dar cei care au initiat legea au facut acest lucru speriati de sumele colosale pe care statul le-a platit si le plateste in urma potlogariilor facute de anumiti judecatori in actul juridic. Si aceste sume au fost dictate a fi platite de catre tribunalul european care nu poate fi suspectat de rea vointa. Apoi vai insiva v-ati facut de ras profesia in asa hal incat orice om din tara asta cand aude de justitia romana face cel putin o grimasa daca nu se manifesta altfel.

  8. pehash spune:

    Interesante argumente. Din pacate, ca isi da seama sau nu, doamna Garbovan uita sa mentioneze in articol ca cele doua ‘probleme’ apar doar daca judecatorul ‘pica testul’ in fata controlului efectuat de?… CSM?
    Pai cum asa? Deci prima problema se manifesta : a) judecatorii la apel sunt fortati respecte decizia ‘administrativa’ a csm sau b) si la apel se mentine solutia care contravine deciziei csm. O fi normal ca un judecator sa vada actul de justitie atat de.. interpretabil? Eu cred ca omul de rand se adreseaza Justitiei, doamna aia legata la ochi, nu judecatorului x, y sau z de la al nshpelea nivel in structurile puterii judecatoresti. Daca legea asta ii va face pe judecatori sa ajunga, pe o cale sau alta, la aceeasi decizie, atunci este o lege excelenta!!!
    Al doilea exemplu e cam penibil.. medicul decide de la caz la caz, dar daca un medic trateaza pacientul si colegiul medicilor decide sa-l pedepseasca pt malpraxis?.. ce facem? stergem cuvantul malpraxis din dictionar? ii interzicem pacientului sa se planga? asa se rezovla problema???

  9. Ion spune:

    BA SA RASPUNDETI! Aveti drepturi, insa va revine o responsabilitate majora. Gresiti, platiti!

  10. Sandu spune:

    1. As prefera ca doamna judecator sa nu scrie articole despre cum sa fie protejati judecatorii – pentru ca este aici un conflict “subtil” de interese. Faptul ca nu-l observa afecteaza imaginea justitiei. Isi poate exprima parerea in forumurile de specialitate.
    2. Daca acelasi articol l-ar scrie un blogger, ziarist, l-as privi mai cu interes. Daca acesta ar da si un exemplu din experienta personala sau a cunoscutilor apropiati in interactiunea cu justitia, ar fi si mai de interes.
    3. As vrea ca doamna judecator sa scrie articolele despre cum sunt protejati cetatenii care au nevoie de justitie. Sau cum se asigura egalitatea partilor ajunse in fata justitiei: acuzat+avocat/procuror.

  11. kinn spune:

    Cum au spus si antecomentatorii:

    1. Primul exemplu e cu drobul de sare. Dar daca judecatorul da o decizie irevocabila, si de-abia apoi este sanctionat, oare cei de la curtea de apel nu sunt la fel de influentati de prima decizie (culmea, care acum e si dovedita incorecta)? Judecatorii de la curtea de apel traiesc in vid? Asa cum astazi ei nu sunt influentati de prima decizie, nu vor fi influentati nici maine. Ba inca vor fi influentati chiar mai putin daca prima decizie nu e irevocabila, ci mai degraba o in-decizie.

    2. Al doilea exemplu, la fel. La fel cum Curtea Constitutionala greseste si accepta legi contrare celor europene, nu am nici un fel e garantie ca nu veti gresi identic si dvs sau altcineva. Ma rog, aici depinde si de cum sunt alesi cei din CC, dar riscul derapajelor politice mi se par mai mici decat cel in care am avea 1001 de interpretari diferite ale 1001 judecatori diferiti.

    Cat despre comparatia cu medicina, e neavenita. Medicina are stetoscoape si raze X tocmai ca sa *vada* mai bine specificul fiecarui pacient, justitia este legata la ochi tocmai ca sa *nu vada* partile. Medicul are mai multe optiuni si alege dintre mai multe variante pe cea potrivita pacientului, judecatorul nu trebuie sa aleaga dintre mai multe legi paralele pe cea pe care pofteste sa o impuna. Judecatorul nu alege!

  12. Daca ar fi sa traim in Germania sau America,ati avea dreptate.La noi insa,erorile voite ale judecatorilor si procurorilor sint atit de flagrante,incit fara o astfel de lege,purificarea morala a acestora este imposibila.
    Am cunoscut un caz,in care judecatorul a dat cistig de cauza unei persoane care a construit un “contract de vinzare-cumparare”,fals,pe care procurorul de caz a refuzat sa-l verifice sub raport de fals,dind ca solutie NUP,cu motivare aiuritoare.
    Judecatorul a considerat contractul respectiv drept “donatie”,pentru a nu mai fi evaluat sub raportul formei si solemnitatii cu care numai Notariatele incheie acte de vinzare-cumparare,pentru bunuri imobile.
    Probabil ca daca ati fi fost jurist(ca mine) sau avocat,ati cunoaste ce profunda este coruptia care se petrece in domeniu,sub “protectia” judecatii conform propriei constiinte si a “independentei” celui care te fura cu aceste instrumente “democratic”:,care nu au ce cauta(inca) la noi!
    Oricit ar fi de defectuoasa aceasta lege,Ministrul va crea un corp de juristi priceputi,incit sanctionrea judecatorului sau procurorului din eroare va fi ceeace se numeste in drept “eroare” judiciara,iar nu REGULA cum va temeti dvs.
    Ca jurist de profesie si persoana cu “pretentii” de analist economic si politic(de provincie),pot sa va asigur,ca legea de fata era unica cale de a introduce in justitie respectul pentru lege.Va asigur ca rezutattul va fi cel pozitiv,asteptat de toti cei inselati cu mina procurorului sau judecatorului,lipsiti de orice alta cale de atac – pina la CEDO,care este inundata de matrapazlicuruile celor pe care credeti dvs. ca-i va afecta prevederile acestei legi. Faptul ca cercetarea ministeriala se va produce inainte de judecarea in urmatoarea cale de atac,este garantia ca judecatorul sau procurorului nu-i va mai trece prin mnte,sa repete falsul sau eroarea primei instante,
    Asa ca “bun venit”,unei legi,care are sansa sa scoata din mocirla falsei judecati si inselaciunii “justitiei”,pe cel fara bani sau relatii:adica lumea no rmala a Romanaiei.
    La momentul potrivit,poate ca va fi nevoie de schimbarea acestei legi si viziuni asupra justitiei,dar acest lucru va fi oportun,probabil peste o generatie.
    Tot respectul si recunostinta fata de cei care au initiat si promovat aceasta lege,ea facid parte ,fara nici exagerare,din adevarata REFORMA IN JUSTITIE !



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dana Garbovan


Dana Garbovan

Judecator la Curtea de Apel din Cluj Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)