marți, martie 19, 2024

Eficiența energetică poate contribui la creșterea încălzirii globale. Despre paradoxul Jevons și efectul de recul

The currency of the world is not
the dollar, it’s the joule

Nathan S. Lewis

Credeți că inovațiile tehnologice, menite să îmbunătățească eficiența energetică prin folosirea unor produse și sisteme cu consum tot mai mic de energie, pot reduce încălzirea globală?

Probabil, mulți dintre dumneavoastră veți răspunde pozitiv. La urma urmei, e vorba de mantra cea mai dragă ecologiștilor din toate țările. Dar răspunsul dat de economiști, încă de la jumătatea sec. al XIX-lea, este NU. Cum așa?!?

În 1865, în cartea sa, intitulată The Coal Question; An Inquiry Concerning the Progress of the Nation, and the Probable Exhaustion of Our Coal Mines, economistul britanic William Stanley Jevons a făcut o remarcă interesantă:

Pentru că motoarele cu abur extrăgeau mai eficient energia din cărbuni, a avut loc o stimulare a creșterii economice așa de intensă, încât consumul de cărbuni a crescut![1]

După care, a conchis, formulând paradoxul care-i poartă numele:

Este o confuzie totală de idei să presupunem că utilizarea mai eficientă a combustibilului este echivalentă cu diminuarea consumului. Adevărul este exact pe dos…Orice îmbunătățire a motorului… nu face decât să accelereze din nou consumul de cărbune.

O scurtă explicație a eficienței energetice

Pentru a înțelege corect paradoxul Jevons, trebuie să avem în vedere că cel mai important aspect când discutăm despre energie este că noi nu utilizăm energia per se. Dacă eu v-aș oferi o bucată de cărbune sau un butoi cu țiței, nu ați folosi mare lucru din ele. Dar în momentul când cele două surse primare de energie sunt transformate în electricitate sau căldură sau benzină, de-abia atunci putem vorbi despre transporturi, refrigerație, iluminat, tractoare, mașini  de tuns iarba, telefoane inteligente, computere etc., etc.  Cu alte cuvinte, noi folosim servicii energetice.

Desigur, utilizarea tuturor serviciilor energetice reclamă surse de energie, dar cantitatea de energie primară necesară pentru funcționarea oricărui serviciu energetic nu este fixă în timp. Prin inovații tehnologice, se poate obține același nivel de serviciu energetic folosind tot mai puțină energie primară. Pe scurt, definiția eficienței energetice este – mai multe servicii energetice cu mai puțină energie.

Ce se întâmplă când eficiența energetică crește? Dacă cererea pentru un serviciu energetic rămâne constantă, o creștere a eficienței cu, să zicem, 15%, va conduce la o scădere a cantității de energie primară cu 15%. Dacă cererea pentru acel serviciu energetic crește, eficiența energetică va duce la un consum de energie primară redus cu 15% față de situația non-eficientă.

Dar aceste două situații sunt pură teorie. Efectul negativ al acestei teorii asupra încălzirii globale este miezul articolului de față.

Efectul de recul

Când teoria eficienței energetice, descrisă mai sus, se confruntă cu lumea reală, apare o situație de tipul ceteris paribus [non sunt], adică, pre limba strămoșească, teoria ca teoria, dar practica te omoară! Este vorba despre așa-numitul efect de recul.

În literatura de specialitate există mai multe definiții ale efectului de recul, implementări mai apropiate sau mai îndepărtate ale paradoxului Jevons. Am adaptat una mai recentă:[2]

Efectul de recul descrie efectul pe care costurile mai scăzute ale serviciilor energetice, datorate creșterii eficienței energetice, îl are asupra comportamentului individual și la nivelul societății.

Mai concret, efectul de recul reprezintă modul în care economiile de energie produse de o investiție eficientă sunt cheltuite de consumatori printr-un consum mai mare, fie sub forma mai multor ore de utilizarea serviciului energetic, fie prin folosirea unui serviciu de mai mare calitate.

O formă extremă de recul este efectul de bumerang, când presupusele economii de energie conduc la consumuri energetice mai mari decât economiile.

Efectul de recul se manifestă în patru moduri:[3]

1. Efectul de recul direct apare când o scădere în prețul serviciului energetic produce o creștere a cererii. De exemplu, cineva trece de la un automobil clasic la unul cu motor hibrid, gen Toyota Prius, care este cu 20% mai eficient în consumul de carburant. Asta înseamnă că persoana respectivă va cheltui circa 80% mai puțin pentru a conduce la fel de mult precum cu vechea mașină. Ce va face omul nostru cu banii astfel economisiți?

O variantă ar fi să cumpere mai multă benzină, deci să conducă mai mult. Adică, el răspunde la scăderea costului serviciului energetic (conducerea auto) prin creșterea cererii pentru serviciul respectiv. Numeroase studii au arătat că, în acest caz, efectul direct conduce la reducerea economiilor scontate cu 5-23% în primul an, ajungând la circa 30% după câțiva ani după ce oamenii s-au obișnuit cu costurile mai mici.

Un alt exemplu grăitor de efect de recul direct este iluminatul stradal și al spațiilor interioare. Într-o lucrare din 1996, economistul William D. Nordhaus (Yale University)[4] estimează costul iluminării de-a lungul istoriei umane.

Un locuitor al anticului Babilon avea nevoie să lucreze peste 41 ore ca să cumpere suficient ulei de lampă care să producă 1.000 lumeni/oră de lumină – echivalentul unui bec cu filament de 75 W arzând pentru o oră. Peste 3.500 de ani, un contemporan al lui Thomas Jefferson putea cumpăra aceeași cantitate de iluminare, sub formă de lumânări de seu, lucrând circa 5 ore și 20 min. În 1992, un american cu venit mediu, cu acces la becuri compacte fluorescente, putea avea aceeași cantitate de lumină în mai puțin de jumătate de secundă de muncă. Creșterea eficienței iluminatului nu este ceva nou, ea s-a produs de când primii oameni din Epoca de Piatră foloseau focurile din peșteri (conform lui Nordhaus, aceia consumau 58 ore de muncă).

În ciuda creșterii dramatice a eficienței iluminatului, nu s-a constatat o reducere corespunzătoare a energiei folosite. Din contra, consumul de energie pentru iluminat a crescut extravagant, astfel încât astăzi se vorbește despre întuneric ca despre o resursă naturală pe cale de dispariție!!!

Încă un exemplu de recul direct pe fondul unor politici guvernamentale din multe țări de creștere a eficienței energetice drept o încercare (disperată) de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră: refrigerația.

Frigiderele au devenit un bun de larg consum în SUA după cel de-al doilea război mondial.  La început, erau mici și formau multă gheață pe elementele de răcire, ceea ce le scădea eficiența frigorifică. Apoi, tehnologiile de refrigerare au evoluat, gheața din interior a dispărut, ușile nu se mai închideau cu mânere mecanice, ci cu sisteme magnetizate și cauciucate. Dar consumul de electricitate n-a scăzut o dată cu creșterea eficienței refrigerante. Oamenii au mutat vechile frigidere în subsol, pe post de depozite de băuturi și mâncare neconsumată, după care au cumpărat alte frigidere, mai mari decât precedentele. În plus, la mijlocul anilor 1980, americanii au început să instaleze mini-frigidere în barurile din sufragerii, ca supliment pentru  congelatorul din bucătărie.

Această escaladare a capacităților frigorifice din SUA, ca  și din restul lumii (există frigidere unde vrei și unde nu te aștepți – mașini care vând băuturi răcoritoare, mini-frigidere în camerele de hotel,  rafturi refrigerate în orice magazin alimentar, fie acesta hiper-, super-market, sau un chioșc alimentar de la parterul blocului.

Un efect interesant al scăderii continui a costurilor refrigerării este acela că a făcut mâncatul mult mai interesant. Astăzi, produse precum laptele, untul, carnea ș.a. nu mai trebuie consumate imediat ca să nu se strice. Le ții în congelator zile în șir. Numai că funcționarea neîntreruptă a milioanelor de frigidere și congelatoare necesită electricitate produsă majoritar prin arderea combustibililor fosili, cu implicații majore asupra climei. Aspectul pervers al refrigerării apare atunci când omului nu-i mai place mâncarea ținută mai mult timp la rece: o aruncă și cumpără alta proaspăt (În New York, cele mai multe produse neconsumate și aruncate la gunoi sunt legumele). Problema cu aruncatul mâncării la gunoi nu se rezumă doar la irosirea energiei incorporate în arat, semănat, erbicidat, recoltat, transport, prelucrare, împachetare, umplerea gropilor de gunoi. Pentru mine, chestiunea majoră este apa consumată pentru irigații. În SUA, conform unui studiu din 2009[5], peste un sfert din apa potabilă americană se folosește pentru producerea mâncării care ajunge neconsumată în  gropile de gunoi. Când publicam articole despre apa utilizată în fracturarea hidraulică, fracktiviștii au sărit ca arși că „ne seacă fântânile la Pungești”, „că nu mai avem cu ce să producem legume” și multe alte gogorițe asemănătoare, născute din ignoranță crasă și ecologism ieftin. Bineînțeles, când am demonstrat cu date (nu lozinci) că statul Texas, cu climat semi-arid, cu zeci de mii de foraje fracturate hidraulic, folosește mai puțin de 1% din resursele de apă potabilă, în condițiile în care irigarea terenurilor de golf consumă 5% din apa dulce, nici un fracktivist n-a reacționat și nu și-a făcut mea culpa.

Similar cu situația refrigerării se prezintă și cea a aparatelor de aer condiționat, A/C (România nu intră în discuție aici, pentru că așa ceva nu exista înainte de 1989). Inovațiile tehnologice în domeniul A/C au condus la creșterea eficienței și reducerea costurilor de operare, astfel încât, conform Energy Information Administration, numărul locuințelor americane dotate cu A/C a crescut de la 68% în 1993 la peste 87% în 2009. Iar în 2011, EIA a raportat că aproape 100 milioane case folosesc unități A/C. În 2014, producerea aerului condiționat folosea cea mai mare parte (13%) din energia unei locuințe, în timp ce refrigerarea utiliza  8%.

Efectul direct de recul care apare aici este legat de diferențele dintre creșterea eficienței aparatelor A/C, cu 25% între 1993 -2005, și consumul total de energie pentru A/C – o creștere de 37% în aceeași perioadă. În Statele Unite se consumă astăzi aproximativ la fel de multă energie pentru răcirea clădirilor cât se consuma pentru toate celelalte scopuri în 1955. O cauză majoră: creșterea populație și a numărului de locuințe.

2.Efectul de recul indirect. Apare atunci când banii economisiți la punctul 1 (conduc o mașină cu consum mai mic) îi cheltuiesc pentru a cumpăra ultimul IPhone 6S sau mă îmbarc într-o croazieră pe Mediterana sau un zbor în Noua Zeelandă – toate aceste activități implică consumuri de energie suplimentară. Estimări ale cheltuielilor cu diverse cumpărături casnice indică faptul că 5-15% din economiile de la punctul 1  sunt cheltuite în acest mod indirect.

3.Efectul de recul al prețului macro-economic. Dacă primele două forme ale efectului de recul se referă la comportamentul individual, ultimele două se regăsesc la nivel de societate. Am scris mai multe articole pe Contributors.ro în care am analizat efectele revoluției argilelor din SUA. Unul dintre acestea, vizibil lesne pentru oricine conduce un automobil, este scăderea prețurilor la pompa de benzină. Deși în SUA, datorită ultimelor standarde de economia carburanților, s-ar putea înregistra o scădere a cererii de benzină, este foarte posibil ca în alte țări, un preț mai mic al benzinei să încurajeze șoferii de acolo să conducă mai mult.

4. Efectul de recul prin creștere macro-economică. Poate apărea pentru că o eficiență energetică crescută va genera o dezvoltare economică accelerată, cel puțin în unele regiuni sau sectoare. De exemplu, dezvoltarea unor materiale mai rezistente și mai ușoare pentru construcția de automobile cu consum redus poate avea consecințe pentru industria de avioane, producând o creștere a consumului energetic în sectorul aviatic.

Însumarea celor patru tipuri de efecte de recul nu este ușor de efectuat, pentru că prezența unui efect poate afecta contribuția celorlalte. În plus, ele depind într-o mare măsură de circumstanțele economice și tehnologice. De exemplu, efectele sunt mult mai puternice în țările în curs de dezvoltare, unde consumul este restricționat, decât în țările bogate, unde preferințele de consum sunt în mare parte satisfăcute.

Modele economice actuale estimează că efectele totale combinate ale celor patru tipuri de recul se plasează în intervalul 20- 60%[6]. E mult? E puțin? Unii vor vedea partea plină a paharului, alții pe cea goală.

Efectul de recul și eforturile pentru reducerea încălzirii globale

Din cele scrise până aici, reiese simplu că efectul de recul este, printre altele, o consecință a unui fenomen foarte popular, atât printre oamenii obișnuiți, cât și printre politicieni: creșterea economică. Eu însumi, din perspectiva primei categorii, am analizat caracteristicile și implicațiile diverse ale creșterii economice în relație directă cu eforturile depuse pentru limitarea încălzirii globale la 2°C (O lume fără creștere economică – utopie sau realitate?) și am scris că o lume fără creștere economică este o utopie.

Reiau acum această analiză prin incorporarea efectului de recul în politicile climatice actuale[7]. Pentru cititorii care nu sunt familiari cu aceste politici, fac referiri la trei articole publicate anul trecut, cu ocazia semnării Acordului climatic de la Paris[8].

Ideea principală a politicilor climatice actuale de reducere a încălzirii globală datorate NUMAI gazelor antropogene cu efect de seră (dioxid de carbon, în principal, metan, în secundar) este bifurcată:

A. Creșterea energiilor regenerabile, concomitent cu reducerea celor fosile
B. Descreșterea generală a consumurilor energetice

Partea A nu are nevoie de discuții suplimentare.

Partea B necesită unele explicații.

În orice economie, consumul total de energie este produsul a doi factori:

Mărimea economiei (sub formă de PIB) X intensitatea energetică (energia necesară pentru a produce o unitate PIB).

Când economia crește cu o rată mai mare decât rata de scădere a intensității energetice, consumul total de energie va spori. Practic, este ceea ce caracterizează ultimul secol economic: prin inovații tehnologice, intensitatea energetică a scăzut continuu, dar nu la fel de repede pe cât a crescut mărimea economie. Rezultatul: O creștere continuă a consumului de energie, cu efectele binecunoscute.

În mod contrar, dacă intensitatea energetică a unei economii scade cu  rată mai mare decât cea de creștere economică, atunci se va consuma mai puțină energie per total.

Cum am putea reduce consumul energetic total? Iarăși, răspunsul are două alternative:

B1. Reducem intensitatea energetică globală

B2. Reducem creșterea economică globală.

Care soluție vi se pare fezabilă pentru a încetini încălzirea globală? Teoretic, oricare dintre soluțiile A, B1 și B2 ar putea conduce la o lume de mâine cu mai puține gaze cu efect de seră. La o analiză mai atentă, însă, lucrurile stau puțin diferit.

Soluția A: Dacă, printr-un miracol, am putea să înlocuim toate energiile fosile cu altele regenerabile, treaba ar fi rezolvată instantaneu. Soluția B1 ar deveni nesemnificativă, cel puțin din perspectiva schimbărilor climatice. Dar chiar dacă un geniu necunoscut ar veni cu soluții concrete prin care să facă energiile regenerabile mai ieftine, mai abundente, mai de încredere și mai scalabile decât cele fosile,  tot am avea nevoie de timp pentru a implementa noile surse, plus timp pentru construirea infrastructurilor de transport și distribuție. Ori, conform Acordului semnat la Paris, timpul pentru a stabiliza temperaturile globale la +2°C față de perioada pre-industrială este relativ scurt (circa 34 ani). În plus, International Energy Agency, (IEA) estimează că vor fi necesari $53.000 miliarde investiții în producția energetică și eficiența energetică pentru a limita încălzirea globală la 2°C până în 2035. Practic, vorbim aici de un Plan Marshall de multe trilioane pentru planeta Pământ.

Rămânem, așadar, vrând-nevrând, cu aplicarea soluției B: Reducerea consumului energetic.

Acum, varianta B2 pică din motive politico-sociale. Nimeni nu-i „nebun” ca să recomande încetinirea creșterii economice drept soluție pentru încetinirea încălzirii globale. Soluția B2 este mantra oricărui politician pentru a-și atrage voturile alegătorilor: creșterea economică oferă joburi, „Makes America Great Again”, asigură viitorul copiilor și nepoților noștri,  evită șantajele economice etc., etc. Indiferent de ce se va întâmpla cu clima, economia globală va continua să crească în sec. al XXI-lea.

Înseamnă că nu mai rămâne decât soluția B1 pentru atenuarea impactelor climatice– reducerea intensității energetice la scară globală. Bun, dar cum vom realiza acest obiectiv?

În ultimul secol, rata medie de scădere a intensității energetice globale a fost de circa 1%/an. În perioada 1990 -2015, ea fost de circa 1.28%/an. Pentru a stabiliza concentrația de CO2 la 450 ppm  în anul 2100, va trebui, conform modelărilor specialiștilor, ca descreșterea intensității globale să se tripleze (3%/an) – adică ceea ce nu am realizat în ultima sută de ani să se tripleze în următorii 85 ani! Este posibilă o astfel de rată de scădere a intensității energetice?

Răspunsul l-am dat deja mai sus: Controlați efectul de recul.

Contracararea acestui efect implică o schemă simplă: Pentru a reduce consumul total de energie, trebuie ca rata de declin a intensității energetice să fie mai mare decât rata creșterii economice.

În perioada postbelică, economia Statelor Unite a crescut cu o rată medie de 3,3%/an. Începând din 1989, economia Chinei a cunoscut o rată de creștere anuală de circa 9,3%. În condițiile în care rata de declin a intensității energetice din ultimul secol a fost doar de 1%, se pare că va fi extrem de dificil să scădem această rată mai repede decât rata creșterii economice.

Și, după cum am scris mai sus, înlocuirea totală a energiilor fosile cu energii regenerabile (Soluția A) este și ea extrem de dificilă la scară globală, în special pe termen scurt (până în 2050) sau mediu (până în 2100).

Ne place sau nu, politicieni sau nu, va trebui să gândim modalități de implementare a soluției B2 – reducerea creșterii economice. Rog cititorii interesați să revadă cele două ecuații din articolul meu (IPAT și Kaya Identity) și să remarce singurul parametru comun (P – Populația). Controlul populației și educația comportamentală sunt două elemente sigure de atenuare/eliminare a efectului de recul.

Pentru elementul al doilea, o legislație mai strictă a eficienței energetice trebuie considerată în toate sectoarele economice, împreună cu alte opțiuni care nu fac obiectul efectului de recul, precum o taxă pe emisiile de carbon. Desigur, o taxă vizibilă nu este populară (mai ales în anii electorali), motiv pentru care politicienii preferă să accentueze importanța eficienței energetice.

Costurile și alte compromisuri ale eficienței energetice sunt adesea bine camuflate, așa că idea de a utiliza mai puțină energie este atrăgătoare pentru instinctele de economisire ale consumatorilor și sensibilitățile morale ale ecologiștilor. Cu toate acestea, nu trebuie subestimate consecințele acestor compromisuri ascunse în legile federale. Din cauza că producătorii de automobile au început, de prin anii 1980, să construiască mașini mai mici și, în consecință, mai puțin rezistente, pentru a respecta standardele federale de eficiență, s-au înregistrat circa 2.000 decese suplimentare în fiecare an pe autostrăzile americane, conform unui raport publicat de National Research Council.

Concluzii

La sfârșitul cărții sale „The Coal Question”, Jevons a ajuns la concluzia că Marea Britanie se confrunta cu două opțiuni: o „măreție de scurtă durată” sau „o mediocritate continuă de lungă durată” [5]. Preferința sa a fost pentru mediocritate, care s-ar traduce astăzi prin sustenabilitate. Dar lumea lui era cea de la mijlocul secolului al XIX-lea, când petrolul și gazele naturale încă nu se descoperiseră. Cu toate acestea, ideea lui despre efectul de recul este încă viabilă.

Lumea noastră de astăzi este diferită: indiferent de legile existente, oamenii vor găsi modalități de a utiliza mai eficient energia primară – în fond, acesta este istoria civilizației.  Dar nu contați pe ei că vor utiliza mai puțină energie. Mentalul nostru colectiv ne asigură că „pentru fiecare doi pași înainte pe care îi facem prin creșterea eficienței energetice, efectele de recul înseamnă unul sau mai mulți pași înapoi, uneori suficienți pentru a eroda complet câștigurile inițiale”.[9]

POST SCRIPTUM

Reducerea criminalității poate contribui la creșterea încălzirii globale

Un interesant efect de recul a fost descris recent de cercetătorii de la Center for Environmental Strategy al Universității Surrey, Anglia.[10] Autorii au estimat amprenta totală de carbon a crimelor comise în Anglia și Țara Galilor și ajuns la concluzia că reducerea criminalității face ca amprenta de carbon a societății în general să crească!

Efectul de recul în acest este simplu: reducerea emisiilor de carbon dintr-o arie poate conduce la creșterea lor într-un agregat, prin efecte directe sau indirecte. Este ceva pe care politicienii ar trebui să considere atunci când fac recomandări pentru reducerea gazelor cu efect de seră.

Raționamentul autorilor articolului este următorul: Deși există costuri energetice legate de funcționarea pușcăriei, deținuții consumă în general mai puțină energie decât un cetățean onest, așa că mai puțini deținuți înseamnă consumuri generale mai mari de energie!

În plus, banii economisiți având mai puțini pușcăriași ar intra în bugetele guvernelor și buzunarele cetățenilor. Toți acei bani ar putea fi cheltuiți în diverse modalități – de exemplu, pentru infrastructură, clădiri sau bunuri personale – care ar necesita mai multă energie pentru producere și operare, adăugând astfel cantități suplimentare de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Autorii au estimat că în 2011, fărădelegile săvârșite în Anglia și Țara galilor au produs circa 4 milioane tone de dioxid de carbon echivalent. Cea mai mare parte (30%) a fost generată de jafuri domestice, din cauza carbonului asociat cu înlocuirea bunurilor furate sau deteriorate. Emisiile rezultate din serviciile sistemului judiciar au reprezentat și ele o mare proporție: 21% din toate actele criminale; 49% din crimele înregistrate de poliție.

Reducerea criminalității nu duce, totuși, la reducerea semnificativă a emisiilor de carbon din cauza efectului de recul. De exemplu, autorii au considerat impactul reducerii jafurilor domestice cu 5%. Deși calculul efectului de recul are o oarecare doză de incertitudine, cercetătorii l-au estimat la 2%. La prima vedere pare mic, dar pentru societate în general înseamnă o amprentă de carbon echivalentă cu 10.000 tone de CO2, care este similară emisiilor anuale a circa 2.250 locuințe din Marea Britanie.

Cu alte cuvinte, țării cât mai mulți pușcăriași :-)

NOTE__________________


[1] Pentru că în literatura ecologistă din România nu am întâlnit numele lui Stanley Jevons la fel de des ca îndemnurile hipsterești la bătăi cu jandarmii din Pungești sau cu peturile în caldarâm, ofer câteva repere bio-bibliografice.

Născut la Liverpool în 1835, a făcut studii la University College din Londra, a muncit în Sydney, Australia, și apoi a fost profesor de colegiu part-time. Cartea citată de mine i-a adus o oarecare celebritate, fiind apreciată de John Stuart Mill și William Gladstone și determinând o investigație guvernamentală a situațiilor prezentate de autor.

Alte cărți importante de economie au urmat, una (The Theory of Political Economy, 1871) fiind considerată și astăzi drept o referință pentru economia statistică. S-a înecat în 1881, la 46 ani.

Marele economist John Maynard Keynes a scris în 1905: „Sunt convins că el [Jevons] a fost una dintre mințile secolului [al XIX-lea]”.

[2] Herring, H. and Roy, R., 2007, Technological innovation, energy efficient design and the rebound effect, Technovation, vol. 27, no. 4, pp. 194–203.

[3] Gillingham, K. et al., 2013, The rebound effect is overplayed, Nature, vol. 493, p. 475-476.

[4] Nordhaus, W. D., 1996, Do Real-Output and Real-Wage Measures Capture Reality? The History of Lighting Suggests Not, in Timothy F. Bresnahan and Robert J. Gordon (Eds), The Economics of New Goods, University of Chicago Press, pp. 27 – 70.

[5] Owen, D., 2010, The Efficiency Dilemma – If our machines use less energy, will we just use them more, The New Yorker, issue of December 20 & 27, 2010.

[6] Barker, T., Dagoumas, A. and Rubin, J., 2009, The macroeconomic rebound effect and the world economy, Energy Efficiency, vol. 2, pp. 411-427.

[7] Urmăresc în continuare unele idei prezentate de David Roberts în 2012 pe blogul său: How does the rebound effect fit into the big picture on climate change?

[8] A Stairway to (low carbon) Heaven

A Stairway to (low carbon) Heaven, partea a II-a. De ce sunt sceptic?

COP21/CMP11 – Conferința ONU asupra schimbărilor climatice. Câteva lucruri despre care NU se va discuta la Paris

[9] Jenkins, J. et al., 2011, Energy emergence – Rebound & Backfire as emergent phenomena, The Breakthrough Institute, 60 p.

[10] Skudder, H. et al., 2016, Addressing the Carbon-Crime Blind Spot – A Carbon Footprint Approach, Journal of Industrial Ecology, DOI: 10.1111/jiec.12457

Distribuie acest articol

225 COMENTARII

  1. Ca de obicei un articol excepțional. Merci. Apropos efectul de recul l-am trăit în mai multe riduri cind mi s-a mărit salariul. Odată pur și simplu mi s-a dublat, dar spre suprinderea mea mi-au crescut datoriile!

  2. Problema iluminatului public este una destul de serioasă. Traversând frecvent Europa în nopți senine, nu poți să nu remarci risipa de lumină care ajunge deranjantă și la 11.000 de metri, nu doar la sol.

    Există în unele zone diverse ”insule” înconjurate de întuneric (Budapesta, Praga, Berlin) deși aceste ”insule” de lumină electrică sunt ele însele imense. Dar alte zone nu mai prezintă niciun fel de ”insule”, sunt zeci de mii de kilometri pătrați complet iluminați (vestul Germaniei, Olanda, zona Leeds-Bradford-Manchester-Liverpool etc.). Este o cantitate astronomică de energie electrică plătită din bani publici și în cea mai mare parte a nopții acel iluminat chiar nu folosește nimănui.

    • Păi io zic să treceți neântărziat la treabă: O praștie + o rezervă consistentă de peitre should do it. :P I-ați ameințat oricum pe britoni că-i părăsiți după ce v-au comis pocinogul cu Brexit-ul. Mă gândesc că nu-i frumos să-i privați arhipelagul Britanic de beneficille nenumăratelor dumneavoastră talente înainte de a face un ultim gest epic pentru salvarea planetei. N-așa? :-D

      P.S. Nu pot să uit nici acum o poză de prin 1985-1986 din Science et Vie. Al doilea astronaut francez (Patrick Baudry) tocmai zburase cu naveta spațială. Făcuse o spelndidă poză panoramică a Europei noaptea. Peste tot lumină și risipă de curent din aia de vă face cu nervii. Numai țărișoara noastră (avanpost al proegresismului continetal) ce era scufundată în beznă de pe urma geniului iecologic din Scornicești la mintea cărua se pare că ați ajuns și dumneavoastră.

      • La vremea când în Europa s-a extins masiv iluminatul public, se foloseau lămpile cu vapori de mercur sau cele cu vapori de sodiu, a căror intensitate nu poate fi controlată. În zilele noastre se folosesc pe scară largă LED-urile, a căror intensitate este cât se poate de controlabilă. Iar senzorii de prezență sunt incredibil de ieftini în zilele noastre.

        Dacă mergeți la 2:00 noaptea pe stradă, nu vă folosește la nimic să aveți 300 de lămpi de iluminat stradal aprinse special pentru dvs. Ar putea fi aprinse doar vreo 3, aflate în zona pe care o parcurgeți efectiv la acel moment, în timp ce restul ar putea sta aprinse la doar 5% sau 10% din nivelul maxim. Și dacă 90% din energia electrică folosită pentru iluminatul public s-ar economisi astfel, poate că TVA-ul ar putea fi redus cu 1%. Și poate că prețul petrolului ar scădea și mai mult cu ocazia asta, argument pe care sunt convins că îl puteți înțelege.

        Iluminatul stradal este necesar și nu propune nimeni desființarea lui. Dar ce se întâmplă acum este echivalent cu a folosi aerul condiționat în timp ce stați cu toate ușile și ferestrele deschise. Ceea ce e insane.

        • Cand m-am mutat in casa in care stau acum becurile din afara garajului si de pe terasa (deck) erau din astea cu senzor de miscare. Trebuie sa marturisesc ca era cel putin ciudat, asa ca le-am schimbat.

          Sincer sa fiu donwton-ul arata bine luminat noaptea. Nimic nu ar fi mai ciudat decat sa te plimbi prin bezna si sa se aprinda brusc luminile ca-n bancul cu stroboscoapele lui Pingelica :-D

          Oriucm stim cu totii ca nu se va schimba nimic in mod radiacal, asa ca ramane cum am stabilit: Va luati o prastie si treceti la treaba, inainte de a parasi cu scarba perfidul Albion :P

          • Erau din alea cu senzor de mișcare care se stingeau complet, de-aia erau enervante. O lampă care stă aprinsă la 10% nu enervează când crește la 90% în timp de 1-2 secunde.

            Cât despre downtown, acolo e normal ca iluminatul public să stea aprins non-stop în cursul nopții. În Munchen în Marienplatz sau în Frankfurt pe Zeil e mai aglomerat noaptea decât ziua. Dar în Europa sunt pe toate coclaurile drumuri publice iluminate toată noaptea pe care nu trece nimeni ore întregi.

            • Stimate domn,

              O oțelărie chinezească, echipată cu cuptoare cu arc electric, pe care am vizitat-o cu 5-6 ani în urmă producea cam 30% sarje rebut. Nu sunt metalurgist, dar cred că cifra lor era totuși foarte optimistă :P Adică o risipă de 30% în cazul cel mai fericit. Turnătoria care ne furniza niște componente complexe turnate și forjate cumpăra oțelul de la oțelăria din poveste. Ea izbutea la rândul ei să prducă câte un rebut la fiecare două componente bune. Per anamblu deci pierderile erau de binișor peste 55%. Sigur că la costul mâinii de lucru și al energiei din China e încă rentabil.

              Doar electricitatea consumată pentru rebuturile pe o săptămână ale oțelăriei chinezești (una din cele mai performante :P din împărăția Chinei) acopera factura de curent (inclusiv iluminatul stradal) a suburbiei în care locuiesc pe vreo 2.5-3 secole, dacă am socotit corect. Rusia, India și Ucraina folosesc în continuare procedeul deschis Siemens-Martin pe lângă care cuptoarele chinezești cu arc electric sunt moumente de eficiență și calitate.

              Acum înțelegeți enormitatea prăpăstiilor pe care le debitați?! Nu salvați planeta mâncâdu-vă de sub fund ca să otrăviți viețile celor din jur, ci atacând grosul rispei.

            • @Josef Svejk – stimate domn, eu nu plătesc taxe în China și e strict treaba chinezilor ce fac cu oțelăriile.

              Cantitatea de energie consumată pentru un iluminat public de care nu beneficiază nimeni e relevantă doar prin prisma sumelor cheltuite de autoritățile locale. În UK, un comitat oarecare a desființat toate camerele de supraveghere a traficului rutier pentru a economisi câteva sute de mii de lire pe an. Înclin să cred că suma cheltuită cu iluminatul public e una comparabilă, iar reducerea ei cu 90% ar fi semnificativă, acele câteva sute de mii de lire pe an înmulțindu-se cu numărul comitatelor.

              În România, înclin să cred că mai sunt multe sate și comune care nu-și permit iluminat public tocmai din incapacitatea de a plăti energia electrică aferentă. Pentru ele, adoptarea unui asemenea sistem le-ar ajuta să-și permită iluminatul public, deci ar contribui la creșterea gradului de civilizație. Absolut fără nicio legătură cu oțelăriile din China sau cu salvarea planetei. Am eu multe calități, dar ecologist nu sunt :P

            • @Harald

              Aici era vorba de reducerea consumului pentru salvarea planetei. Și dacă vine vorba de taxe tot n-ați bunghit-o. Iluminatul public e nimic pe lângă pomenile sociale. Așa că rămâne cum am stabilit: „barking at the wrong fence“ :P

            • @Josef Svejk – o să vă invit să recitiți șirul de comentarii de la un capăt la altul. Unde era vorba de salvarea planetei? Aveți o obsesie la capitolul ăsta, totul trebuie interpretat și combătut cu referire la ”salvarea planetei”, cam în aceeași manieră în care procedează și ecologiștii militanți, doar că ei o aplică în direcție inversă.

              Economisirea resurselor nu reprezintă o virtute, ele trebuie utilizate pentru creșterea calității vieții și a nivelului de trai, dar asta nu înseamnă că risipa devine ea însăși o virtute. Putem lăsa aerul condiționat în funcțiune când plecăm pentru 3-4 săptămâni în vacanță, dar a-l opri nu are la bază ”salvarea planetei”, ci resposabilitatea în materie de costuri.

            • @ Harald

              Da am recetit postarile. Inteleg ca v-a apucat din nou dorul de bezna lui Pengelica :P . Daca chiar va deranjeaza asa de tare lumina cand zburati deaspra Europei va recomand cu caldura sa zburati ceva mai des deasupra Coreei de Nord, ca acolo sigur nu vi se intampla un asemena pocinog. Acolo calitatea vietii a ajuns pana la ceruri si in mod cert nu riscati sa va oboseasca vederea de pe urma luminilor localitailor survolate: Ia vedeti niste exemple la:

              http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2725415/Nasa-satellite-images-North-Korea-secretive-space.html

              La aia cu aerul conditionat io zic sa va mai ganditi macar de doua ori ca e chiar lucru dreaqu’ Nu stiu cum functioneaza la dumneavoastra, dar instalatia A/C pe care o am eu (relativ noua, din 2008) nu prea elimina umiditatea daca sistemul e setat la peste 22⁰C-23⁰C. Intr-o vara calda si umeda, dupa mai putin de 3 saptamani de vacanta cu A/C-ul setat la 27⁰C aveam 80%-90% umiditate relativa in casa… Adica daca figura se repetea de mai multe ori se deterioreaza iremediabil tablori, poze vechi, carti de colectie, etc. Si toate astea pentru o „economie” de vreo $100-$120… Eu mi-am invatat lectia.

        • În marea majoritate a țărilor industriale petrolul e folosit foarte puțin (și în România deloc) la generarea de energie electrică. Astfel încât prin economii de la iluminatul public ar putea scădea cel mult consumul de apă, uraniu sau cărbune.

      • @ Josef Svejk:
        Un capitalist mândru precum dvs ar trebui poate sa acorde mai mult respect conceptului de „risipa”.

        Si probabil ca in rest o faceți, insa comentariul dvs. indica faptul ca motivul pentru care lăsați de înțeles ca v ar încanta o planeta luminata permanent a giorno este exact faptul ca Prematur Impuscatul v a ținut in întuneric. Drept urmare aveți pace sufleteasca doar cand trauma provocată de respectiva penurie e acoperită de un iluminat nocturn fără limite. Si nu e nimic negativ in asta, noi decreteii avem toți astfel de manifestari. Doar ca nu e chiar un lucru de glorificat.
        Toate cele bune

        • Comfortul nu e risipă. Vă recomand să vă încordați neuronul și să recitiți această frază până-i pătrundeți sensul :P.

          Toare cele bune vă doresc și eu.

          • @ Josef Svejk: Haideti ca l-am incordat: pentru mine autostrada goala luminata a giorno la 3 a.m. e risipa, nu confort.

            Multumesc, oricum, pentru politete.

            Toate cele bune

            • Eu nu-mi amintesc să fi văzut autostradă goală la 3 AM. Nu circul foarte des la astfel de ore, dar mi s-a mai întâmplat totuși să merg la aeroport devreme dimineața. Chiar la 3AM trebuie să plec pentru primul avion de Chicago la 6AM…

              Cât despre neuron eu zic totuși să vi-l mai încordați un pic: Fântânile arteziene sunt risipă sau comfort?! Mă gândesc cu groază că soția mea are una luminată în rondul cu flori din fața casei. :P Și asta e nimic. În târgușorul în care locuiesc mai sunt încă vreo 4-5 mult mai mari prin parcuri și una chiar în fața primăriei + cele cîteva probabil sute de prin curțile oamenilor… Mai e una în mijlocul lacului din fata clădirii unde lucrez (asta-i în alt târgușor). Noaptea chiar și gâștle canadiene de pe lac dorm, iar fântâna (luminată și asta) merge în continuare… Cumplit. :-D :-D :-D

              Vă mulțumesc pentru răspuns și vă doresc toate cele bune.

              P.S.: Vă recomand de asemenea să lecturați un povestea oțelăriei chinezești din răspunsul pe care l-am adresat d-lui Harald. Eu zi că e instructivă.

  3. „Din cauză că producătorii de automobile au început, de prin anii ’80, să construiască mașini mai mici și, în consecință, mai puțin rezistente, pentru a respecta standardele federale de eficiență, s-au înregistrat circa 2000 de decese suplimentare în fiecare an pe autostrăzile americane…”

    De unde și până unde acel „…în consecință…”?? Adică faptul ca Lincolnul de rigoare are acum 4.85m în loc de 5.35 și a mai scos un pic din balastul de metal ornamental le face mai puțin sigure??? Siguranța rutieră și tonajul sunt dependente doar în legendele (sub)urbane.

    Kilogramele nu salvează vieți fără un engineering de calitate, care de obicei elimină materialul in exces.

    […]

    Sunt ignorate foarte foarte multe situații în care eficiența energetică – rezultat al newtech – depășește cu mult orice efect de recul – azi o videoconferință economisește nu numai un bilet de avion intre Houston și Cleveland, dar și o sută de bilete de avion între Shenzen și Wuhan. La fel și cu check-in pe mobil, care nu elimină doar un top de hârtie pe zi în Bluefield WV, dar cam un top de hârtie pe minut în Phoenix. ȘAMD

    • Ha! Ha! Adica Trabantul era la fel de bun ca un Mercedes, Dacia ca Ford, si cate altele…?? Sau chiar acum, ce se intampla la o ciocnire intre un Fiat 500 sa zicem si un Chrysler 200 (nici nu zic de unul mai mare, si astea sunt produse de aceeasi firma, nu mai spun de firme diferite ca mai inainte)?

    • Kilogramele nu salvează vieți fără un engineering de calitate, care de obicei elimină materialul in exces.

      Poate că vă veți reconsidera afirmația după ce veți citi un fragment din presa românească a anului 2004:

      Sotia senatorului Adrian Paunescu a provocat un grav accident rutier, in urma caruia trei persoane au murit, iar alte trei au fost grav ranite. Simbata, in jurul orei 14.00, Carmen Natalia Paunescu, de 37 de ani, sotia senatorului Adrian Paunescu se indrepta spre Craiova, la volanul unui Huyndai, cu numarul de inmatriculare B-60421. Cu ea in masina se mai afla fata celor doi, Ana Maria Paunescu, de 17 ani. In apropierea comunei doljene Pielesti, Carmen Paunescu a intrat in depasirea unei coloane de masini, fara sa se asigure daca din fata venea ceva. In momentul depasirii, intrind pe contrasens, sotia senatorului s-a trezit in fata cu o Dacie Super Nova, care circula regulamentar. Din cauza vitezei si a distantei scurte dintre autovehicule, cele doua autoturisme s-au lovit frontal. Impactul a fost atit de violent, incit motorul Daciei a ajuns peste ocupantii locurilor din fata, Marin Burlan, de 43 de ani, din Valea Mare, judetul Olt, si sotia sa, Ileana Burlan, de 39 de ani. Cei doi au murit pe loc. Pe bancheta din spate se aflau cele doua fete ale familiei Burlan. Una dintre ele este internata la Spitalul de Urgenta Craiova, iar cealalta a murit la aproape doua ore de la producerea accidentului, suferind, se pare, o ruptura a muschiului cardiac. Familia Burlac se intorcea din concediu, de la Baile Herculane. Nici Carmen Paunescu si nici fiica acesteia n-au scapat usor. Sotia senatorului s-a ales cu sase coaste rupte, patru pe partea dreapta si doua pe stinga, precum si cu un traumatism cranio-cerebral minor, iar Ana Maria Paunescu cu o fractura la piciorul drept. Amindoua au fost transportate la Spitalul de Urgenta Craiova.

      Sursa: Sotia senatorului Adrian Paunescu a trimis in neant o familie intreaga

      Precizez că mașina Hyundai era o mașină de teren (SUV), cu mult mai multe kilograme și engineering de calitate decât neaoșa Dacie Super Nova. De aceea, dacă îmi permiteți, v-aș recomanda să nu vă confruntați frontal cu un Hummer, alias tanc pe 4 roți. Prietenii știu de ce…

      • Acest exemplu nu demonstreaza decat ca Dacia Super Nova era praf si pulbere. Acel model era format dintr-o caroserie de Dacia Nova (proiectata de inginerii Dacia cu resursele disponibile in prosperii ani ’90) careia i s-a inlocuit motorul+transmisia cu un model compatibil din portofoliul Renault, pentru cresterea fiabilitatii. In niciun crash-test de model actual n-am auzit sa mai fie aruncat motorul peste pasageri.

        De fapt, in baza faptului ca accentul pe siguranta a tot crescut si elementele de siguranta pasive si active s-au tot inmultit in ultimii ani, as opina ca cele 2000 de decese suplimentare pe an s-au inregistrat independent de aparitia masinilor mai mici, nu din cauza lor.

        • Probabil ca nu din cauza neaparat a lor. O statistica corecta ar trebui sa evidentize sansele de supravietuire/rani mai usoare comparativ. Dar sunt 99,9% sigur (ca sa fiu in tonul reclamelor) ca cei din masini mai mari si mai grele au sanse mai mari. Asta e tot ce consider ca Radu10 a gresit: este importanta si marimea masinii (nu spun ca nu si altceva), o masina mica e mai putin sigura decat una mare.

      • Un exemplu punctual care nu demonstrează decât cel mult problemele unui model Dacia pre-Renault. Ca un argument statistic mașinile europene și japoneze sunt mai compacte și la fel de sigure.

        Vă recomand să vă informați asupra rezultatelor submediocre obținute de Hummer la testele de siguranță.

        Problema acestui articol este că amestecă argumente relative cu argumente absolute, și merele cu perele, de exemplu eficiența energetică și consumerismul.

        Dacă am acum un bec care consumă 20W față de 75W înainte, nu îl țin aprins ziua din motivul că am un consum mai mic la bec. Dacă îmi cumpăr alt aparat, nu are absolut nicio legătură cu becul.

        Exemplele sunt forțate și, din acest motiv, neveridice

        Motivele pentru care americanii își cumpără frigidere mai mari sunt pur aspiraționale, americanul de rând habar nu are cât îi consumă containerul de Budweiser.

        • Din nou, despre mașini mici, unele străine:

          Un accident grav s-a petrecut pe drumul european E 85 la ieşirea din Ciohorăni spre Hanu Ancuţei miercuri după-amiază în jurul orei 15:45. Trei autoturisme mici [s.m.] – Ford, VW şi un autoturism Dacia al operatorului ApaVital – și un TIR au fost implicate.

          La locul solicitării echipajele de la SAJ au găsit un tânăr decedat și mai multe victime rănite, au preluat trei bărbați de 35,40 și respectiv 45 de ani, acestia erau policontuzionați, având traumatisme cranio-cerebrale și traumatism toracic. O altă victimă femeie a refuzat deplasarea la spital. După acordarea asistenței medicale de către echipajele ambulanței, victimele au fost transportate la Spitalul Municipal Pașcani.

          Sursa: Ziarul de Iași, 10 august 2016.

          • Domnule Profesor, cu tot respectful, eu unul v-as recomanda sa nu perseverati in aceasta eroare. Mare parte din conceptul actual al caroseriilor este directionat catre absorbirea socului la impact. In general se considera ca este ok daca la impact, masina se face praf si pulbere de la bara din fata pana la volan. Cheltuielile mari trec pe seama asiguratorilor.
            Daca se ciocnesc frontal doua limuzine din anii 70-80 la 60 km la ora este posibil ca metalul sa fie nu foarte mult contorsionat, eventual reparabil, dar pasagerii sunt striviti.
            Nu putem face teste de impact intre un Tico si un Tir si sa spunem apoi ca tirul este mai bine desenat fiindca este mare, deci hai sa ne luam ca etalon de siguranta un camion…

            Ati dat doua contraexemple neadecvate desi fraza era destul de clar conitionata : @Radu10 – „Kilogramele nu salvează vieți fără un engineering de calitate”. Niciunul din cele doua exemple nu implica existent unui engineering de calitate.

            • De cine sau de ce sunt striviți pasagerii, dacă metalul nu e deformat? Când mai inventați exemple, gândiți-vă că de fapt inventați un model mult prea simplificat. Efectele șocului asupra pasagerilor depind foarte mult de masa mașinii. Dacă mașina mai grea are ocazia să parcurgă măcar un metru în plus, decelerația suportată de pasageri e deja mult mai mică. În practică, majoritatea coliziunilor nu au loc nici cu un parapet de beton și nici cu o mașină identică.

            • @Harald: pai, daca nu dau direct cu capul de volan/bord, sunt striviti cel putin de masa propriului corp presata in centura de siguranta. Stiti bancul acela: „- Uitaţi-vă şi d-voastră la acest om care nu a purtat centura: cap rupt, intestine pe parbriz, ochii prin copac, membre rupte… În schimb, uitaţi-vă şi la cel care a purtat centura de siguranţă: …Parcă-i viu!…”

              Hai sa nu desconsideram cantitatile enorme de energie cinetica absorbita in crumple zones in masinile noi, indiferent de tipul de impact.

            • @mihai – ți-a spus cineva că un F-18 are vreo 20 de tone? După capul tău, piloții ar trebui să moară pe capete la aterizările pe portavion, doar din cauza centurii și a energiei cinetice :P

  4. de unde rezulta ca oamenii care vor progres sunt aducatorii sfarsitului planetei, de unde rezulta ca le dati motive iecologistilor sa va tavaleasca, de unde rezulta ca omenirea nu va fi saturata niciodata de iecologisti si ca acestia n-au motive sa-si faca griji pentru slujbe. Asa e: puscarii pline, manastiri pline, mediocrii cu veceul in fundu’ curtii si dependenti de atelaje si animale, etc…salvam planeta salvand primitivismul, ca omul oricum ramane cel mai nobil dintre animale.

  5. Oricat de sinistru si cinic suna ,solutia sustenabilitatii economiei mondiale si a prezervarii Pamantului chiar si cu mai multe grade decat acum e una singura-reducerea populatiei umane.Educarea /educatia oamenilor in sensul constientizarii ”amprentei” energetice a existentei fiecaruia e mai dificila-se poate face dar trebuie sa o faca toate natiunile sa zicem chiar si statul islamic sa caute prin coran vreo ”duma” de-a lui mohamed in legatura cu ecologia…
    Deci… ar trb. sa fim cam maximum 3,5-4 miliarde de oameni, constienti si educati.
    Se poate face cam in 30 de minute.

    • Să înțeleg că aveți de gând să vp sinucideți ca să slavați planeta :P :P :P ?! Asta e ceva (aparent nou) în panoplia propagandei verzi: Funia și săpunul eco în slujba salvării planetei… :-D

      • Nu , in absenta mea sau a dvs. nu s-ar reduce prea mult nivelul gazelor de sera. Vorbesc de faptul ca probabil singura solutie e diminuarea populatiei umane ,global, apoi controlul de mografic.
        Aia cu 30 minute -cam atat dureaza la maxim unui ICBM sa-si atinga tinta.Evidenta tintele vor trebui sa fie undeva din Maghreb pana pe la Shanghai. Capisci?

  6. 1. Efectul de recul direct apare când o scădere în prețul serviciului energetic produce o creștere a cererii. De exemplu, cineva trece de la un automobil clasic la unul cu motor hibrid, gen Toyota Prius, care este cu 20% mai eficient în consumul de carburant. Asta înseamnă că persoana respectivă va cheltui circa 80% mai puțin pentru a conduce la fel de mult precum cu vechea mașină. Ce va face omul nostru cu banii astfel economisiți?
    Daca Toyota Prius este cu 20% mai eficient, inseamna ca scaderea de cost este de 20%, nu de 80%… Eu nu as numi neaparat Toyota Prius eficient – consumul de benzina este de vreo 50 mpg, adica vreo 80 kpg – deci 80 km cu 3.8 litri benzina. La 100 km consumul este de 4.5 litri (cu diferente mici intre oras si autostrada).
    Consumul de energie necesar extragerii si prelucrarii de materiale pt. baterii este mare si poluarea este masiva, in China – insa pe acelasi Pamant.
    Deocamdata avantajul major al acestor acumulatori este ca energia consumata in China pt. a-i produce costa mai putin decat energia economisita in State la utilizare.

    Sunt de acord cu cresterea consumului: energia ieftina duce la crestere masiva de activitate economica, ceea ce duce la crestere de consum.

  7. Citez: „Acum, varianta B2 pică din motive politico-sociale. Nimeni nu-i „nebun” ca să recomande încetinirea creșterii economice drept soluție pentru încetinirea încălzirii globale. ”

    Prezumția autorului e desigur falsă. Resursele de idioțenie ale speciei umane sunt nesfârșite. Acest fapt va fi probat în curând (chiar pe acest forum) de postprile furibunde ale iecologiștilor. Nenumăratele taxe puse pe combustibil duc evident la o încetinire a creșterii economice. Am văzut suficient de mulți politicieni propovăduind noi taxe pe energie pentru a salva planeta. Noi taxe înseamnă mai multă sărăcie sau mai puțină prosperitate – după caz. Cu toate astea nu putem nega că se găsesc puzderie de imbecili care să voteze astfel de lighioane. După cum spuneam îi vom vedea de altfel în scurt timp chiar pe acest forum ieșind ca gândacii din crăpăturile lor ca să „combată” :P

    Ce e însă și mai interesant aici e că nu am văzut până acum picior de iecologist șă treacă la fapte. E numai guițu’ de ei. Nu văd ce-i reține să facă niscai gesturi pentru ca ei însuși să nu mai fie o povară energetică și o sursă de poluare planetară. Mă gândeam la câteva chestii simple, cum ar fi:

    A. Mutatul într-o colibă fără curent electric și fără canalizare

    B. Trăitul de pe urma propriei tarlale cu cereale și legume eco, fără utiliziarea nici unui soi de fertilizatori, pesticide sau ierbicide

    C. Renunțarea totalaă la utilizarea energiei electrice. Iecologiștii ce vor sări ca arși din vizuinile lor să combată afirațiile autorului pun umărul la ruinarea planetei prin simplul fapt că, consumă energei pentru a-si răspândi inepțiile

    D. Călătoritul exclusiv cu calul sau căruța

    • Da, dar trebuie ca punctele A..D sa se aplice strict numai iecologistilor. Bine, am putea sa adaugam si hipsterii aici.

      Pana la urma, astia nu sunt decat niste ametiti si niste gulgutieri, care nu pot sa-si rezolve vietile lor, si atunci incearca sa le faca si altora viata la fel de searbada, trista, lipsita de umor si nefericita, ca si a lor.

      In plus, atunci cand manipuleaza pe altii, se simt puternici si importanti. Ca mascariciul ala de Michael Mann (asa zisul climatolog si autointitulat „laureat al premiului Nobel, pe care il mentiona domnul Cranganu in alt articol al domniei sale), care se judeca de vreo cativa ani cu unul din autorii mei preferati, Mark Steyn (http://www.nationalreview.com/corner/309442/football-and-hockey-mark-steyn). In plus, „climatologii” ca Mann trebuie sa faca orice le sta in putinta sa bage botul la borcanul cu fonduri de cercetare, ca altminteri ar muri de foame. Pentru asta se si folosesc pe de o parte de „idiotii utili”, care sunt masa lor de manevra, si pe de alta parte de falsificarea datelor si tot felul de teorii pseudo-stiintifice.

  8. Ca de obicei trebuie sa va multumesc pt incantarea gnoseologica data de elementele proaspete pe care le introduceti in peisajul gandirii de pe la noi. Numai bine!

    • Vă mulțumesc pentru aprecieri.

      După cum am mai scris de câteva ori, eu înțeleg că un profesionist, profesor universitar pe deasupra, este obligat să facă educație în domeniul pe care îl stăpânește în mod expert. De aceea, în 2014, pe fondul unei (h)i(p)s(t)erii generale anti-fracturare, m-am simțit obligat să pășesc în arenă și să înfrunt toți taurii furioși, dar ignoranți.

      Încă o dată, vreau să recunosc flerul publicistic și curajul editorialist al domnului Lucian Popescu, administratorul site-ului Contributors.ro, care, după citirea primului meu articol, Gasland sau puterea manipulării, mi-a scris doar atât: Trimiteți-mi o fotografie!

      Nu cunosc altă platformă publicistică din România care să fi avut, în vacarmul fracktivist asurzitor din 2014, acelați curaj.

      Chapeau bas!…

  9. Cât de dăunător este aerul condiționat pentru planetă?

    Azi dimineață am citit în The New York Times un articol despre efectele climatice nocive ale sistemelor A/C.

    Pe lângă consmul masiv de energie, produsă prin arderea combustibililor fosili, sistemele A/C au fost blamate că foloseau CFCs (clorofluorocarburi) sau freon – care au produs gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii.

    Prin Tratatul de la Montreal (1980), folosirea CFC-urile a fost interzisă în țările semnatare. In locul lor, producătorii de sisteme A/C au introdus HFC (hidrofluorocarburi). Dar și acestea sunt tot gaze cu efect (mai mic) de seră.

    Țările semnatare ale Acordului climatic de la Paris s-au întâlnit luna trecută în Viena pentru a interzice și HFC-urile. În locul lor, producătorii intenționează să folosească HFOs (hidrofluoroolefine), tot gaze cu efect de seră, dar cu durată de viață în atmosferă mai scurtă (câteva zile).

    Efectul de recul, sugerat neintenționat de articolul din NYT, este următorul: apariția și producția în masă de sisteme A/C tot mai ieftine a permis o dezvoltare socio-economică fără precendent a unor zone cu climat arid din sudul și sud-vestul Statelor Unite, precum Nevada și Arizona, unde consumul energetic pentru A/C este cel mai mare din țară. Consecințele climatic se pot deduce lesne din cele scrise mai sus.

    How Bad Is Your Air-Conditioner for the Planet?

    • Astia cu aerul conditionat sunt chiar periculosi. Pe cand baiatul mai mare era inca in scoala elementara era acolo o profesoara de biologie ce se ocupa in timpul liber cu „sustainability projects”. Individa facuse o propunere foarte elaborata catre districtul scolar de salvare a planetei de la dezastrul iminet, dupa tipicul consacrat in lumea idiotilor ingeniosi, cu grafice si date statistice. In rezumat cerea cresterea cu 10⁰ F a temeperaturii pe timpul verii in toate clasele scolilor din district de la 69⁰F (~20.5⁰C) la 79⁰F (~26⁰C). De asemenea a propus taierea iluminatului pe timpul noptii, inchiderea celor 2 patinoare de la licee si renuntarea la meciurile in nocturna de pe terenurile scolilor. Evident „proiectul” a fost respins in mod expeditiv in unanimitate.

      Tipa nu s-a lasat. Nu e foarte clar cum aflase parolele de la controller-ele de aer conditionat. Trecea pe la 5-6 dimineata pe la cele 3 scoli la care preda si le modifica astfel incat de pe la ora 8 sa se comute toate pe 80⁰F. A fost o primavara calda si umeda. Intr-o ora atmosfera in clase era sufocanta. Directorii care aveau parolele le reprogramau. Oricum pana se ajungea la temperatura normala mai dura inca 20-30 de minute. Firma ce se ocupa de mentenanta a verificat controller-ele si totul era OK. Au ajuns chiar sa le schimbe, dar nu le-a trecut prin capete sa schimbe si parolele :P

      In acelasi timp ea si-a cumparat o pusca cu aer comprimat cu luneta (ceva cu peste 1000 fps) si a spart in timpul noptii unul cate unul becurile de la instalatia de nocturna a unuia din stadioanele liceale in preziua semifinalei pe district. Seara cand au inceput sa se pregateasca de meci si-au dat seama ca totul trebuie amanat pentru ca nu pot jujca pe bezna. :P

      In final au pus camere de supraveghere in scoli si le-a mai si trecut prin cap sa verifice cine da cu cardul devreme dimineata, mult inainte de inceperea cursurilor. Au prins-o astfel si au concediat-o pe loc. Au obtinut chiar un ordin judecatoresc ce-i interzicea sa intre pe oricare din proprietatile distrctului. Nu s-a lasat. Au prins-o noaptea cu pusca cu aer conditionat impuscand becurile de pe unul din terenurile de sport. A facut cateva zile de inchisoare pentru incalcarea ordinului de restrictie… De atunci n-am mai auzit de ea, dar pun pariu ca se ocupa in continuare cu abnegatie de otravirea vietilor celor din jur, chiar daca dupa episodul cu puscaria nu mai poate preda.

      • @ Constantin Cranganu:
        Exemplul din Comentariul de mai sus (la profesoara ma refer) e reprezentativ pentru ideologia fanaticilor eco, si pt mine e un pretext bun sa va întreb, d le Cranganu, daca ați putea aborda acest subiect intr un articol distinct. Evident, e de domeniul psihologiei sau antropologiei sociale (sper ca nu al medicinei psihiatrice), dar poate aveți Explicații despre motivele pentru care atât de mulți oameni (altfel mai mult decât rezonabili) devin brusc niște talibani imuni la ratiune atunci cand abordează subiectul (sau NON subiectul) „salvării planetei”.
        Trebuie sa recunosc ca nu înțeleg ce anume ii face pe niște oameni, repet, altfel de mare caracter, sa se simtă profund vinovați atunci cand deschid un aer condiționat sau cand pornesc motorul unei mașini, considerând astfel de gesturi ca fiind de a dreptul criminale.
        Va multumesc,
        Toate cele bune!

        • Eu cred ca unul din

          „motivele pentru care atât de mulți oameni (altfel mai mult decât rezonabili) devin brusc niște talibani imuni la ratiune atunci cand abordează subiectul (sau NON subiectul) “salvării planetei”.”

          e frica indusa de guverne cu ajutorul MSM.

          Fear mongering (or scaremongering or scare tactics) is the use of fear to influence the opinions and actions of others towards some specific end. The feared object or subject is sometimes exaggerated, and the pattern of fear mongering is usually one of repetition, in order to continuously reinforce the intended effects of this tactic, sometimes in the form of a vicious circle.

          See also
          Alarmism
          Culture of fear
          Demagogy
          Emotional blackmail
          Franchise fraud
          Intimidation
          Persuasion
          Propaganda
          Summer of the Shark
          Terrorism

          Tehnica folosita de MSM (dar si invatamintul de stat are rolul lui) a explicat-o asasinul lui Sharon Tate, Charles Manson, la proces: „eu pot sa conving pe oricine de orice cu conditia sa repet aceasta de foarte multe ori, iar subiectul sa fie lipsit de orice alta sursa de informare”.

          Atunci cind o populatie e bine fezandata (speriata) pe o anumita tema si politrucii se ofera sa rezolve problema (dar, desigur, cu anumite costuri), oamenii vor accepta mult mai usor cresterea birurilor si limitarea libertatilor in speranta unui plus de securitate.

          Imi amintesc cum m-au deprimat primele rapoarte ale Clubului de la Roma, carti aparute in „Idei Contemporane” prin anii 1970 (Mihajlo Mesarovic, Eduard Pestel, Jan Tinbergen, o multime de alti oameni de stiinta, nu gluma, zecile de grafice trasate de supercalculatoarele de la MIT, care, evident, nu aveau cum sa greseasca, datele stiintifice apocaliptice care aratau CLAR ca resursele planetei erau pe terminate etc.). Pina in 1990 petrolul urma sa se epuizeze. Dar nu numai petrolul, multe alte resurse vitale. Pina prin 2000 – 2010 majoritatea zacamintelor de cam toate felurile urmau sa fie consumate si bye-bye, Terra urma sa devina un urias desert inghetat. Doar carbunele batea pina spre 2100. Slaba consolare, insa. Nu se poate trai doar cu carbune. Cauze? Consumul excesiv, poluarea, cresterea exploziva a populatiei planetei si, colac peste pupaza, venea peste noi fenomenul racirii globale (efectul de sera producea in anii aceia global… cooling).

          „During the 1970s the media promoted global cooling alarmism with dire threats of a new ice age. Extreme weather events were hyped as signs of the coming apocalypse and man-made pollution was blamed as the cause. Environmental extremists called for everything from outlawing the internal combustion engine to communist style population controls. This media hype was found in newspapers, magazines, books and on television;”

          Planeta era secatuita si, in doar citiva ani, urma sa mor in chinuri, rupt de foame si inghetat. Eram furios si disperat. Ma infuriau americanii, care consumau cit tot restul lumii la un loc, chinezii, care faceau cite 13 copii, cei din jur, care nu citeau si habar nu aveau ce ii paste etc. etc.

        • Chiar dacă am încercat să ofer domnului Coman o ipoteză explicativă a comportamentului unor persoane, descriind mai jos cum se comportă un medic pshiatru din Iași când se confruntă cu ceva care o depășește tehnic și profesional, dar se înscrie pe toate linii corecte politic, trebuie să recunosc că filmulețul indicat de Dvs. este de mare clasă și actualitate.

          Vă mulțumesc, intenționez să-l folosesc ca o analogie pentru studenții mei care (doar unii) vin la cursul de Climate Change gata îndoctrinați.

  10. Un efect de recul mai deosebit

    Rude apropiate de-ale mele locuiesc într-un sat aflat la 30 km de Bârlad. Legătura cu DN24 (Vaslui – Bârlad) se face printr-o porțiune de 15 km de drum comunal, desfundat, plin de gropi, ca prin Siria ori Irak după bombardamente.

    Ani de zile, oamenii din satul respectiv au depus plângeri și petiții la toate oficialitățile posibile pentru a avea asfaltată acea porțiune de 15 km. Motivațiile lor erau: consumul sporit de benzină, costuri suolimentare cu reparatul mașinilor, timpi crescuți pentru naveta la Bârlad și pentru transportul produselor agricole la piață, praf și zgomot insuportabile,etc.

    În fine, pentru că tot vor veni alegerile la toamnă, primarul comunei s-a dat peste cap (ajutat de niște fonduri europene nerambursabile) și a asfaltat primii 7 km din cei 15. „Decât deloc, buni și acești 7 km!” s-a lăudat primarul în fața sătenilor, viitorii săi alegători.

    La început, lumea din sat s-a bucurat de această victorie, chiar dacă numai parțială și obținută după decenii de lupte electorale.

    Dar ieri, am aflat că efectul de recul își face simțită prezența și în acel sat vasluian: unul dintre locuitorii care au militat cu înfocare pentru asfaltare, s-a plâns că a început să primească tot mai multe vizite din partea rudelor și prietenilor din Bârlad și Vaslui, care profită acum de îmbunătățirea parțială a calității drumului de acces în sat. Și, se plângea acum săteanul, toate vizitele sporite ca număr înseamnă, printre altele, scăderea vinului din butoaie, a fructelor din copaci și a legumelor din grădină, a păsărilor din curte etc. !!! :-)

    Pe baza acestei constatări, propun o definiție proprie a efectului de recul: Unde dai și unde crapă! :-)

  11. Filosofia abordarii eficientei energetice prin fenomenul de recul este una noua si merita laudata daca tot vorbim de strategii energetice si schimbari climatice. Acelasi fenomen este aplicabil si in procedura de reabilitare cu termica cu polistiren. Acesta produce vara o supra incalzire interioara a apartamentelor din blocurile comuniste, ceea ce necesita folosirea aparatelor de aer conditionat. Apoi cresterea in grosime a peretilor cu 10-12 cm, duce la scaderea iluminarii naturale prin ferestre si prin urmare trebuie sa aprinzi becul electric, mai ales cand durata zile se reduce sau este foarte noros. Am admirat logica acestui articol de care ar trebui sa tina cont si cei care i-au deciziile fara a consulta lumea cercetatorilor stiintifici.

    • Nu, izolarea cu polistiren nu „produce” nicio supraincalzire intrucat polistirenul nu este o sursa de caldura. Temperatura peretilor va varia in continuare in functie de temperatura aerului exterior, doar constanta de timp a sistemului va fi mai mare, atata tot. Ce soi de cercetator esti dumneata? Sper, pentru binele carierei matale, ca fizica nu se afla printre fundamentele profesiei in care activezi.

    • Gresiti fundamental!
      Interiorul apartamentelor nu se supraincalzeste mai mult decat inainte pentru ca sursa de caldura nu este in interior (cu exceptia corpului uman, cand nu este la serviciu sau pe la mare sau aiurea…). Din contra, aerul conditionat va fi mai putin utilizat, pentru ca energia termica transmisa de la soare catre interior va fi mai mica. Un beneficiu suplimentar: agregatele frigorrifice care sunt de fapt, instalatiile de aer conditionat, nu vor pompa la fel de multa caldura in aerul din jurul blocurilor. Incercati sa luati temperatura aerului suflat de ventilatorul pe care l-ati atarnat sub fereastra ca sa intelegeti la ce ma refer.
      In timpul iernii se impiedica transferal caldurii din interior catre exterior.
      Faptul ca exista dezaxati care tin neaparat sa regleze AC la 21 de grade vara este intr-adevar de gandit; acestia contribuie in cel mai direct mod la incalzirea planetei (adica aerul din jurul blocurilor pe care il vor dori in interior mai pe seara deschizand fereastra satui de mirosul propriu).

      Sunt unii care se bazeaza pe considerente fiziologice si spun ca in timpul verii putem trai bine mersi cu 26 de grade in interior, fiindca afara sunt 36 de grade si nu trebuie sa ne socam termic iar in timpul iernii 21-22 . De la 23 si peste este deja nesanatos.

      • Dezaxatul suportă în buzunarul și organismul său consecințele alegerii proaste.

        E o idee deosebit de proastă să foloseşti aerul condiţionat de la birou sau de acasă pentru a genera temperaturi mult prea mici faţă de exterior (ex. 20-22°C când afară sunt 40°C. Sau, cum fac gigeii la primul aer condiţionat cumpărat, direct 17°C şi viteză maximă a ventilatorului).

        Pe de o parte aparatul forţat va consuma o cantitate nesimţită de energie şi se va supraîncălzi, şi pe de altă parte trecerile bruşte de la cald la rece şi invers nu fac bine organismului.

        Ar trebui ca temperatura dată de aerul condiţionat din clădire sau din maşină să fie cu 12-15°C sub cea atmosferică și aparatul să funcționeze continuu, pentru uscarea sănătoasă a aerului (condensarea umidității din aer).

        Altfel, când va crăpa compresorul într-o zi cu 40°C (”când”, nu ”dacă”) și reparatorii te mai taxează și pentru urgență, sau pur și simplu spun că au prea multe lucrări și vin săptămâna viitoare, simți pe pielea proprie efectele prostiei.

  12. Eficiența energetică contribuie la creșterea încălzirii globale …așa cum îmbunătățirea stării de sănătate a populației duce la creșterea …mortalității la cei de peste 80 de ani.
    Orice activitate umană consumă resurse energetice și mărește entropia mediului în care se desfășoară. Este o lege a naturii. Ordinea creată de om, inclusiv prin tehnologii din ce în ce mai avansate duce la o dezordine indusă în mediul din care consumă resursele energetice necesare menținerii ori dezvoltării acestei ordini. Problema ce se pune în fața speciei umane este să limiteze acele aspecte pe care le induce în mediu și care îi afectează condițiile de viață. Cum ar fi încălzirea globală dată de poluarea cu industrii puternic poluante, ca energetica tradițională și industriile extractive. Nevoile energetice să fie acoperite din sursele primare. Toată energia a venit și vine de la Soare, cărbunele, petrolul, gazele naturale, căderile de apă…vânturile…Ideea este să folosim resursele mai puțin poluante. Astfel chiar dacă consumul crește, poluarea se diminuează și implicit încălzirea globală.

    • La un moment dat, un american spunea așa: ”nu subestimați efectul ergonomiei. Cele mai mici avantaje care duc la un mediu de viață (la școală, la serviciu, pe stradă) mai comod, ajută fiecare activitate productivă pe care o faci. Exemplu: ești mult mai tentat să mergi să exersezi la sală dacă sala e pe traseul tău obișnuit. Dacă e în direcția opusă, o să cauți orice fel de pretext să nu te duci. Chiar dacă e la o distanță mai mică decât în primul caz :) ”

  13. OFF TOPIC

    Chevron câștigă un important proces în cazul poluării de $9,5 miliarde din Ecuador

    Pe vremea când publicam articole despre posibila fracturare hidraulică a unui foraj din Pungești de către compania Chevron, fracktiviștii români au tras în mine cu tot felul de armament și muniții (în viitoare mea carte, „Viața după Chevron”, voi prezenta o listă completă).

    Una din minciunile lor favorite era următoarea: Vreți ca Chevron să producă un dezastru ecologic la Pungești, așa cum au făcut în Ecuador?

    De la bun început, trebuie spus că Chevron nu a operat NICIODATĂ în Ecuador. Texaco Petroleum, care a devenit o companie subsidiară a lui Chevron în 2001, a fost un partener minor într-un consorțiu pentru extracția petrolului în Ecuador, împreună cu compania de stat Petroecuador, între 1964 și 1992.

    După ce Texaco și-a vândut acțiunile sale companiei naționale Petroecuador în 1992, pe baza unui acord cu statul Ecuador, americanii au fost de acord să execute o remediere a unor locații de producție selectate, urmând ca Petroecuador să fie răspunzătoare pentru restul operațiunilor de curățire.

    Guvernul Ecuadorului a supervizat și aprobat terminarea cu succes a operațiunilor de remediere și a eliberat pe Texaco de orice obligații ulterioare legate de mediul înconjurător. Dar Petroecuador nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu a realizat remedierile promise; mai mult, ei au continuat să opereze și să-și extindă operațiunile de producție în vechile concesiuni de-a lungul următorilor 20 ani.

    Un avocat american, Steve Donziger, în numele regiunii Lago Agrio din Ecuador, a deschis, în ultimii 20 ani, procese multiple în SUA, Brazilia, Gibraltar și Canada, împotriva companiei Chevron pentru presupusele daune ecologice produse de Texaco în perioada 1964-1992. Numai că avocatul Donziger s-a dovedit un maestru neîntrecut al unor scheme de fraudare, bazate pe corupție și mituire.

    În anul 2014 (chiar pe când publicam aici articolele mele despre Pungești!), Curtea Districtuală a Districtului Sudic din New York a găsit că Dozinger a violat legea federală RICO (Racketeer Influence and Corrupt Organization Act), comițând șantaje directe, spălare de bani, expedieri frauduloase de bani, violări ale Foreign Corrupt Practices Act, intimidări ale martorilor și obstrucționarea justiției pentru a obține un verdict favorabil din partea judecătorilor ecuadoriene pentru a-și acoperi fărădelegile comise de el și asociații săi.

    În luna mai 2015, Procurorul General Adjunct al Braziliei a recomandat Curții Superioare de Justiție ca verdictul fraudulent din Ecuador să nu fie recunoscut de țara sa, ca o măsură de respectare a legilor internaționale și braziliene.

    În decembrie 2015, Curtea Supremă din Gibraltar s-a pronunțat împotriva firmei Amazonia Recovery Ltd., o companie bazată în Gibraltar, fondată de Donziger și asociații lui pentru a primi și distribui fondurile rezultate din procesul fraudulos din Ecuador. Curtea a acordat lui Chevron compensații în valoare de $28 milioane pentru daune morale și a emis o sentință permanentă împotriva lui Amazonia, prin care se previne orice asistență sau sprijin împotriva lui Chevron.

    Pe 8 august 2016, Cutea de Apel din al Doilea Circuit al Statelor Unite (The United States Court of Appeals for the Second Circuit) a probat în unanimitate decizia anterioară din 2014 a Curții Districtuale din New York. De data aceasta, judecătorii au găsit că verdictul de $8,6 miliarde pronunțat de Ecuador împotriva corporației Chevron este produsul unor activități de fraudă și extorcare. Probele aflate la dosar relevă o „paradă de acțiuni de corupere” din partea lui Donziger și a firmei sale de avocatură, incluzând coercițiune, fraudă și mituire, culminând cu promisiunea de o oferi judecătorului Zambrano o șpagă de $500.000 pentru a da un verdict împotriva lui Chevron.

    Ultima oră: Pe 22 iulie 2016, Statul Ecuador a plătit deja $112 milioane corporației Chevron, semnalând că abandonează cererile ridicole și frauduloase ale lui Donziger și acoliților săi. Este, în același timp, o dovadă că Ecuadorul dorește să instaureze și să respecte domnia legii.

    Mă întreb, oare prin ce gaură de șarpe s-au ascuns acum fracktiviștii care plângeau de mila țăranilor din Pungești că va veni Chevron și le va otrăvi fântânile și pământurile ca în Ecuador? Nu aștept de la ei – pentru că nu am de unde – scuze publice pentru insultele pe care mi le-au adresat. Atâta doar le spun: recitiți de o mie de ori povestea lui Ion Creangă cu drobul de sare și, mai ales, titlul poveștii. Se potrivește de minune!

    http://www.forbes.com/sites/danielfisher/2016/08/08/appeals-court-upholds-sanctions-against-donziger-over-chevron-litigation-in-ecuador/#fc5ebe9511a6

    http://www.forbes.com/sites/michaelkrauss/2016/07/01/the-latest-outrage-in-steven-donzigers-suit-against-chevron/#2b7a1695c051

  14. Cand s-au apucat economistii de analize macro, a rezultat ca femeile sa fie sterilizate in masa ca sa le iasa lor modelul matematic de crestere a bunastarii. Solutia era mai simpla: economistii sa-si vada de eficienta utilizarii resurselor si sa lase inginerii si medicii sa modeleze viitorul, inginerii au inventat masina de spalat, robotul de bucatarie si frigiderul,, eliberand femeia de sclavia casnica si au marit forta de munca cu 50 %.

    • Motto: știți ce mașină are Alina Plugaru?

      Cu vreo 15-16 ani în urmă, unii pe care îi chema VAG, dar nu de la vagin, ci de la VW si Audi, au creat o serie de modele de mașini, care aveau ceva în comun. Unul era motorul 1.9TDI, în mai multe variante. Al doilea era construcția modulară. Ca la un computer desktop: se înlocuiește procesorul / HDDul / placa video, sau, în cazul nostru, turbocompresorul, sau sistemul de frânare complet, cu disc și etrier. Cu unul mai bun, dar compatibil, de la modelul-frate.

      Reacția publicului care nu era ecologist a fost una demnă de Stan și Bran. Adică aruncau cu plăcinte cu frișcă virtuale. ”1.9TDI e tractoraș, face zgomot”. ”1.9TDI e de cocalar care face curse / modifică softul / scoate filtrele şi catalizatoarele / lasă fum după el. Adevărații domni merg doar cu viteza legală”. ”1.9TDI e pentru fomiști care pun doar motorină proastă de la camionagii”. ”1.9TDI cu literele roșii e pentru samsari care îl aduc din Germania, full fără piele.”

      ”Adevărații domni” mergeau cu 2.0TDI/140. Cu bloc motor EA188 / EA189.

      Adică tocmai acel 2.0TDI care a fost dat de gol în scandalul poluării și cailor-putere falsificați. ”Ăla cu injectoarele”. Hardughia proastă și scumpă căreia îi picau regulat injectoarele de 8000 lei / set. Și care era mai încet ca 1.9TDI/150, și pe deasupra montat și pe mașini cu câteva sute de kg în plus.

      1.9TDI era, într-adevăr, motorul cocalarilor. Fiindcă avea o construcție foarte simplă, era foarte tolerant cu motorina proastă, folosea uleiuri mai ieftine din Autovit, era foarte puțin consumator de carburant la drum întins. Consumuri de 4-4,5 l / 100 km, mergând numai în treptele superioare de viteză, nu erau greu de atins. Era și foarte ușor de modificat. Asigurarea mică. Impozit mic. Piese ieftine. Întreținerea curentă – ulei, filtre, distribuție – o putea face orice atelier din colțul străzii.

      Adică nu îți impunea niciun fel de restricție în viața socială de automobilist. Race on Sunday, pull on Monday.

      Efectul bulgărelui de zăpadă. Ceva prea eficient și accesibil e de necontrolat.

      Cam așa, ca atunci când o frumusețe / demimondenă / vedetă de carton ar candida la o funcție publică și ar câștiga. Și toți reprezentanții instituțiilor cu care trebuie să intre în contact, vrând să-i câștige simpatia și favorurile, ar servi-o necondiționat în tot ceea ce le cere.

      PS În caz că nu știați ce mașină are Alina Plugaru: VW (New) Beetle. Foarte probabil cu 1.9TDI/90.

  15. Recomandare de lectură

    Pentru cititorii interesați de mai multe detalii în legătură cu diverse efecte de recul și impacturile lor asupra încălzirii globale, recomand o carte a lui David Owen (referința #5), din care am selectat o parte din exemplele din articol:

    The Conundrum – How Scientific Innovation, Increased Efficiency, and Good Intentions Can Make Our Energy and Climate Problems Worse

    Iată alte câteva exemple de efecte de recul pe care prietenii noștri, ecologiștii, le vor găsi greu de acceptat:

    – Prius Fallacy: o credință că folosind un mod de transport chipurile mai eficient transformă mobilitatea însăși într-un aspec ecologic pozitiv.

    – Avioanele sunt mai eficiente și mai rapide decât oricând în istorie și de aceea este mai ieftin acum să zburăm pe distanțe mai lungi.

    – Cel mai sacru principiu de viață „verde” (fără sentimentul vinovăției de a contribui la creșterea amprentei de carbon): consumul de alimente locale, ecologice. Consumatori bine intenționați vor conduce SUV-uri și microbuze pe distanțe lungi pentru a cumpăra cantități mici de alimente ecologice de la țară sau din în piețele agroalimentare, special aprovizionate de către producătorii care aduc camioane încărcate la ferme aflate mult dincolo de suburbii. „În cazul în care toate cumpărăturile din lume ar călători de la fermă la furculiță în microbuze, câte două pungi la un moment dat, am fi epuizat multe din resursele lumii cu mult timp în urmă”, scrie autorul.

    – Automobilul Ford Model T, produs între 1908-1927, consuma între 13 și 22 litri la 100 km. (13 – 21 mpg). Nu este un secret că sunt mașini astăzi care consmuă mai mult. Adică, în ultima sută de ani am înregistrat puțin progres pe partea de eficiență a motoarelor cu ardere internă. Dar, argumentează Owen, consumul la 100 km este o metrică proastă dacă vrem să estimăm impactul ecologic al automobileor. Parametrul semnificativ este, în acest caz, productivitatea transportului cu automobilul.

    Spre deosebire de începuturile secolului al XX-lea (mașini și drumuri puține), astăzi orice american cu un permis de conducere poate călători ieftin, aproape oriunde, aproape pe orice vreme, într-un confrot extraordinar. Poate conduce mii de kilometri fără altă grijă decât re-alimentarea (sunt unul dintre acești șoferi, călătorind des pe ruta Pennsylvania – Dallas, circa 2900 km), autostrăzile sunt impecabile, se poate găsi mâncare și cazare foarte aproape de drum etc. Cu ale cuvinte, un șofer contemporan obține mult mai multe beneficii dintr-un galon de bezină – îl consumă mult mai economicos – decât oricare dintre șoferii Modelului T din anii 1920.

    Surprinzător însă, șoferii de astăzi consumă mai multă benzină (creșterea populației) și, chiar dacă productivitatea șofatului a crescut, iar costurile de transport au scăzut, cererea de automobile a crescut!!! Iar dezvoltarea unor mașini mici și ieftine, care să meargă 100 mile cu un galon de benzină (3 l/100 km) a amplificat tendințele de mai sus.

    Efectul de recul se manifestă astfel: Câștigurile obținute prin creșterea eficienței automobilelor obligă la re-investiții în consumuri adiționale. De exemplu, asfaltarea drumurilor reduce frecarea, deci scade consumul la 100 km. Dar, prin recul, apare senzația că distanțele sunt mai scurte, ceea ce invită oamenii să facă navete mai lungi (naveta mea până la Brooklyn College este de 360 km, adică distanța București-Vaslui), trăind nu aproape de lcoul de muncă, ci în suburbii tot mai îndepărtate, fenomen vizibil și în cazul marilor orașe din România (București, Iași, Cluj ș.a.).

    Crearea și menținerea funcționalității tuturor acestor noi suburbii implică consumuri enorme de energie – situații care nu ar fi apărut dacă nu apărea creșterea populației și creșterea eficienței conducerii auto.

    • S-ar parea ca efectul de recul este prezent in mai toata activitatea omenirii. Am vazut recent un documentar TV despre construirea unor noi poduri peste Bosfor. Am retinut o idee din prezentarea studiilor prealabile efectuate. Dupa darea in functiune a unui nou pod, un timp circulatia se descongetioneaza. Ca urmare a faptului ca se circula usor, numarul de autovehicule creste si se ajunge la situatia anterioara, de trafic foarte aglomerat.

      • Desigur că efectul de recul (”Unde dai și unde crapă!”) este prezent în mai toate activitățile umane, iar exemplu dat de Dvs. este o confirmare a regulii enunțate.

        Ceea ce am vrut eu, prin acest articol, pe lângă actualizarea paradoxului Jevons, despre care nu s-a scris nimic în România până azi, a fost să atrag atenția prietenilor noștri, ecologiștii, că lupta domniilor lor pentru „energiile verzi”, „mâncarea bio”, „no fracking”, „salvați planeta de dioxidul de carbon” etc., etc., etc., – o luptă pentru care domniilor lor se bat cu jandarmii din Pungești sau bat caldarâmul cu peturi, este erodată insidios de complexitatea transpunerii în practică a simplelor sloganuri propagandistice.

      • @Popescu I. – asta e valabil doar pe un anumit interval de creștere. Englezii sunt experți în a blama hipermobilitatea și a pretinde că e mai bine ca oamenii să-și petreacă viața în ambuteiaje, fiindcă altfel ar circula mai mult :)

        Atunci când se întâmplă ce spuneți dvs., înseamnă că resursa respectivă (capacitatea rutieră disponibilă spre a traversa Bosforul) este în continuare deficitară. Dacă toate prețurile sunt corecte, dacă mașinile nu sunt subvenționate și combustibilul nu e subvenționat, atunci construcția unui nou pod nu poate fi decât benefică pentru economie.

        Vor exista șoferi de duminică tentați să-și petreacă viața în trafic în lipsa altei distracții, dar va exista și un trafic util, care ar lipsi în absența podului.

    • Pe strazile planetei, numarul autoturismelor a depasit cifra de 900 milioane (si numarul lor este in crestere). Daca le punem bara la bara incircuim planeta de 100 de ori cu ele. Automobilele de astazi au diferite forme si culori, dar au si un lucru un comun: functioneaza prin arderea benzinei si motorinei. Pe langa moleculele de dioxid de carbon emanate zilnic in atmosfera (un gaz de sera), automobilele contribuie si la poluarea aerului cu „particule fine” in incinta oraselor. Studiile preconizeaza ca in anul 2030 peste 60% din populatia planetei va trai in orase si in suburbii si este cunoscut faptul ca praful fin prezinta un risc pentru sanatatea omului (numai in Germania, se estimeaza ca peste 40.000 de oameni mor anual de boli legate cu acesta). Linistitor este insa faptul ca industria automobilelor reactioneaza (mai bine mai tarziu decat niciodata).

      – New Bolt Is First Affordable EV With 200-Mile Range
      https://www.youtube.com/watch?v=1v-WxQVmEWU

      – Mercedes Benz: “We will electrify all passenger car model series from Mercedes-Benz step by step”. “In everyday life, it is possible to complete most journeys with zero emissions if the vehicle is charged on a regular basis. Customers will also appreciate that the dynamism of the driving experience in future will come from the electric motor because it provides full torque right from a standing start. The combustion engine then steps in over longer distances.
      https://www.mercedes-benz.com/en/mercedes-benz/next/advanced-engineering/electrifying-the-product-portfolio/

      – VW Passat GTE (drive up to 50 km /day with electricity from the grid)
      http://emobility.volkswagen.com/int/en/private/business_NEW/Passat_GTE_Fleet.html
      http://emobility.volkswagen.com/int/en/private/technology.html

      -Order your Electric Golf today starting with $ 27.000
      http://emobility.volkswagen.com/int/en/private/cars/eGolf.html
      http://emobility.volkswagen.com/int/en/private/technology.html

      -The electric delivery van for the future http://emobility.volkswagen.com/int/en/private/technology/concept-car_eT.html

      -The electric family van for the future https://www.youtube.com/watch?v=tfA-QSZO7vk

      „VW – New Group Strategy 2025” Major electrification initiative planned: more than 30 new e-vehicles by 2025, annual unit sales target of two to three million Battery technology, digitalization and autonomous driving to be developed into new Group competencies

      http://www.forbes.com/sites/greatspeculations/2016/06/21/volkswagens-strategy-2025-focuses-on-a-greener-future-for-the-company/#45865db43ce5

      – Porsche: You vill be able to travel up to 300 miles on a single charge!
      http://www.porsche.com/microsite/mission-e/international.aspx#/technology

      Toyota, Renault, Nissan, Audi si restul producatorilor planifica electrificarea paletei de automobile

      P.S:
      Avand in vedere ca peste 80% din automobilisti circula sub 100 km /zi, aceasta tranzitie va contribui masiv la poluarea aerului cu praf fin in orase. De asemena, ne putem astepta ca in viitorul (nu foarte indepartat) majoritatea electricitatii sa fie produsa din resurse de energeie regenerabila (solar, eolian, hidro, geothermal). Dezvoltarea technologilor energetice viabile, dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca resursa energetica globala si nepoluanta – este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, in contextul dezvoltarii durabile, au ca scop cresterea eficientei energetice –reducerea risipei- cresterea sigurantei in alimentare cu energie si… nu in cele din urma protejarea sanatatii cetatenilor si a mediului inconjurator .

      Siemens: „The future focus on electrification, automation and digitalization is the result of the in-depth and extensive analysis begun in August 2013. Siemens has identified the fields where it will be able to achieve long-term growth and high profitability with its products and its unique technological knowhow.“ “Our Vision 2020 addresses our company’s long-term perspectives along the modern electrification and automation value chains” said Siemens President and CEO Joe Kaeser.

      Sursa: http://www.siemens.com/press/en/pressrelease/?press=/en/pressrelease/2014/corporate/2014-q2/axx20140534.htm&content%5B%5D=CC&content%5B%5D=Corp

      Siemens: „Renewables will be the source of much of the electricity we consume in the future,
      http://www.energy.siemens.com/hq/en/sustainable-energy/

      • Sorry. „Avand in vedere ca peste 80% din automobilisti circula sub 100 km /zi, aceasta tranzitie va contribui masiv la reducerea poluarii aerului in orasecu „praf fin”.

      • Am scris un întreg articol și mai multe comentarii detaliate despre intoxicațiile cu praf fin (black carbon) produs de arderea cărbunilor și a altor combustibili fosili.

        World Trade Organization consideră acest praf fin (Particulate Matter cu diametrul mai mic de 2,5 microni sau PM2.5) o sursă majoră de creștere a mortalității.

        Din nefericire, ultimul studiu (din 2012) pe care îl am la îndemână citează capitala României ca fiind orașul european cu cea mai mare concentrație de praf fin (38,2 micrograme/m^3), urmat de Budapesta și Barcelona.

        Aphekom – Improving Knowledge and Communication for Decision Making on Air Pollution and Health in Europe, Summary report of the Aphekom project, 2008-2011

        China, poluarea aerului, încălzirea globală și gazele de șist

  16. @George Coman

    pt mine e un pretext bun sa va întreb, d le Cranganu, daca ați putea aborda acest subiect intr un articol distinct. Evident, e de domeniul psihologiei sau antropologiei sociale (sper ca nu al medicinei psihiatrice), dar poate aveți Explicații despre motivele pentru care atât de mulți oameni (altfel mai mult decât rezonabili) devin brusc niște talibani imuni la ratiune atunci cand abordează subiectul (sau NON subiectul) “salvării planetei”.

    Nu mă pricep, evident, la medicina psihiatrică, dar vreau să povestesc ceva despre un medic psihiatru, cu ceva experiență la Spitalul de nebuni Socola din Iași.

    Este vorba despre dna doctor Alina Mungiu-Pippidi, sora regizorului Cristian Mungiu.

    În toamna anului 2014, după ce cartea mea Fracturarea hidraulică și gazele de șist – Între mit și realitate fusese publicată de Editura Integral, dna doctor Mungiu, prin Institutul Friedrich-Ebert-Stiftung, filiala București, a organizat o dezbatere despre „Sustainable Romania – Shale gas in USA: risks, economical bubbles and lessons for Romania”.

    Invitata de onoare a dnei doctor Mungiu a fost o altă „mare specialistă” în gazele de șist – dna Deborah Rogers (Lawrence) – crescătoare de capre, fabricantă de brânză și fotomodel.

    Prevăzând că va avea loc un fiasco științific, dată fiind „expertiza” invitatei (ceilalți participanți la dezbatere erau la fel de ignoranți în materie de gaze de șist – Andreea Paul, deputată și prim-vicepreședinte PDL, Gabriela Crețu, senatoare, și Nicușor Dan, din partea Asociației Salvați Bucureștiul !?! de ce, de gazele de șist?!), i-am cerut prin email moderatoarei Victoria Stoiciu, autoare pe Contributors, să îmi înlesnească o intervenție via Skype pentru a-mi exprima punctele de vedere ca profesionist. Dna Stoiciu mi-a răspuns că Din păcate, in acest moment nu avem nici un fel de aranjament pentru transmiterea live a dezbaterii.

    A urmat, la sfârșitul lunii octombrie 2014, lansarea cărții mele în Iași, București, Ploiești și Brașov. In ciuda tuturor intervențiilor editorului Costel Postolache, nu s-au putut organiza prezentări și/sau dezbateri la Bârlad, Pungești, Academia Română sau Universitatea București. Singurele mijloace media care m-au invitat să discut despre problematica gazelor de șist în România au fost Nașul.tv și Radio România Cultural.

    A existat doar un singur fracktivist, reprezentat a 12 ONG-uri, care, după lansarea cărții mele la librăria Sadoveanu din București, a venit la mine, mi-a strâns mâna și m-a invitat la o dezbatere televizată național cu reprezentanți ai mișcărilor fracktiviste din România. Nu am ma venit invitația nici până în ziua de azi.

    Fiind cazat într-un hotel de lângă Gara de Nord la finele lunii octombrie, nu mare mi-a fost mirarea să aud diverși candidați prezidențiali (Klaus Johannis, Elena Udrea, Monica Macovei) care tunau și fulgerau -fără nicio dovadă !!! – împotriva gazelor de șist. „Frumoasă țară”, mi-am zis. ”Păcat că este locuită!…”

    Credeți cumva că dna doctor psihiatru Mungiu-Pippidi și-a văzut de lungul nasului psihiatric și a lăsat problematica gazelor de șist pe seama profesioniștilor? Dacă răspundeți DA, înseamnă că nu știți din ce țară face parte doamna doctor de la Iași: este țara în care datul cu părerea despre orice a devenit al treilea sport național, după oină și mâncatul semințelor de bostan și floarea soarelui.

    Nu știu dacă răspunsul meu v-a lămurit cât de cât, dar dacă un medic psihiatru comite astfel de acte, ce să spun despre profesoara de română din Bârlad sau profesorul de matematică din Franța sau eternul student politolog din Pennsylvania, care și ei, ca tot românul, au scris pe Contributors.ro, fără nicio autoritate profesională, că fracturarea hidraulică este Satana americană venită în Franța și România. Pentru că am pomenit numele Necuratului, ce explicație aș putea da intervențiilor preoților ortodocși din Bârlad, din ziarul Adevărul sau din Fruntișeni, satul bunicii mele de lângă Bârlad?!

    Oricum, vă mulțumesc pentru această incitantă problemă ridicată – poate voi scrie mai multe în viitoarea mea carte, Viața după Chevron.

    • @ Constantin Cranganu:

      Va multumesc pentru raspuns. Nu cred ca e tocmai relevant exemplul dat de dvs. pt. lamurirea cauzelor comportamentelor talibanilor ecologisti, deoarece medicul de la Iasi e un caz clasic de oportunism, nu e nicidecum un exaltat eco. Persoana de care vorbiti stie foarte bine care e realitatea stiintifica, ea „doar” speculeaza in interes propriu (pentru putere, that is) imaginea prestigiului ei academic (evident, in cu totul alt domeniu) printre romani. Acest tip de oameni nu ma intriga, pt ca, in cazul citat, la fel ca si in cazul politicienilor citati, e oportunism de joasa speta.

      Intrebarea mea se referea la acei „true believers” ecologisti, oamenii normali, middle-class daca vreti, cei care ar fi bine intentionati, („pulimea”, asa cum atat de dezonorant pt el o denumea sinistrul Sorin Oprescu), adica nu ma refeream la personajele publice care isi trag spuza eco-alarmismului pe turta lor. Din exemplele dvs., doar Nicusor Dan imi pare ca se incadreaza in acest tipar: el pare sa creada sincer ca fracturarea e Satana, nu am senzatia ca o foloseste pt propriile scopuri. Desigur, s-ar putea sa ma insel. (Culmea e ca mai e si om de stiinta!)

      Am reusit sa fac o paralela cu exaltatii religiosi, dar nu cred ca e chiar corecta, pentru ca acolo a existat intotdeauna o trauma (relevant e poate cazul fostei moderatoare radio devenita mare aparatoare a familiei crestine). Sau, mai apropiat de cazul exaltatilor ecologisti e cazul isteriei anti-vacciniste, desi din cate stiu si acolo transformarea oamenilor a fost provocata de un soc (vezi cazul port-drapelului miscarii anti-vacciniste din RO).

      @ Fear mongering, @ Preda in continuare:

      Va multumesc pentru explicatii. Sunt evident relevante pt eco-talibanii din Occident, dar nu imi pare ca acestea sunt resorturile care au declansat dezechilibrul in mintea exaltatilor eco din Romania.

      Toate cele bune!

    • Doamna Alina Mungiu Pippidi a inceput de multa vreme sa aiba pareri din cele mai ciudate in foarte multe domenii in care nu are nici un fel de competente. Horia-Roman Patapievici i-a si dat un raspuns prin 2013: „Daca incompetenta ar ucide”. Ma rog, eu stiam vorba asta un pic altfel, dar domnul Patapievici este mult mai intelept decat sunt eu. :-)

      Din pacate, la noi sunt foarte multi oameni care cred ca daca au oarece competente intr-un domeniu oarecare, atunci s-au iluminat si prin urmare capata competente in toate domeniile. Si este pacat, pentru ca se pare ca in acel moment renunta la bunul simt in gandire. Poate ca asta se aplica si la presedintele Johannis, si la Monica Macovei. La Elena Udrea… deja este alta poveste.

      Pentru ca ati adus in discutie fracturarea hidraulica si gazele de sist, eu consider ca a fost o prostie din partea noastra ca am renuntat la aceasta idee. Ar fi fost o ocazie excelenta sa ne capatam mai multa independenta energetica fata de Rusia. Probabil ca de asta nici nu a iesit nimic de aici.

      In alta ordine de idei, vreau sa va multumesc pentru articolele dumneavoastra foarte interesante. V-am apreciat de la primul articol scris pe Contributors si m-am bucurat ca sunt si oameni care pot sa spuna adevarul, fara sa se teama ca nu sunt PC.

  17. Emisiile de CO2 ale Statelor Unite vor fi cele mai mici începând din 1992 – Datorită fracturării hidraulice

    Adam Sieminski, șeful lui Energy Information Administration (EIA) a declarat ieri, 9 august, că emisiile de dioxid de carbon ale Statelor Unite sunt estimate să fie mai puțin de 5,2 miliarde tone metrice anul acesta, cea mai mică valoare cu începere din 1992.

    Scăderea emisiilor de CO2 este în mare parte rezultatul prețurilor mai mici ale gazelor naturale, care au contribuit la înlocuirea unor mari cantități de cărbuni în termocentrale. Iar scădera prețurilor este cauzată de supra-abundență de gaze naturale extrase prin fracturare hidraulică.

    EIA a raportat, de asemenea, că depozitle de gaze naturale aflate în producție erau, pe 29 iulie 2016, de 93 miliarde m^3. Acest nivel este cu 13% mai mare decât anul trecut în aceeași săptămână, și cu 16% mai mare decât media perioadei 2011-15, pentru aceeași săptămână. EIA estimează că inventarul de gaze naturale va ajunge la peste 114 miliarde m^3 la sfârșitul lunii octombrie 2015, ceea ce va reprezenta cel mai mare nivel obținut vreodată pentru luna octombrie.

    EIA mai estimează că volumul de electricitate generat de utlizarea gazelor naturale a atins un un nivel record în luna iulie, depășind-ul pe cel din iulie 2015 cu 9%.

    În 2016, gazele naturale vor produce cca 34% din electricitatea totală, în timp ce termocentralele pe cărbuni vor genera 30%.

    Sieminski a mai adăugat că energia eoliană va ajunge anul viitor la 6% din întreaga producție de electricitate a Statelor Unite, în timp ce energia solară va atinge aprox. 1%.

    http://www.washingtonexaminer.com/carbon-emissions-lowest-since-90s-thanks-to-fracking/article/2598946#.V6ouZFNkVVQ.twitter

    • Gazul natural este un combustibil mai putin poluant decat carbunele, dar tot poluant este (prin cosurile de fum, centralele elecrice emit in atmosfera, continuu si constant, volume imense de gaze de ardere, poluanti si particule, care au un impact negativ asupra sanatatii omului si asupra mediului ambiant):

      Una dintre noile tendinte, si printre cele mai importante in USA, este energia solara, urmata de energia eoliana.

      http://www.seia.org/research-resources/us-solar-market-insight

      http://www.forbes.com/sites/kensilverstein/2016/08/12/solar-energy-is-powering-new-careers-and-it-could-be-absorbing-coal-sector-job-losses/#79e3009be765

      • @Florix – ”puterea instalată” este o mare gogoriță când vine vorba de energia solară sau eoliană. Energia livrată în rețea este ceea ce contează, iar la capitolul ăsta panourile solare și instalațiile eoliene stau extrem de prost. Nicăieri în toată propaganda aia nu spune câtă ENERGIE (MWh) au generat în realitate capacitățile alea instalate nemaivăzute (MW).

        O termocentrală pe gaz sau pe cărbune are o anumită putere instalată, iar pe aceea chiar se poate conta. O centrală solară ar putea livra 2% , 3% sau chiar mai puțin. Pentru o cabană sau un punct de lucru izolat în vârf de munte, energia solară sau eoliană poate fi o soluție pentru a evita costurile racordării la sistemul energetic național. Dar chiar și acolo un generator diesel e mult mai reliable.

        Nu vă întrece nimeni la comparații impresionante pentru copiii de grădiniță (de câte ori s-ar putea înconjura pământul cu automobilele existente e un calcul absolut prostesc, de utilitate zero) în schimb nu sunteți capabil să spuneți câtă energie (în MWh) generează în realitate în timp de 24h (sau 30 de zile sau 365 de zile, whatever) o centrală solară de o anumită capacitate instalată .

        • @Harald

          Va multumesc pentru eticheta taiata…. va rog totusi sa multiplicati numarul automobilelor (900 de milioane) cu lungimea medie de 4,5 metri si veti ajunge la distanta de 405.000 kilometri, daca le puneti bara la bara (circumferinta pamantului la Ecuador este de circa 40.000 de kilometri). Jumatate din numarul automobilelor emana zilnic poluanti si particule fine pe tevi de esapament- in incinta oraselor. In acest context (si nu numai) noua strategie a producatorilor de automobile “electrificarea mobilitatii in interiorul oraselor“ este demna de aplaudat. Prefer sa imi fac zilnic drumurile (Ia lucru, la cumparaturi, copii la scoala, etc) cu electricitate de la doza – la costuri de 2 Euro /100 km. Am hotarat sa imi comand un VW Passat GTE (hybrid) anul acesta. Sotia mea si-a cumparat recent masina noua, in viitor insa, a doua noastra masina va fi un VW BUDD-E daca pretul va fi acceptabil (in 2019 iese pe piata). Daca nu… vedem un VW Golf Electric, sau un Chevy Volt. Chiar nu mai face sens sa mergem saptamanal la pompa sa platim cu cardul la rusi si la seici… din momentul in care putem circula mai ieftin cu electricitate produsa domestic. Pe langa chelituieli mai mici ne bucuram (in plus) si de restul beneficiilor: ocrotirea sanatatii copiilor nostri, milioane de noi locuri de munca, dezvoltare durabila, stabilitate economica, reducerea tensiunilor geopolitice, etc.

          http://emobility.volkswagen.de/int/en/private/cars.html
          https://www.youtube.com/watch?v=tfA-QSZO7vk

          2. EIA – este dor o sursa unde pueti gasi raspunsuri la cateva din intrebarile dumneavoastra

          http://www.eia.gov/todayinenergy/detail.cfm?id=26372
          http://www.eia.gov/electricity/monthly/epm_table_grapher.cfm?t=epmt_es1b

          – Electricitatea produsa in parcurile solare instalate in sudul USA o puteti calcula (grosso-modo) multiplicand 9 ore/zi cu 50%-60% din capacitatea instalata (depinde de locatie si de performanta panourilor).

          – In viitor, grosul cererii de electricitate va fi acoperit de turbinele eoliene si de parcurile solare, care vor completa explozia cererii pe timp de zi (cand pornesc fabricile, calculatoarele, metrourile, tramvaiele, instalatiile de aer conditionat prin birouri, mall-uri, magazine, locuinte, etc).

          https://windeurope.org/about-wind/statistics/offshore/key-trends-2015/

          – Pretul electricitatii produse in parcurile eoliene offshore va scade considerabil in urmatorii 7-8 ani (la nivelul de $80 /MW). Resurse avem destule, slava domnului, si pentru alimentarea noilor baterii planificate in automobile electrice.

          https://windeurope.org/wp-content/uploads/files/policy/topics/offshore/Offshore-wind-cost-reduction-statement.pdf

          http://www.gwec.net/global-figures/global-offshore/
          http://www.nrel.gov/gis/pdfs/windsmodel4pub1-1-9base200904enh.pdf

          P.S:
          Daca lucrati in sectorul petrolier nu este cazul sa disperati! Tranzitia nu va avea loc peste noapte (va dura 20-25 de ani) si “pe alocuri“ vor mai functiona si centrale electrice pe gaz pentru mentinerea stabilitatii in retea. Petrochimia, aviatia si transportul maritim vor fi alimentate si in viitor cu produse petroliere lichide.

          • Nu lucrez în sectorul petrolier și nici n-o să lucrez vreodată, profilul meu profesional e complet incompatibil cu sectorul petrolier. Dar incluse în prețul carburantului și în prețul energiei electrice, plătesc taxe pentru regenerabile verzi pe pereți.

            E însă remarcabil cât de adâncă poate fi îndoctrinarea pe teme ecologiste: dacă astăzi se discută în Germania despre presupusa reducere a presiunii gazului primit prin Nord Stream peste 20 de ani ca pretext pentru acceptarea costurilor majorate artificial ale energiei, înseamnă că socialismul chiar dă roade acolo. Și cum socialismul are un singur final, experimentat deja de țările est-europene în 1989, nu-i putem dori celui german decât să meargă mai departe :)

      • @Florix – niște cifre din 2014 care explică exact ce predic eu în pustie :)

        On the spot market, a kilowatt-hour of electricity costs 3.2 cents, half what it did in 2011. The average guaranteed price under the government’s price fixing regime is 17 cents. The renewable energy surcharge levied on German households and businesses has nearly tripled since 2010 and now accounts for about 18% of a German household’s electric bill. All told, the subsidies amount to about €24 billion a year, according to Germany’s economics ministry.

        About 2,000 of Germany’s heavy industrial users—including BASF and SGL—are largely exempt from paying the surcharge until at least 2017

        Nonexempt companies also complain of the disparity. „Whereas some sectors are exempt from the renewable-energy surcharge, high-tech companies have to bear an additional burden,” Infineon Technologies AG Chief Executive Reinhard Ploss complained to investors earlier this year. Mr. Ploss said his company, Germany’s largest chip maker, would pay €25 million less in Austria for the power it uses in Germany this year.

        http://www.wsj.com/articles/germanys-expensive-gamble-on-renewable-energy-1409106602

        În esență, gospodăriile populației și micile companii subvenționează energia ”verde” consumată de marile companii germane.

        Iar din cei 41,6 GW ”putere instalată” a turbinelor eoliene din Germania se obțin în mod curent între 0 și 12 GW, cifrele cele mai obișnuite fiind 3 – 4 GW. Adică energia produsă efectiv este sub 10% din faimoasa ”putere instalată”.

  18. Independența energetică a Statelor Unite pare extraordinar de aproape

    Nu cu mulți ani în urmă, sloganul favorit al anti-americanilor era: SUA au făcut război în Kuweit, Irak sau Libia pentru a se aprovioziona cu petrol ieftin de acolo.

    Nimic mai mincinos. De peste 20 de ani, datorită triumfului revoluției argilelor din SUA, importurile americane de țiței s-au redus constant, astfel încât nu este departe ziua când independența energetică a Statelor Unite va fi declarată oficial.

    Articolul citat mai jos, publicat ieri de CNN, ilustrează grafic o dinamică rapid descrecătoare a importurilor americane de țiței:

    2005 – 65% import
    2010 – 55% import
    2015 – 28% – import. Producția domestică americană de petrol a atins cea mai mare cotă din ultimii 43 ani

    2020 – 11% import estimat

    Energy Information Administration a făcut trei pronosticuri despre anul probabil când independența energetică a SUA va fi obținută:

    2040 – scenariul „business as usual”

    2024 – SUA pot deveni un exportator net de petrol, dacă inovațiile tehnologice, în primul rând, cele legate de fracturarea hidraulică, vor continua

    2022 – dacă prețul petrolului va reveni la valorile de peste $100/baril în câțiva ani

    Ca să nu existe confuzii, precizez că obținerea independenței energetice nu înseamnă importuri zero. Statele Unite, ale căror rafinării sunt proiectate să prelucreze țițeiuri „grele” și „acre” (cu mult sulf) vor presta servicii de rafinare pentru țări precum Venezuela sau Mexic, care nu posedă capacități de rafinare adecvate pentru țițeiurile lor.

    U.S. energy independence looks ‘tantalizingly close’

    • Cu ceva mai mulți ani în urmă, când nu se pomenise de Kuweit, Irak sau Libia, iar petrolul era foarte ieftin peste tot în lume, că nu venise încă 1973, anti-americanii și în general cei anti-sistem, că așa era la modă să fii în acel deceniu, aveau altă poveste favorită.

      Ceva de genul: capitaliștii / exploatatorii / anglofonii depindeau de colonii și state-marionetă pentru materiile lor prime, dar ”acum” (cu sprijinul glorioasei Uniuni Sovietice), popoarele ieșite din lanțuri vor stăpâni lumea, fiindcă acum ele sunt stăpâne pe resurse.

      În zilele noastre sună puțin ridicol poveștile lui Arthur C. Clarke cu spațioporturi și ascensoare spațiale în Sri Lanka, lasere în Africa, generatoare hidrotermale în mările Sudului.

      Dar cu vreo două generații în urmă, erau modernitatea întruchipată. Împreună cu Googie Architecture. Stilul ridicol de festivist al Circului București și al stațiunilor de la Marea Neagră.

    • USA dispune de resurse imense de energie inepuizabila! O retea de parcuri solare cu un perimetru total de 200 x 200 km (instalate prin deserturile din sudul Californiei, Nevada, Arizona) poate acoperi intreaga cerere de electricitate a Americii de Nord – la cele mai competitive preturi.
      Electricitatea produsa
      „Unsubsidized utility-scale solar power costs $50 to $70 per megawatt-hour (or 5 to 7 cents a kilowatt-hour), compared with $52 to $78 for the most efficient type of gas plant.”

      http://www.reuters.com/article/us-solar-costs-idUSKCN0ZL0DA

      Pe langa resursele imense de energie solara, USA este foarte bogata si in resurse de energie eoliana (de mentionat sunt zonele din Grain Belt Express precum si zonele offshore).

      http://www.cleanlineenergy.com/projects

      https://www.youtube.com/watch?v=kGPHNSXa-NA

  19. Efectul de recul e un calificativ rautacios adus succesului domnule profesor. Orice specie mai evoluata, este precis mai evoluata pentru ca foloseste mai eficient energia disponibila. La fel economiile. La fel oricare sistem. Speciile mai eficiente energetic cresc mai repede ca numar de indivizi, eonomiile mai eficiente cresc mai repede, si asa mai departe.

    Trebuie neaparat sa va dezamagesc domnule profesor. Eficienta energetica impusa odata cu energiile regenerabile, va duce la cresterea consumului energetic global si la dezvoltare economica masiva. Iar asta nu e deloc rau. Recunosc ca in urma cu doar cativa ani ma gandeam si eu serios la austeritatea energetica ca solutie de temporizare in cautarea noilor energii. Insa ultimii ani domnule profesor, in special 2015 si 2016, sunt fabulosi in materie de energie regenerabila. Nu va fi austeritate, dimpotriva.

    Nu va dau linkuri interesante pentru ca abunda pe net. Dar puteti incerca sa va faceti o idee despre ritmul pretului kilowattului obtinut din tehnologii regenerabile. Verificati cum vorbesc economistii despre energiile regenerabile. Verificati neaparat preturile specifice si ritmul lor.

    Sau daca n-aveti resurse de timp pentru ceva atat de … O poveste mai interesanta, o gasiti domnule profesor in istoria civilizatiei, cu 100 de ani in urma. Prin 1910, automobilele erau cam unu la suta printre cai si trasuri. Va atrag atentia ca automobilele erau foarte-foarte periculoase, scumpe, aducatoare numai de necazuri, consumau enorm, distrugeau industria de trasuri, bice si afacerile cu cai, ce sa mai vorbim?! Automobilele nu aveau NICI un viitor!!! Insa prin 1930 domnule profesor, caii erau cam unu la suta printre automobile. Plus o intreaga industrie pe orizontala si verticala.

    La fel ca astazi domnule profesor. Cam unu la suta reprezinta energia regenerabila din consumul global. E groaznica!!! E scumpa, distruge industria hidrocarburilor, aduce multe dezavantaje, va nenoroci oamenii, economiile si lumea. Energiile regenerabile nu au NICI un viitor domnule profesor!!! Iar anul 2030 este foarte departe, parerea mea. :)

    Era sa uit. Apropo de cresterea si descresterea populatiei. Acestea se produc natural domnule profesor. Dezvoltarea economica, progresul si civilizatia conduc natural la descresterea si imbatranirea populatiei.

    • E așa de reconfortabil să vezi că mai sunt și optimiști iremediabili în legătură cu energiile regenerabile.

      I am a dreamer, but I am not the only one… (John Lennon, Imagine)

      Știm cu toții că, mai devreme sau mai târziu, petrolul și cărbunii se vor epuiza. Rămân însă gazele naturale, stocate în argile, și, mult mai bogate, în hidrații de metan.

      Între timp, sper ca entuaziamul unora ca Dvs. să se materilizeze cât mai repede.

      Datele din 2016 indică handicapuri de utilizare care mă fac, pentru moment, sceptic în legătură cu energiile eolienă și solară:

      În 2016, gazele naturale vor produce cca 34% din electricitatea totală, în timp ce termocentralele pe cărbuni vor genera 30%.

      Sieminski a mai adăugat că energia eoliană va ajunge anul viitor la 6% din întreaga producție de electricitate a Statelor Unite, în timp ce energia solară va atinge aprox. 1%.

      64% vs. 7% – Cum vi se pare acest raport?

      • Am aproximat unu la suta din energia totala. Dar ca productie de electricitate, sigur ca cifrele arata deja bine. Insa transporturile sunt mult sub unu la suta in materie de energii regenerabile. Mai sunt vreo doi-trei ani pana se dezlantuie si transporturile pe regenerabile.

        Dintre multele semnale si indicii de optimism, sunt investitiile din Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite si Qatar, tari care nu au nici un interes sa se atenueze piata de hidrocarburi. Si totusi acestea investesc in energie regenerabila, pe teritoriul lor si nu numai. Credeti ca o fac doar din prudenta?

        Se petrec lucruri cel putin interesante domnule profesor in energetica globala. Oameni multi cerceteaza, gasesc solutii tot mai ieftine si performante, se misca repede, vad, si se imita in caz de succes. E un fenomen global mai rapid, mult mai rapid decat observati dumneavoastra astazi. Prin 2020, sanatosi amandoi sa fim, daca pastrati o arhiva a articolelor publicate, poate o sa fie la moda discutia despre revolutia energetica a regenerabilelor. Si o sa-mi confirmati sau nu daca revolutia pe care eu o vad astazi e reala, sau doar wishfull thinking. De fapt nu e vorba doar despre regenerabile, ci si despre senzori, drone, condensatoare, si multe altele, dar nu in ultimul rand, despre stilul de viata.

        Sa auzim numai de bine!

        • Inclin sa cred ca este wishful thinking. Orice incercare de reglementare din partea statului este sortita esecului. Milton Friedman a spus: “We economists don’t know much, but we do know how to create a shortage. If you want to create a shortage of tomatoes, for example, just pass a law that retailers can’t sell tomatoes for more than two cents per pound. Instantly you’ll have a tomato shortage. It’s the same with oil or gas.” Pe scurt, asta inseamna asa: hai sa ne jucam de-a morile de vant, de-a panourile solare, si cand terminam banii, gasim noi o alta gogorita de luat banii de la populatie.

          Cel mai inteligent presedinte al tuturor timpurilor a varsat in minunatul proiect Solyndra vreo 535 milioane $ plus vreo 25 milioane $ scutiri taxe. Rezultatul? Cel previzibil de la inceput de catre orice om obisnuit care intelege un pic mecanismul pietei libere (dar nu a putut fi inteles de catre cel mai inteligent): falimentul.

          • Succesele, mai ales cele grandioase, sunt istoria ratarilor repetate des. Daca n-ar fi multe incercari nereusite, n-as avea pe ce sa-mi bazez optimismul. Cele mai multe dintre cercetarile si riscurile asumate in tehnologiile regenerabile sunt neconvingatoare. Si majoritate nu vor fi implementate niciodata pe scara mare. Insa fara mii de insuccese nu vom fi putut alege solutiile simple si fezabile

            Si da, aveti dreptate. Chiar daca revolutia in desfasurare este o predictie corecta a mea, de succes practic, chiar si in acest caz, exista o doza de wishfull thinking. Cum ar putea fi altfel? Daca nimeni nu ar avea perspective ecologice, si daca acestea nu ar cuceri inimile si mintile oamenilor, evident ca n-am avea de-a face nici macar cu wishfull thinking.

            Deci atentie mare! Dorintele se implinesc! :)

            • @DanielS – succesele și ratările ar fi ideal să le experimenteze fiecare pe banii lui, nu pe bani publici. Zworykin nu a creat televiziunea pe bani publici, iar Bill Gates nu a creat Windows-ul pe bani publici.
              publici
              Exact cum pe vremea lui Ceaușescu economia națională era condusă și administrată de către funcționari, iar drept rezultat o națiune întreagă trăia în sărăcie, tot așa astăzi o mulțime de oameni săraci suportă din taxele și impozitele lor eșecurile entuziaștilor pe bani .

    • Păreția nu înțelege o chesie foarte simplă: Propaganda e 0 lei 0 bani. Propaganda e de obicei minciună, iar minciuna are picioarele scurte și mai e și asmatică pe deasupra. Ce contează sunt rezltatele. Dacă energia solară și eoliană sunt cu adevărat atât de eficiente economic atunci ele vor lua locul combustibililor fosili de la sine. Nu înțeleg de ce trebuia să se agite pentru asta ca șampania atâta amar de zgubilitici? Dacă însă totul e doar gargară, atunci acest fapt nu se va întâmpla. Punct.

      Ca o paranteză, nu cred că civilizația umană poate să se bazeze exclusiv pe bătaia vântului. :P dar admit că mă pot înșela. Cred, undeva într-un viitor relativ îndepărtat în civilizația bazată pe exploatarea hidrogenului, pe fuziune controlată, etc. dar nu pe chestii aleatorii gen bate vantul sau azi e înorat li închidem taraba :-D. Un anmal se poate trăii de pe urma hazardului. Omul, ca ființă raționala, însă nu.

      Ceea ce încearcă cei ca dumneavoastră e să smulgă subvenții și taxe ca să susțină aceste surse alternative de energie (plus haitele de progresisți hămesiți ca să mănânce și gura lor ceva :P ). Asta nu ține. Nu pe termen lung. Puteți aburi niște fazani pentru o vreme și cam asta e tot. Dacă e să revin la povestea dumneavoastră cu automobilul, păi automobilele alea ineficiente și lipsite de fiabilitate de la 1900 n-au cucerit lumea cu subvenții de stat, ci prin capacitatea lor de a evolua într-un mediu conurențional până într-atâta încât i-au venit de hac calului. :P Na kazanie!

      • Nu domnule. Nu m-am gandit niciodata sa la subventii si taxe, decat ca le platesc, nicidecum ca sa le „smulg”. Si nici nu ma plateste cineva ca sa-mi dau cu parerea despre subiectele care ma intereseaza.

        Dar daca ati adus vorba, nu ar fi fost strategic mult mai intelept sa atragi investitorul prin reducerea impozitelor si taxelor? Sau inca si mai bine, nici macar nu-i reduceai investitorului in regenerabile impozitele si taxele. si nici nu i le incarcai consumatorului. Pai nu era mai bine asa?! Tehnico-economic sigur ca era mai sanatos. Lasai in pace piata, promovai competitia sanatatoasa prin stabilitate legislativa, prin predictibilitate. lasai investitorul sa-si planifice sanatos riscurile si amortizarile. Dar nu. Asta nu se poate. Pentru ca sanatatea competitionala si corectitudinea iti incurca ingineriile financiare din energetica, hidrocentrale, rafinarii. Cum sa se dezvolte ceva care sa lase mafia fara tzatze de muls?! Nu, asa ceva nu se poate! Mai bine sa plateasca consumatorul taxe si impozite suplimentare, decat sa riste mafia monopolul jafului.

        Eu nu va pun in gura vorbe si nici idei pe care nu le-ati exprimat. Doar asa, preventiv, din resentimente fata de mafie, atrag atentia ca energia regenerabila va curata monopulurile productiei si distributiei energetice. Energia verde produce inevitabil si asanarea mocirlelor morale. Fara taxe si impozite! Poate doar la puscarie se merita investit in gratii solare, eoliene, invartite manual, nu stiu ce va fi mai rentabil.

        • Ba tocmai că de subvenții și taxe e vorba. Facilitățile fiscale tot subvenții sunt până la urmă, atâta vreme cât se acordă doar producătorilor unui anume tip de energie. Nu există NICI MĂCAR UN SINGUR EXEMPLU de producător major de energie eoliană sau solară care să poată trăi fără subvenții și facilități fiscale. Dacă știți dumneavoastră un singur caz. nu vă sfiiți.

          În Europa costurile „energiei verzi“ intră cu nesimțire direct pe facturile consumatorilor (am văzut asta cu ochii mei) + grant-uri de stat. Nu-i așa? Dacă e o chestie atât debrentabilă, de ce mai trebuie subvenții?! Exact asta e problema: nici măcar nu cerșiți (asta ar fi oarecum onorabil), ci pur și simplu jefuiți și mai și vreți pe de deasupra să dați jafului un aer de onorabilitate :P

          • Regenerabilele costa mult numai ca investitie, atat. In rest apar niste cheltuieli relativ mici de mentenanta, iar cheltuielile cu combustibilii sunt toate egale cu 0 (zero). Dumneavoastra la ce perioada de amortizare va referiti? Eu calculam prin 2005 si trebuiau vreo 15 ani pentru energie eoliana si vreo 27 de ani pentru fotovoltaice. Mi-aduc bine aminte, asta ma deprima.

            Intre timp am mai facut calcule, si eu si altii. Stiti unde au ajuns perioadele de amortizare? Sub 10 ani pentru eoliene, 15 ani pentru panourile vidate sub presiune, si vreo 18 ani pentru fotovoltaice, incluzand echipamentul de stocare. Asta in zonele de intensitate medie a vantului si soarelui. Dar daca vorbim despre zonele de vant si soare intens, toate se amortizeaza sub 10 ani. Si suntem doar in 2016!

            Pe grafice se vede mai bine. Economistii prezic 2020, anul in care toate intra sub 10 ani de amortizare, in zonele de intensitate medie a vantului si soarelui. Insa toate predictiile cuminti ale economistilor, cu graficele in fata, au fost devansate pana acum. in materie de energie regenerabila. Si nu uitati preturile actuale ale petrolului, care confera beneficii la limita exportatorilor de petrol si gaze. Nu mi-ar placea, dar daca ar creste pretul petrolului, anul asta de exemplu, ce se petrece imediat cu amortizarile regenerabilelor daca pretul petrolului se dubleaza? Va reamintesc, suntem doar in 2016. Si nu vorbim aici despre calcule cu preturi subventionate, ci de cele reale.

            Asta ca sa intelegeti ce se petrece in deceniul asta. Daca acceptati predictii cuminti pentru anul 2025, adio! Puteti incerca niste calcule cu pretul extractiei petrolului de 0(zero) dolari, inclunzand numai transportul si prelucrarea. Degeaba. Sanse nule fata de regenerabile, atat in domeniul rezidential, cat si in industrii si transporturi.

            Cat priveste recuperarea investitiilor, va aduc aminte calculele mele din 2005. Au trecut doar 11 ani de atunci! Deci nu aveau cum sa se recupereze investitiile pana in prezent.

            Imi plac si expresiile dumneavoastra plastice. Chipurile energiile regenerabile ne jefuiesc. Iar implicit patronatul oil&gas este usa de biserica. Nu face propaganda chipurile, munceste cinstit si onest pentru propasirea civilizatiei, faultata chipurile de energiile regenerabile, foarte rele, scumpe, teribile. Bun. Accept provocarea asta cu gandul la anii urmatori. Ca reprezentant al unei tabere de opinii diferite, atat va spun, plastic, asa cum va place: V-am rupt! :)

            Am glumit. Numai bine va doresc!

            • Parca era vorba ca veniti cu ceva exemple concrete de centrale comerciale eoliene sau solare rentabile. Unde sunt?! Vad ca v-ati luat cu vorba si ati uitat de ele :P

              Daca ceea ce spuneti dumenavoastra ar fi adevarat, artunci nu ar fi nevoie de nici un fel de subventii. Marea majoritatea a investitiilor industriale sau energetice se amortizeaza in decenii. Adica astia cu morile de vant si alte celea ar trebui sa fie capabili sa le construiasca utilizand exclusiv credite comerciale. Ori asa ceva nu e cazul. Daca n-ati fost in stare sa dati NICIUN exemplu de centrala comerciala eoliana sau solara viabila economic fara suportul statului, puteti ma car sa ne dati un singur exemplu de astfel de centrala finantata exclusiv prin fonsrui/credite private?!

              Ceea ce nu intelegeti nici dumneavoastra si nici ailati iecologisti e ca sustinerea statului pentru aceste proiecte e deja daunatoare. E ca si mergatorul la copii: Cateva luni e OK si poate ca chiar il ajuta (aici am dubiile mele :P ), dar in orice caz cand a ajuns pe la 10-12 luni trebuie renuntat cu desavarsire la el. Altfel copilul ala nu va mai invata niciodata sa umble. De aici incolo e ceea ce se numeste dragostea de maimuta: Care maimuta linge intr-o veselie rana puiului pana ce ala face septicemie.

              In ce-l priveste pe infernalul „patronat patronatul oil&gas” aici treaba e simpla: va place sa luati de la el bine. Nu va place si asa-i bine (ca doar dumneavoastra oricum va alimentati de la morisca :P). Ideea e ca in nici una din situatii ala nu vine sa smulga banii din buzunarele oamenilor ca sa-si satisfaca gargaunii asa cum procedeaza cei de teapa dumneavoastra. Dupa cum v-am spus mai sus daca ati cersi ati mai avea un oarecare aer de onorabilitate. Insa pentru talhari nu pot avea nici o urma de intelegere.

              In rest va doresc numai bine si o dupamiaza buna.

            • Josef Svejk,

              Doresc doar sa insir pe puncte cateva fapte (nu tin neaparat sa intru in polemica cu dv).

              1. Preturile pentru electricitatea produsa in noile parcuri fotovoltaice (care rasar ca ciupercile dupa ploaie) prin vestul Californiei, Texas, Arizona Nevada au ajuns la nivelul de $0.03-0.05 kwh. Sau insinuati ca SEIA minte?. Sunt convins ca trendul descendent la aceasta tehnologie isi va mentine cursul (in urmatorii ani 3 centi /kwh va fi standard;)

              2. Singurele subventii acordate industriei solare in USA sunt scutiri de taxe federale. Dar guvernul federal da cu o mana si incaseaza inapoi cu doua. Stimularea investitiilor masive in sectorul solar (prin scutiri de impozite) creaza milioane de noi joburi in urmatorii ani. O situatie win-win.

              3. Lista parcurilor solare (proiecte in dezvoltare) din California,Texas, Arizona, Nevada o gasiti pe pagina SEIA. http://www.seia.org/sites/default/files/resources/Major%20Projects%20List%2020160504_0.pdf

              P.S: Iata ca si in Emiratele Arabe electricitatea solara a devenit mai ieftina decat electricitatea produsa in centrale pe gaz natural (oare au devenit si astia „iecologisti” fanatici;)

              http://www.thenational.ae/business/energy/costs-tumble-as-dubais-mohammed-bin-rashid-al-maktoum-solar-park-sets-the-mark

              http://www.apricum-group.com/dubai-shatters-records-cost-solar-earths-largest-solar-power-plant/

      • Capacitatea automobilelor de a evolua într-un mediu concurențial e o gogoașă umflată cu aer, fiindcă nu mașina ca atare a evoluat (multe modele din 1914 erau încă în producție în 1921-1922), ci condițiile de mediu din jurul ei și industriile legate indirect de ea.

        Contraexemple:

        În anii 1920 nu Ford Model T a fost de vină pentru înlăturarea calului de pe șosele. Ford Model T era în producție până și în 1908. La puțină vreme după ce în statul român modern se răsculau țăranii pe motiv de botnițe. The Roaring Twenties au venit în momentul în care un grup social numeros n-a mai fost dependent de sapă, a migrat spre orașe și a dobândit joburi calificate plătite rezonabil. În același timp în care un număr semnificativ de femei au intrat și ele pe piața muncii și astfel au dublat forța de muncă.

        În anii 1950 lucrurile care au pus un mare procent din populație pe roți au fost reconstrucția orașelor europene bombardate (mai multe străzi moderne), tetraetilul de plumb din benzină (motoare mai mici și mai simple), capacitățile de producție foste militare neutilizate și rezervele de metal rămase pentru ele (costuri mai mici ale fiecărui vehicul). Toate astea nu s-ar fi întâmplat peste noapte dacă nu era războiul, și nici Statul nu le-ar fi făcut. Ba chiar Statul a făcut contrariul, îngropând mărcile franceze de lux sub o impozitare aberantă între 1945-1955.

        • Ce ar fi să vă străduiți să gândiți un pic? :P

          Tocmai că automobilul a evoluat enorm în 20 de ani. Chiar și Ford T a suferit constant îmbunătățiri incrementale semnificative (din punct de vedere al tehnologiei de producție) care i-au crescut fiabilitatea și i-au redus masiv costurile de producție. În acest sens chiar și acest model puțin modificat între 1908 și 1928 a trecut de fapt printr-un proces evolutiv ce i-a permis să devină pima mașină produsă în masă.

          Oricum ar fi automobilul a evoluat și s-a impus fără subvenții de stat. Pentru moment se pare că asta e ceva 100% imposibil pentru energia regenerabilă. Atâta timp cât aceasta nu e supusă presiunilor concurenței va rămâne handicapată și subdezvoltată.

      • @Josef Svejk

        „Ca o paranteză, nu cred că civilizația umană poate să se bazeze exclusiv pe bătaia vântului. :P dar admit că mă pot înșela. Cred, undeva într-un viitor relativ îndepărtat în civilizația bazată pe exploatarea hidrogenului, pe fuziune controlată, etc. dar nu pe chestii aleatorii gen bate vantul sau azi e înorat li închidem taraba :-D . Un anmal se poate trăii de pe urma hazardului. Omul, ca ființă raționala, însă nu.”
        –––––-

        Nu sunteti corect informat. Intr-un viitor nu foarte indepartat, in USA parcurile solare si eoliene vor acoperi majoritatea cererii de electricitate la preturi competitive si vor fi acompaniate de centrale electrice pe gaz natural (pentru mentinerea stabilitatii in sistem atunci cand nu adie vantul si soarele nu straluceste).

        Start Video http://www.energy.siemens.com/hq/en/sustainable-energy/

        Q1 2016 Solar Market Update: Key Takeaways
        7.5 GW of solar installed in 2015
        Solar prices dropped 3% in 2015 from 2014
        Price drop accelerated in Q1 2016, down 12% year over year
        Prices have dropped over 70% since 2006 (si mai are loc sa scada;)
        Utility-scale PPAs now signed for $0.03 – $0.05/kWh (la ce pret vand centralele pe gaz?)
        In Q1 2016, U.S. hit 1 million solar installations
        Will hit 2 million installs in just 2 more years
        Sursa: http://www.seia.org/research-resources/solar-industry-data

        Daca observem viteza cu care evolueaza piata energiilor regenerabile, putem conclude ca estimarile companiei Siemens in privinta perioadei de tranzitie sunt facute in mod conservativ. Este foarte probabil ca in vestul continentului European, in USA poate chiar si in China scenariul de baza -estimat la 35 de ani- sa fie redus semnificativ la varinata „best case” (20-25 ani). Oricum, viitorul va fi curat, inteligent si stralucitor.

        http://www.energy.siemens.com/hq/en/sustainable-energy/scenario-2050.htm

        https://www.youtube.com/watch?v=zuPIyqUc9oA

  20. Fillozofia efectului dr recul e cu „dus-intors”. S- trecut de la locomotiva cu abur la cea Diesel electrica si apoi cea electrica….de la motorul cu carburator la cel cu injectie si control electonic (pentru automobile)…….de la motorul cu piston la cel cu reactie (in aviatie)….. la driverless (tramvaie, metrou, trenuri)…..la fly by wire (aviatie)…..etc. …….exemplele pot continua…..si a fost efect de recul de fiecare data dar nu-mi aduc aminte sa fie „re-intoarcere la starea de dinainte”.

    Asa cum spunea si d-l profesor despre rudele lui indepartate dintr-un sat din Vaslui: datorita asfaltarii drumului comunal efectul de recul e cel cu golirea mai rapida a butoaelor de vin (datorita vizitelor mai dese ale rudelor de la oras). Care-i solutia: sa se scoata asfaltul, ca sa revina la starea de dinaintea asfaltarii, gropi si drum nepracticabil, cu vizite mai putine si ca urmare ne-golirea asa rapida a butoaelor de vin ?

  21. Fillozofia efectului dr recul e cu “dus-intors”.

    Mă tem că nu m-ați înțeles, pentru că exemplele pe care le dați dați după propoziția citată mai sus nu sunt efecte de recul, ci simple progrese tehnologice, care au mărit eficiența energetică a sistemelor respective.

    Fenomenul de recul apare atunci când economisirea de energie, cauzată de inovațiile tehnologice, are un efect „pervers”, „pe dos”: prin cele patru tipuri de recul descrise în articol, se erodează, chiar anihilează sau, ca un bumerang, accelerează consumul de energie în condițiile în care ne așteptăm ca inovațiile tehnologice (inclusiv cele enumerate de Dvs.) să producă o reducere a consumului energetic. De aici, apare și efectul insidios asupra climei.

    Dacă vreți o definiție mai simplă, aș sugera o expresie, aparent oximoronică, a lui H.-R. Patapievici: „Ce se pierde când se câștigă ceva”.

    Țăranul din satul de lângă Bârlad a câștigat, prin asfaltarea parțială a drumului comunal, timp, bani economisiși cu reparațiile mașinii, consum mai mic de benzină, posibilități mai rapide de a-și transporta marfa la piață, confort la volan etc. Dar efectul de recul îl face să și piardă câte ceva. Opțiunea lui e să cântărească atent ce și cât pierde vs. ce și cât câștigă din asfaltare. Dacă balanța iese pozitivă, sigur îl va vota la toamnă pe dl. primar :P

    Dacă vă mai trebuie o explicație a fenomenului de recul, mă văd obligat la autocitare:

    „pentru fiecare doi pași înainte pe care îi facem prin creșterea eficienței energetice, efectele de recul înseamnă unul sau mai mulți pași înapoi, uneori suficienți pentru a eroda complet câștigurile inițiale”

    • :) „Ce se pierde când se câștigă ceva” !?
      asfaltul l a scos din izolare, dar si a pierdut grinele si vinul
      nu i bai, asezat confortabil la volanul automobilului isi va umple din nou hambarul si butoiul (de la oras !) va deveni un „negustor” destoinic sau va saraci !?

      • @ man of war (11/08/2016 la 15:45)

        ” va deveni un “negustor” destoinic sau va saraci !?”……….intrebare „cu schepsis” pentru acel taran din judetul Vaslui.

        Dar oare pentru cetateanul/”taranul” din USA, tara cea mai industrializata din G7 fruntasa in inovatie tehnologica dar si mare producatoare de emisii poluante care conduc la cresterea incalzirii globale – pe care unii o pun la indoiala – isi pune cineva vreo intrebare legata de cele scrise / comentate in (la) acest articol?

        NU vorbesc de ceilalte tari (urmatoare pe lista): China, Rusi, India, Brazilia etc.

        • @David FK – dar oare n-ar fi de preferat să mai lăsăm noi activismul ecologic și să ne exprimăm eventual părerile personale, în loc de discursuri ideologice?

          Primul om care a aprins un foc a contribuit la creșterea încălzirii globale. Iar când a incendiat păduri pentru a crea terenuri agricole, a contribuit și mai mult la creșterea încălzirii globale. Însă cele mai înfloritoare perioade din istoria planetei au fost mult mai calde decât acum, iar cine se simte vinovat pentru că există ar trebui să reproșeze asta părinților, nu întregii omeniri.

            • @ David FK (14/08/2016 la 5:04)

              [Atacuri directe asupra altor comentatori nu sunt publicabile]

              Acum am inteles definitia dvs. : cele de mai sus ( adica acuza de actvism ecologic si discursuri ideologice) si nu sunt atac la persoana mea !

              MULTUMESC !

              „@David FK – dar oare n-ar fi de preferat să mai lăsăm noi activismul ecologic și să ne exprimăm eventual părerile personale, în loc de discursuri ideologice?”

  22. „Credeți că inovațiile tehnologice, menite să îmbunătățească eficiența energetică prin folosirea unor produse și sisteme cu consum tot mai mic de energie, pot reduce încălzirea globală?”

    Dacă răspundem strict la întrebare, putem spune cu certitudine că reducerea consumului de energie duce la reducerea încălzirii globale.
    Pentru a vă susține o idee contrară dumneavoastră introduceți în explicație o variabilă ce nu era prinsă în întrebare. Creșterea consumului de energie ca urmare a folosirii pe scară din ce în ce mai mare a noii tehnologii. Da, încălzirea globală crește o dată cu creșterea consumului de energie, dar consumul de energie nu crește din cauza eficienței energetice a noii tehnologii, ci din folosirea ei de către mai mulți oameni. Creșterea eficienței energetice a noii tehnologii dispare ca element de cercetare imediat ce vechea tehnologie este abandonată. Rămâne doar sistemul care o folosește și prin el, nu prin creșterea eficienței lui, se mărește consumul global de energie și implicit încălzirea globală. Creșterea eficienței energetice a acționat că un element de reducere a încălzirii globale prin obiectul/sistemul care a consumat mai puțin decât predecesorul său. Pentru o analiză corectă trebuie să introducem în analiză, având în studiu un proces (creșterea eficienței energetice), și variabila timp, altfel concluziile sunt greșite. Analiza este corect făcută doar dacă ne raportăm exact la momentul apariției noii tehnologii, altfel pe premise corecte tragem concluzii greșite, așa cum faceți în această analiză. Trebuie analizată strict relația creșterii eficienței energetice a unei tehnologii la momentul apariției ei și nu evoluția în timp a folosirii ei. Atunci vorbim despre relația dintre folosirea în timp a unei o tehnologii și creșterea încălzirii globale, nu despre creșterea eficienței energetice a acesteia și încălzirea globală. Trebuie definiți clar termenii unei comparații altfel apar paradoxuri logice. Ele dau bine la un discurs public, dar le lipsește rigoarea științifică.

    • Exemplu de salt al tehnologiei care duce la o eficiență energetică de neimaginat în vremurile dinaintea lui: la aceeași diagonală, un televizor LCD consumă de 3 ori mai puțină energie față de unul cu tub. E mai mic și mai ușor, astfel încât se consumă mai puțin carburant pentru a-l transporta. Emite mai puțină căldură, ceea ce micșorează costurile cu răcirea sau ventilarea camerei.

      La aceeași diagonală. Monitoarele cu tub peste 17” erau rare și inaccesibile populației obișnuite, televizoarele cu tub aveau 51-55 cm și cele mai mari care puteau fi dobândite cu un cost rezonabil aveau 67-70 cm. 90 cm era o raritate.

      Practic nu mai poți găsi monitor LCD sub 17” și se vând o mulțime de 22-27”, iar televizoarele LCD sub 81 cm sunt în sensul propriu al cuvântului pentru săraci. Le oferi cadou bunicii pensionare. Le cumpără Dorel după ce a împins cărămizile pe șantierele patriei.

      De, când e vorba de 67 contra 81, sau mai des de 67 contra 106-127, câștigul în privința eficienței energetice nu prea mai e 3:1. Uneori poate să fie chiar invers.

  23. Cică undeva într-adevăr tara din Asia șobolanii deveniseră o adevărată plaga. Pt a micșora nr lor se dădea cite o suma celor care prezentau o bucata de șobolan ca dovada a stirpirii acestora. Cind va însă aceasta acțiune nu a mai putut fi finanțată așa de mulți deveniseră cei care primeau banii. Unii mai inventivi infintasera crescătorii de șobolani pt. a lua premiul.

    • Cred ca va referiti la campania de lichidare „a celor 4 daunatori” din China anului 1958, din timpul „marelui salt inainte”. Dupa ce ceruse poprului in anul precedent sa dea productii record de fonta in mici furnale satesti, ce produceau o fonta intutilizabila :P , Mao a dat vina pe vrabii, sobolani, muste si tantari pentru prabusirea productiei agricole si pe foametea cumplita ce au urmat. In fapt taranii ocupati sa topeasca tot ce aveau prin fospodarie ca sa patriei productii record de fonta de curte neglijasera complet culturile agricole.

      http://factsanddetails.com/china/cat2/sub6/item69.html

      Intr-adevar mai multe CAP-uri chinezesti au infiintat crescatorii de sobolani indopati cu cerealele confiscate de la sateni, ca sa poata aduce cu ocazia intrecerilor socialiste din capitalele provincile camioane intregi cu soboani morti si vrabii ce dovedeau ravna lor in aplicarea directivelor genialului Mao.

      http://knowledgeglue.com/wp-content/uploads/2015/08/VNGtf4X.jpg

      Pulverizarea echilibrului ecologic produs in special de uciderea in masa a vrabiilor, impreuna cu utilizarea orezului pentru indoparea sobolanilor din crescatorii a dus la cea mai grozava fomete din instoria scrisa a Chinei si probabil a lumii. Taranii mobilizati la vanatul pasarilor si sobolanilor nu s-au mai ocupat deloc de agricultura, iar in lipsa vrabiilor orezul a fost infulecat de insectele si viermii ce nu mai erau acum mancate de vrabii…

  24. Despre fiabilitatea automobilelor mici și decesele provocate de accidentele lor

    Au existat mai multe comentarii care contestă relația existentă între scăderea masei automobilelor și creșterea numărului de accidente mortale în care acestea au fost implicate.

    Nefiind expert în motoare și ingineria mașinilor mici, am recurs la un document scris de experți americani și citat în articolul meu.

    Este vorba de un volum colectiv, intitulat Effectiveness and Impact of Corporate Average Fuel Economy (CAFE) Standards, Board on Energy and Environmental Systems,
    Transportation Research Board, National Research Council
    și disponibil gratuit la adresa http://www.nap.edu/catalog/10172.html

    Sursa afirmației mele din articol

    Din cauza că producătorii de automobile au început, de prin anii 1980, să construiască mașini mai mici și, în consecință, mai puțin rezistente, pentru a respecta standardele federale de eficiență, s-au înregistrat circa 2.000 decese suplimentare în fiecare an pe autostrăzile americane…

    se găsește la pag. 28:

    the majority of this committee believes that the evidence is clear that past downweighting and downsizing of the light-duty vehicle fleet, while resulting in significant fuel savings, has also resulted in a safety penalty. In 1993, it would appear that the safety penalty included between 1,300 and 2,600 motor vehicle crash deaths that would not have occurred had vehicles been as large and heavy as in 1976.

    Dar autorii mai au unele date edificatoare, pe care eu nu le-am citat. De exemplu, la p. 44 se poate citi:

    Between 1993 and 1999, the average weight of new passenger cars increased about 100 lb, and that of new light trucks increased about 300 lb.6 The results in the preceding paragraph suggest that the fatality risk from all car crashes has declined as a result of this weight gain by 1.26 percent (or about 320 fewer fatalities), while the net fatality risk from light-truck crashes has increased by 0.57 percent (or about 110 additional fatalities). The net result is an estimated 210 fewer deaths in motor vehicle crashes of cars and light trucks (or between 10 and 400 with 95 percent confidence). Thus, the indications are that recent increases in vehicle weight, though detrimental to fuel economy, have saved lives in return. [s.m.]

    La pag. 70 se poate citi despre compromisurile menționate în textul meu:

    Based on the most comprehensive and thorough analyses currently available, it was estimated in Chapter 2 that there would have been between 1,300 and 2,600 fewer crash deaths in 1993 had the average weight and size of the lightduty motor vehicle fleet in that year been like that of the mid-1970s.

    Similarly, it was estimated there would have been 13,000 to 26,000 fewer moderate to critical injuries. These are deaths and injuries that would have been prevented in larger, heavier vehicles, given the improvements in vehicle occupant protection and the travel environment that occurred during the intervening years. In other words, these deaths and injuries were one of the painful trade-offs that resulted from downweighting and downsizing and the resultant
    improved fuel economy.
    [s.m.]

    Fig. 4-7 (pag. 71) ilustrează dependența dintre masa unui automobil (în pounds) și numărul de fatalități la un milion de vehicule în perioada 1991-1997. Se vede foarte clar că, în fiecare clasă (automobile, SUV sau camionete), mașinile cu o masă <2500 lbs (<1133 kg) au suferit cele mai multe fatalități (80-200/milion vehicule/an), în timp ce „rudele” lor mai grele, au înregistrat mult mai puține accidente mortale (40 – 80/milion vehicule/an).

    Dacă cei 13 autori-experți, mulți dintre ei profesori la prestigioase universități americane (Harvard, Princeton, Stanford) au greșit în aprecierile lor, îmi asum, totuși, riscul citării lucrării lor. Evident, că oricând pot apărea alți experți, poate chiar din România, care să dovedească cu date concrete, că National Research Council a produs o făcătură care nu trebuie citată.

    • un automobil solid si puternic (chiar daca i un pic mai scump) ofera siguranta, salveaza vietile si banii (prin fiabilitatea ridicata) cumparatorilor, in contrast (desigur) cu profitul producatorilor si asiguratorilor (!) din ziua de azi. o paralele intre pet urile care ne au invadat, consuma resurse, otravesc deopotriva oamenii si mediul, si un ambalaj din sticla nemuritor (un remember, faimoasele sifoane !). primul telefon celular l am purtat probabil zece ani (economie de bani pentru mine si de resurse pentru planeta), urmatoarele… zac prin debarale. n ar fi bai, daca populatia n ar creste exponential, probabil as fi un avocat al negustorilor si mercantilismului desantat !

      • Ambalajele PET necesită pentru fabricație mult mai puține resurse decât un ambalaj de sticlă de aceeași capacitate, iar dacă acasă vă puteați juca cu sifonul la nesfârșit, camioanele care transportau sticle goale și stticle pline erau mult mai ineficiente economic decât cele transportă lichide alimentare în ambalaj PET.

        În România comunistă, oamenii erau suficient de săraci încât să spele sticle, dar în Germania Federală se reciclau gata sparte chiar și înainte de 1990, era cea mai eficientă metodă dpdv economic. Și nici savoarea unei beri cu aromâ de ulei nu era cunoscută la ei, spre deosebire de români.

        La volumul de produse alimentare transportat și consumat în zilele noastre, ambalajele de sticlă reprezintă un lux cam costisitor. Se poate cumpăra și azi ulei de măsline în ambalaj de sticlă, dar la 8 lire litrul (~ 10 euro). Uleiul de floarea soarelui nu e suficient de scump pentru a-și permite ambalaj de sticlă.

        • Prin 1988 (cred) apăruse laptele la pungă, scrisă cu albastru. Lumea, hâr, mâr, că e mai bun la sticlă, te duci cu sticla la coadă la lapte.

          Ceva mai târziu, prin 2000, un prof de-al meu ne-a lămurit de ce se inventaseră pungile de lapte: dacă ar fi transportat la sticlă, din 10 tone încărcate în camion ar fi 6 tone de sticlă și 4 tone de lapte la fiecare cursă :-)

          • @nautilus
            prof ul din 2000 v a informat gresit. cea mai buna metoda de ocupare a unui spatiu nu este punga (va ramine totdeauna un loc neocupat). ce ati zice de laptele praf ambalat in cuburi ? orice coltisor ar fi optim utilizat. nu va ramine decit sa l varsati intr o cana (nu neaparat patrata) si sa turnati apa. ati rezolvat astfel (matematic) problema eficientei

            • @man of war – ați văzut în mod sigur ambalaje Tetra Pak, chiar și dacă nu știați că se numesc astfel. Nu trebuie să fie lapte praf și nu trebuie să fie ”cuburi”. Orice lichid poate fi ambalat în forma de paralelipiped sau de tetraedru, iar Tetra Pak a devenit miliardară exact pe chestia asta :P

            • @man of war – iar ambalajul PET e cel mai serios concurent pentru Tetra Pak, fiindcă presupune costuri mult mai reduse. Ca firmă, nu e destul să umpli complet spațiul, mai contează și costul ambalajului și al transportului. Iar în materie de costuri, pungile de lapte de pe vremea lui Ceaușescu erau imbatabile, numai că nu prea aveau obiceiul să rămână întregi.

            • @harald
              :) ideea din comentariul meu era totusi alta (dvs ati introdus laptele in ecuatie, nu eu)
              apa si bere n am vazut la tetra pakuri (doar la pet), vinuri insa da !
              acum eu ce sa zic ? depinde de gusturi ! la un vin bun va recomand insa o sticla inchisa la culoare c un dop de pluta (criterii minimale de pornire ! ), nu intru n detalii legate de forma sticlei si senzatiile olfactive / gustative (astea s mai sofisticate) :)

      • @man of war – absolut de-acord în privința calității băuturilor. Vinul trebuie să fie la sticlă, berea trebuie să fie la sticlă, inclusiv uleiul de măsline trebuie să fie la sticlă. Dar toate astea presupun costuri suplimentare, așa că produsele larg accesibile vor fi la PET, urmând ca doar consumatorii care apreciază calitatea să le prefere pe cele la sticlă.

        Asta e ordinea firească a lucrurilor, toate alimentele trebuie să fie în primul rând disponibile în mari cantități și accesibile ca preț, calitatea superioară fiind abia pasul următor. Pe vremea când în România uleiul de floarea soarelui era la sticlă, era la rație :P

  25. Amprenta de carbon a unui an de război modern, faţă de cea a unui an de pace, se poate calcula? aşa, măcar estimativ

    • Un posibil răspuns, legat de războiul din Irak:

      What’s the carbon footprint of … the Iraq war?

      The carbon footprint of war:

      690 million tonnes CO2e: a ‘limited’ nuclear exchange

      250–600 million tonnes CO2e: the Iraq war since 2003

      O altă cercetare (Nikki Reisch and Steve Kretzmann, 2008, A Climate of WarThe war in Iraq and global warming, Oil Change International) indică următoarele aspecte:

      The war is responsible for at least 141 million metric tons of carbon dioxide equivalent (MMTCO2e) since March 2003.3 To put this in perspective:

      • CO2 released by the war to date equals the emissions from putting 25 million more cars on the road in the US this year.

      • If the war was ranked as a country in terms of emissions, it would emit more CO2 each year than 139 of the world’s nations do annually. Falling between New Zealand and Cuba, the war each year emits more than 60% of all countries.

      In 2006, the US spent more on the war in Iraq than the whole world spent on investment in renewable energy.

      US presidential candidate Barack Obama has committed to spending “$150 billion over 10 years to advance the next generation of green energy technology and infrastructure.”

      The US spends nearly that much on the war in Iraq in just 10 months.
      ==============================================

      Amprenta de carbon a războiului din Kuwait:

      Pe 10 ianuarie 1991, revista Nature, a publicat un articol care cita calculele făcute de Paul Crutzen care arătau că incendierea sondelor de petrol dinKuwait ar putea porudce o „iarnă nucleară”, cu un nor de fum acoperind jumătate din emisfera nordică și cu temperaturi reduse cu 5-10 grade Celsius.

  26. Nu stiu daca traducerea este inteleasa de toata lumea. Eficienta energetica are un inteles aparte in limba romana. Mai ales dupa invazia asta de termopane si polistiren. Sa raspund intrebarii puse de Cicero: da se poate calcula daca ai datele necesare. De ex. in SUA nu se stie cate teste nucleare au avut loc in desert dar se avanseaza ideea ca aceste teste stau la baza gaurilor din stratul de ozon.

    • Nu stiu daca traducerea este inteleasa de toata lumea. Eficienta energetica are un inteles aparte in limba romana

      Hm…nu știu ce să cred. Care ar fi „înțelesul aparte” în română al traducerii lui „energy efficiency” prin „eficiență energetică”?

      Pe de altă parte, nu neg faptul că traduttore, traditore și că orice traducere este o creație personală, care nu necesită ghilimele (acestea fiind rezervate doar reproducerilor verbatim), ci doar indicarea sursei originale.

      Vă dau un exemplu dintr-un comentariu recent:

      într-o scrisoare trimisă de Galileo Galilei în 1626 lui l. Sarsi [este scris că}:

      Mulțimea idioților care nu știu nimic este infinită

      Nefiind fluent în italiană, sursa mea a fost în engleză:

      The crowd of fools who know nothing, Sarsi, is infinite.

      Problema cu care m-am confruntat la traducere a fost aceea că fools are multe posibile sensuri în românește: idiot, nebun, tâmpit, hăbăuc, măscărici, prost, bleg, gogoman, imbecil ș.a.

      În traducerea mea am optat pentru prima variantă. Poate că altcineva din România crede că fool nu înseamnă idiot, ci bleg sau gogoman.

      Sunt conștient că îmi asum riscuri traducând după capul meu. De aceea, de multe ori, prefer să las originalul netradus, bazându-mă pe presupunerea că, astăzi, majoritatea covârșitoare a populației tinere din România (ținta preferată a articolelor mele) este fluentă în engleză, așa cum părinții lor erau fluenți în limba rusă, iar bunicii și străbunicii lor în limba franceză.

      • Eu aș fi tradus ”tolomaci” :)

        E un termen informal și oarecum amuzant, lipsit de răutate. În timp ce ”idiot” e o acuzație mai gravă la adresa cuiva, poate avea chiar unele conotații medicale.

        • Se poate încerca și cu „tăntălăi” :P

          Dar trebuie ținut cont și de context (una e muzica de manele, alta cea simfonică).

          Scrisoarea lui Galilei continuă așa:

          Many are those who know very little of philosophy, few, indeed, they who truly know some part of it, and only One knows all, for that is God

  27. @Yoda

    Pentru ca ati adus in discutie fracturarea hidraulica si gazele de sist, eu consider ca a fost o prostie din partea noastra ca am renuntat la aceasta idee

    Public pentru prima dată un e-mail trimis unui coleg bârlădean, geolog și el, după ce primarul Bârladului a refuzat categoric în octombrie 2014 să aprobe o prezentare și o dezbatere publică pe marginea cărții mele despre Fracturarea hidraulică și gazele de șist:

    …Am mai folosit o data analogia cu “Proștii” lui Rebreanu, care s-au sculat cu noaptea în cap, s-au pregătit, s-au pregătit, s-au pregătit…și până la urmă au pierdut trenul.

    “Trenul” gazelor de șist s-a oprit acum în gara Bârlad, dar numai „pentru o minută”. Nu știu când va opri următorul tren și pentru cât timp. Până atunci, să mai citim o dată ce scria Rebreanu:

    — Unde mergeţi, proştilor? răcni conductorul către ţăranii care alergau zăpăciţi în sus şi în jos, neştiind unde să se urce. Nu acolo, mă! Mai la vale, prostule, mai la vale-s vagoanele pentru boi!

  28. Un efect de recul cu termenii schimbați

    În articolul publicat ieri, am descris a patra formă de recul utlizînd următorul exemplu:

    4. Efectul de recul prin creștere macro-economică. Poate apărea pentru că o eficiență energetică crescută va genera o dezvoltare economică accelerată, cel puțin în unele regiuni sau sectoare. De exemplu, dezvoltarea unor materiale mai rezistente și mai ușoare pentru construcția de automobile cu consum redus poate avea consecințe pentru industria de avioane, producând o creștere a consumului energetic în sectorul aviatic.

    Într-un articol publicat astăzi în The New York Times, este descris același efect de recul (nu, nu m-au citat :P), dar cu cei doi termeni (industria automobilelor și industria aviatică) inversați:

    Rețeta unui super-lipici: Cum să faci o mașină mai ușoară și cu consum mai mic

    Noul model 2017 GMC Acadia SUV, care a început deja să apară la dealer-ii din întreaga țară, este cu 700 lbs (318 kg) mai ușor decât versiunea pe care o înclocuiește și poate merge 23 mile cu un galon de benzină (12,3 l/100 km). Modelul anterior mergea doar 18 mile/gallon (15,7 l/100 km, adică eficiența energetică a crescut cu 28%.

    Care este unul din secretele masivei pierderi de masă? Lipiciul.

    Multe componente din oțel ale caroseriei Acadia 2017 numai sunt conectate prin șuruburi sau suduri, ci prin adezive superioare, similare celor folosite în avioanele moderne precum Boeing Dreamliner. Deoarece acest super-lipici unește piesele de-a lungul întregii porțiuni de contact, nu doar în cîteva locuri, componentele devin mai rigide. Din cauza creșterii rigidității, General Motors este capabilă, în multe situații, să folosească un oțel mai subțire, ajutând modelul Acadia să „slăbească” niște kilograme.
    ………………………..
    Noile standarde guvernamentale cer ca până în 2025 toate automobilele din SUA să ajungă la un consum de 54,5 mpg (5,2 l/100 km). [Aceste standarde rezultă și din obligațiile SUA stipulate prin Acrodul climatic de la Paris din decembrie 2015, n.m.]
    …………………………
    Dar luna trecută, un raport comun elaborat de Agenția de Protecția Mediului și Departamentul Trasnporturilor a subliniat că producătorii auto nu vor fi probabil capabili să obțină un consum mai bun de 50 mpg (5,6 l/100 km) până în 2025, ceea ce înseamnă că în realitate consumul va fi de circa 36 mpg (7,8 l/100 km)

    Principala problemă sunt prețurile scăzute ale benzinei [fracturarea hidraulică, bat-o vina!] și lipsa unor accize mai mari la benzină, care este practică obișnuită în multe țări avansate. De aici rezultă tendința americanilor de a nu mai cumpăra mașini mici, ci camionete și SUV-uri, care au eficiențe energetice mai scăzute.
    …………………………………………………..
    Ratarea țintei din 2015 va rezulta în niveluri mai ridicate ale emisiilor de CO2, pe care legislatorii încearcă să le reducă pentru a lupta conra schimbărilor climatice.

    Detalii se pot citi aici:

    The Superglue Diet: How to Make a Lighter, Fuel-Sipping Car

    • Acuma gluma-i gluma, dar inlocuirea sudurilor cu adezivi (tot mai destepti in ultimii 10 ani) nu are ca efect doar reducerea masei vehiculelor ci si a nivelului de vibratii si zgomot in habitaclu. Masinile lipite sunt de fapt mult mai cofortabile si silentioase in interior. Jonctiunile lipite au un effect abosrbat asupra zgomotului si vibratiilor. „Trick-ul” e utilizat deja de mai bine de un deceniu la fabricarea cabinelor baculantelor miniere, a buldozerelor, a excavatoarelor mari etc. Se pare ca industria auto s-a prins destul de greu. :P

      Ca sa nu mai vorbim de faptul ca robotii cu lipici sunt mult mai ieftini si mai eficienti decat cei de sudura atat ca si pretu de achizitie cat si ca si costuri de exploatare.

      • Folosirea axezi ilor în auto și aviație e o evoluție fireasca. Inițial atit la auto, la sudura prin pct cit și la avioane intre tablele nituite, se folosea o pasta pt a asigura etanșarea, respectiv pt a împiedica coroziunea. Încet încet s-a mărit distanta intre pct de sudura sau nituri
        Precizare, Dreamliner nu e lipit, ci nituit, deși e construit din fibra de carbon. La nivelul de azi încă nu se poate certifica un avion cu lipire structurala, pur și simplu nu permite regulamentul.
        Cauza e greutatea controlului unei îmbinări lipite.

        PS a existat un avion civil cu componente lipite, Come.

      • Not all glues are created equal. Pe vremea Daciei se folosea mastic la fixarea aripilor față, dar nu la elemente structurale. Lotus Elise în anii 1990 a introdus șasiul din profile de aluminiu lipite cu un adeziv epoxidic (adică o formă foarte avansată și complexă de Poxipol :-) ).

        Când e vorba de construirea mașinii în sine, probabil unirea elementelor prin lipire e mai eficientă. Dar mașina nu funcționează un an sau doi, ci vreo 15-16 ani sau mai mult, și în tot acest interval de timp mai are parte și de accidente mai mici sau mai mari. După care trebuie reparată. E puțin probabil ca vreun dealer (și cu atât mai puțin un service privat) să aibă utilajele necesare pentru o reparație prin lipire.

        Din pricina asta caroseriile din fibră de sticlă, care existau încă din anii 1950 (Lotus Elite Type 14, Chevrolet Corvette) nu au prins niciodată la public, în afara unui mic grup de entuziaști care erau gata să suporte costurile și bătaia de cap.

        • apropos de recul, postarea de pe telefon cu vocabular automat ma face sa scriu si mai gresit decit scriam de obicei.

          Precizari, fibra de sticla se repara extrem de usor si de ieftin, am avut un Citroen CX si am reparat singur trapa de la portbagaj dupa ce intrase unu in mine.

          1. exista doua tipuri de imbinari cu adezivi, (a) cea elastica, de multe ori pe baza de Poliuretan, avantaje, permite o ooarecare deplasare intre elemente, necesara atunci cind se imbina elemente cu dilatare diferita, (ex. geamurile auto, trenuri) etc. in plus amortizeaza vibratiile. Dezavantaje transmite forte mici. (b) Adezivi „stucturali”, de multe ori pe baza de epoxy, cu intarire la rece (doua componente) sau la cald. Avantaje, transmite forte mari pina la 40MPa, dezavantaje, sunt casante, nu sunt f. bune la crash si au virfuri de sarcini la margini si colturi, de aceea unoeri se combina cu nituri (Angstniete) si se repara si se controleaza cu NDT extrem de greu.

          2. Folosirea fibrei de sticla sau carbon cu matrice duroplast, fenol, UP, epoxy, e problematica la recycling, de aceea se folosesc in auto doar termoplaste care se pot cumva topi, termoplaste care insa nu ajung la rezistenta duroplastelor si sunt mai sensibile la temperatura.

          • @neamtu tiganu – imprimanta 3D e viitorul, se poate face tot șasiul dintr-o bucată, fără niciun fel de îmbinări. Nu prea curând la camioane, dar la autoturisme ar trebui să fie deja realizabil în zilele noastre.

            • da, imprimanta 3D e fascinanta, deschide drumuri noi in proiectare/fabricare, ma gindesc de ex. la optimizarea topologica, dar nu cred ca va ajunge sa inlocuiasca tehnologiile actuale, mai ales cind e vorba de serii de masa. La nivelul de azi e deosebit de buna la fabricarea pieselor de schimb, in nr. limitat. Materialele folosite la imprimarea 3D sunt departe de rezistenta materialelor clasice, lipseste fibrajul. Probabil se va combina 3D cu tehnologiile clasice metalice sau composite, „scheletul” masinii, fie avion fie tren, auto etc. va fi format cumva clasic si mai apoi „imbracat” cu 3D.

  29. S-a pornit de la …„pădurea” creșterii eficienței energetice și ați vorbit doar de „copacii” răsăriți din ea și mai ales de mulțimea lor, care firesc a dus la creșterea consumului energetic proporțional cu creșterea numărului lor. Dar care este legătura între creșterea eficienței energetice a primului „copac” al pădurii și poluarea rezultată din multiplicarea cererii de astfel de „copaci”? Crește poluarea și implicit încălzirea globală pentru că „copacul” este mai eficient energetic? Evident, nu. Trageți o concluzie greșită că „pădurea” încălzirii globale este dată de un „copac” mai eficient energetic crescut în ea. Nu mai vedeți mulțimea „copacilor”, cauza reală a încălzirii globale, din cauza „pădurii” pe care o studiați…O să spuneți că mulțimea „copacilor” este rezultatul creșterii eficienței energetice a primului copac apărut, ceea ce este complet fals. De ce?Pentru că făcând un astfel de raționament anulați chiar fenomenul observat. Este ceva similar, păstrând proporțiile, cu a spune că răul în lume există pentru că există omul. Are vreo valoare în cunoaștere o astfel de abordare? În știință există ceea ce se numește principiul antropic în explicarea ultimă a rațiunii lumii așa cum o cunoaștem, dar este un ultim refugiu în fața problemelor fără soluție ale cunoașterii umane. O fundătură care blochează de fapt drumul aflării resorturilor intime ale lumii, luând lumea ca un dat, o întâmplare favorizantă apariției unui observator de natura omului, așa cum este el azi.

  30. Pe cand un articol despre ineficienta masinilor din USA ?
    Poate ca studiul cu legatura dintre accidente si masinile usoare o fi bine documentat, dar e la mintea cocosului ca la ciocnirea dintre un Truck de 2.5 tone si o masina normal de 1.2 tone chiar si cu mama crash testelor de 5 stele o sa aiba de castigat cel cu masa mai mare .
    Adica mie mi se pare o extrapolare grosolana, vezi doamne daca ai masina usoara si circuli doar printre balene ai sanse mai mari sa mori in caz de accident . Really ?
    Dar o corelatie intre greutatea masinii si consum cand o sa se faca ? Se poate obtine din punct de vedere fizic ptr o masina de 2.5 tone, cu aerodinamica unui dulap, un consum mediu de 6 l/100 km ?

    • Credeam că comentatorii articolelor mele știu măcar engleză elementară și citesc literatura indicată de mine, înainte de a re repezi cu întrebări duhnind a țâfnă anti-americană.

      Găsiți răspunsuri la întrebările dvs. în documentul indicat în articol și în comentariul ulterior. Puteți începe cu Fig. 2-2. pag. 14

      La limită, puteți folosi Google Translate (https://translate.google.com/).

  31. Motto adăugat articolului

    Am considerat nimerit să adaug un motto articolului pentru a sublinia rolul energiei în lumea modernă și cea contemporană.

    Sursa motto-ului:

    Lewis, Nathan S., 2007, Powering the Planet, Engineering and Science, vol. 70, no. 2, pp. 12–23

  32. Primul transport de gaze de argilă americane este programat să ajungă în Scoția în luna septembrie

    Primul cargou din cele opt ale unei flotile de vase din clasa Dragon va descărca gaz etan, produs din argilele americane, la rafinăria Ineos din Grangemouth.

    Compania Ineos a investit peste £1 miliard în dezvoltarea rafinăriei pe care a cumpărat-o în 2005. Ineos a construit cel mai mare tanc de stocare a gazelor din Scoția în vederea primirii primul transport din SUA.

    Compania a justificat importurile de etan din SUA prin faptul că producția de gaze din Marea Nordului a scăzut cu 60% în ultimii 10 ani.

    Contractele de import al gazelor americane au fost încheiate pe 15 ani.

    Scoția a impus un moratoriu asupra fracturării hidraulice pentru exploatarea gazelor de argilă.

    Detalii, aici:

    http://www.bbc.com/news/uk-scotland-tayside-central-37033053

    • Scotienii se bucura de resurse eoliene excelente…. iar proiectele aprobate recent in sectorul lor energetic (parcuri eoliene) va conduce la majorarea productiei de electricitate eoliana cu 400%. Bineinteles, noua strategie energetica prevede si centrale electrice base-load pe alocuri (preferabil centrale moderne pe gaz) pentru mentinerea stabilitatii in retea. Centralele vechi pe carbune si centralele atomice vor fi decomisionate… treptat.

      http://www.cnbc.com/2016/08/11/scottish-wind-turbines-produced-enough-energy-to-power-country-for-an-entire-day.html

      http://www.bbc.com/news/uk-scotland-35277045

      „This single project will almost quadruple our offshore wind capacity, helping to reduce our greenhouse gas emissions as well as creating jobs and supporting local economic renewal,”

      http://www.cnbc.com/2016/05/23/4-billion-wind-farm-for-scotland-as-it-leads-push-for-wind-energy.html

      • @Florix – hai să mai renunțăm la manipulările prin raportări festiviste. 400% nu înseamnă nimic concret, înseamnă de 4 ori mai mult decât până acum.

        Înainte de 1989, o poveste din asta despre mărețele realizări ale comunismului era demontată la Europa Liberă: propaganda lui Ceușescu prezenta cu mândrie producția industrială din Botoșani care crescuse de 29 de ori în anii comunismului față de 1938, mult peste creșterea din Statele Unite. Dar comparația era complet falsă: în Botoșani erau o moară și o presă de ulei, în timp ce în Statele Unite existau deja Boeing și General Motors și n-ar fi fost deloc rezonabil să ne așteptăm la 29 de Boeing și 29 de General Motors.

        Pentru hipsterii născuți ieri propaganda asta a ta poate părea impresionantă, dar în realitate creșterea efectivă (în MWh) va fi garantat mai mare din partea soluțiilor clasice de generare a energiei electrice, nu a celor regenerabile. Concret, dacă azi produci 100 MWh din regenerabile și mâine vei produce 400 MWh, ai într-adevăr o creștere de 400%. Dar dacă în timp ăsta producția din surse clasice crește cu 4.000 MWh, de fapt ponderea energiei electrice din surse regenerabile scade.

        Pe lângă asta, în Scoția chiar nu e nevoie de mai multă energie, de niște consumatori ar fi mare nevoie acolo. În timp ce în sud, în Anglia, situația e inversă: prea mulți consumatori și prea puțină generare.

        • @Harald (15/08/2016 la 12:41)

          „Pe lângă asta, în Scoția chiar nu e nevoie de mai multă energie, de niște consumatori ar fi mare nevoie acolo. În timp ce în sud, în Anglia, situația e inversă: prea mulți consumatori și prea puțină generare.”

          In general sistemele de transport/distribuite sunt interconectate. Nu e cazul si aici: intre Scotia si UK ? Sau nu exista capacitate suficienta de transport ?

          Un intreprinzator privat ar putea obtine bani frumosi dintr-o investitie in transport de energie !

          • @Dorin B – transportul de energie electrică nu e în niciun caz o piață liberă. Există așa numita National Grid (practic sistemul energetic național britanic) administrat de o companie multinațională numită National Grid plc. Nu transportă fiecare cum vrea energia electrică.

            Există un sistem de bonusuri și penalități, destinat să încurajeze instalarea de mari consumatori industriali în nord și să descurajeze instalarea lor în sud, dar Scoția e practic săracă, pustie și izolată, nu se pot instala mari capacități indiustriale acolo, dacă producția lor ar trebui valorificată în sud sau în Europa.

        • Mitul Doamnei Thatcher spune că ea ar fi lăsat să cadă la vale industria britanică tradiţională şi că astfel i-ar fi sărăcit pe britanicii de rând. Ceea ce, în exemplul trollului de forumuri de mai sus, se dovedeşte a fi ilogic. Sau, cum ar fi spus în timpul încăierărilor de stradă din 2011 un reporter român, englezii se duceau la bătaie şi la spart magazine cu maşina.

          Ceva asemănător s-a întâmplat cu viziunea de Magazin Istoric asupra interbelicului. De când a apărut Magazin Istoric şi până prin anii 1980 a lansat tot felul de gogoşi, când cu sirena lui Vasile Roaită din 1933, când cu cozile la pâine din vremea Marii Crize, când cu Marea Inflaţie din Germania, când cu greva generală din 1920, urmărind de fiecare dată să demonstreze ce sărăcie criminală şi distrugătoare era în capitalism. Unde se mâncau şobolani de foame.

          Cu un mic amendament: se mâncau şobolani ţinuţi la frigider şi gătiţi pe aragaz.

          Erich Kästner, tipul cu povestea lui Emil şi a Detectivilor, care mai era şi simpatizant comunist, pretindea că poveştile lui umoristice se inspiră din realitatea claselor inferioare sărace ale vremii. Cu un mic amendament pe măsură: că unul din puşti, pe nume Gustav, avea motoretă. În Berlinul din 1930.

          Să zicem că pentru un comunist adevărat de la noi ar fi fost un mare efort să îşi procure un frigider, iar să-i cumpere lui fiu-său Mini-Mobra era ceva de domeniul SFului. În timp ce în acelaşi an 1930, marea majoritate a populaţiei nu prea avea cum să viseze măcar la aragaz sau frigider.

          În prezent panoul solar costă cât 2 rezervoare de benzină. În numai câţiva ani a căzut de la nivelul de produs de înaltă tehnologie, scump şi inaccesibil, la un lucru cu care te joci. Nu produsul în sine a evoluat, panoul amorf e o creaţie a anilor 1970. Societatea, aia pe care se spune că ar fi distrus-o Reagan şi Thatcher, a evoluat în aşa fel încât tehnologia a devenit accesibilă. Gradul de autonomie al fiecărui om de rând salariat a crescut într-un mod de necrezut în vremea şcolii cu uniformă şi a uzinei la care lucra tot oraşul şi toţi se cunoşteau între ei.

          • @Nautilus – faptul că acel panou a devenit mult mai affordable în decursul timpului nu-l face și eficient economic, achiziționarea lui nu devine o investiție profitabilă. Este exact ca și în cazul automobilului personal, pentru majoritatea familiilor reprezintă o sursă de cheltuieli, nu o sursă de profit. Automobilele sunt suficient de affordable, dar tot cheltuieli generează.

            La un preț al petrolului de 120-130 de dolari barilul, multe regenerabile ar fi fost convenabile. Mai ales că unele din taxele percepute de stat se aplică în procente la prețul combustibilului. Dar la 30-40 de dolari barilul de petrol, regenerabilele devin doar un hobby foarte costisitor.

  33. Pe 10 august 2016, am scris următoarele despre iluminatul public:

    consumul de energie pentru iluminat a crescut extravagant, astfel încât astăzi se vorbește despre întuneric ca despre o resursă naturală pe cale de dispariție!!!

    Pe 12 august 2016, The New York Times a publicat articolul:

    Orașe din Colorado se străduiesc să păstreze o resursă pe cale de dispariție: Întunericul
    (nu, nu am fost citat nici de data asta :-))

    Colorado Towns Work to Preserve a Diminishing Resource: Darkness

    • Poate că respectivii nu vă citesc articolele, poate vă interceptează neautorizat fluxul neuronic :) Pentru asta nu e nevoie de citare :P

      • Sau poate că mințile mari se aseamănă :-)

        Serios vorbind, trâind în SUA de 23 ani, am dezvoltat o percepție specială a chestiunilor fierbinți care preocupă societatea americană și, prin extensie, restul lumii.

        De exemplu, pentru că vă știu de om serios și nu o să le vindeți pontul celor de la New York Times :-), dezvolt acum o idee care îmi „bâzâie” mai de mult printre neuroni: Unde se va opri dezvoltarea AI (Inteligența Artificială)? Vor putea vreodată mașinile inteligente (computere, roboți, drone sau Dumnezeu știe ce s-o mai inventa între timp) să înlocuiască înteligența umană? (Eu însumi am scris, pentru prima dată în România, despre Amelia, Watson, roci digitale și altele). Există argumente și pro și contra.

        S-ar putea ca foarte curând The New York Times Magazine sau alte publicații de mare prestigiu și tiraj să abordeze această întrebare.

        Să nu spuneți că nu v-am spus! ;)

  34. Șapte secole de iluminat și efectul de recul adiacent

    Relația dintre iluminat și efectele de recul poate „ilumina” (pun intended) schimbările în eficiență și consum în Marea Britanie de-a lungul a șapte secole (vezi Sursa)

    Fouquet și Pearson (2006) urmăresc evoluția cererii pentru iluminat pe măsură ce tehnologia iluminatului evoluează, de la lumânările medievale la lămpile cu ulei din sec. 18, la iluminatul cu gaz din sec. 19 și până la becurile electrice din sec. 20.

    De fiecare dată când a fost introdusă o nouă tehnologie, eficiența s-a îmbunătățit, dar consumul a crescut dramatic, prin efect de recul.

    Becurile electrice moderne sunt de 700 ori mai eficiente decât lămpile cu ulei din sec. 18, dar consumul nostru, măsurat în lumeni-oră per capita, este de peste 6.500 ori mai mare!

    Numai în ultimii 50 ani, a avut loc o dublare a eficienței iluminatului, dar consumul de elecricitate a crescut de 4 ori!

    În ultimele două secole, costul per capita pentru o iluminare de o oră s-a dublat – măsurat prin creșterea prețului (0,03%) X creșterea consumului (de 6641 ori). În același timp, PIB-ul a crescut de 15 ori (e vorba de Marea Britanie).

    În consecință, iluminarea a devenit mult mai acceptabilă. Și pentru că noi considerăm iluminarea drept un serviciu energetic de mare valoare, nu este o surpriză că am ajuns să consumăm așa de multă lumină.

    Sursa datelor:

    Fouquet, R., and Pearson, P., 2006, Seven Centuries of Energy Service: The price and use of light in the United Kingdom, The Energy Journal, vol. 27, no. 1, p. 139 – 176

    • Abia asta e într-adevăr o ilustrare foarte bună a efectului de recul, cheltuielile cu iluminatul au crescut mai mult decât ritmul în care acesta s-a ieftinit.

      Cele mai multe exemple din șirul de comentarii (traversarea rutieră a Bosforului, asfaltarea drumului de lângă Bârlad) descriu doar unele efecte inverse minore, efecte nedorite care nu ajung în niciun caz să depășească utilitatea investiției inițiale. Dar în cazul iluminatului, chiar am dubii serioase că măcar jumătate din actualele cheltuieli sunt alocate pentru necesități reale. Într-un număr imens de cazuri, iluminatul e folosit doar fiindcă e affordable, nu pentru că ar fi realmente necesar. Și cred că Las Vegas e cel mai bun exemplu :)

  35. Aceste calcule energetice sunt ridicole iar teoria încălzirii globale a dat naştere unor afaceri foarte profitabile. Noi am anvelopat blocurile, nu ştiu cu ce costuri şi cu cât de bune materiale (sunt totuşi inflamabile). Dar românii care locuiau la bloc aveau oricum o amprentă energetică mult mai mică decât cea a occidentalilor, mai apropiată de aceea a puşcăriaşilor.

  36. @Florix
    @harald

    În legătură cu „puterea instalată” a panourilor solare și alte chestii asemănătoare, nu mă pot abține să nu readuc în discuție un film documentar, realizat de BBC, despre ce înseamnă în realitate, nu în teorie, lipsa electricității abundente, stabile și sigure din satele Africii.

    Ultimele 15 minute sunt, pentru mine și studenții mei, absolut edificatoare. Secvența cu spitalul kenyan, unde doctorul nu poate folosi simultan un frigider și un bec, pentru că panourile solare de pe acoperișul spitalului nu produc mai multă electricitate, este cutremurătoare.

    Filmul se numește The Great Global Warming Swindle și se poate viziona aici:

    https://www.youtube.com/watch?v=52Mx0_8YEtg

    • În filmul indicat (The Great Global Warming Swindle), începând de la minutul 37:00, există o afirmație extraordinară, susținută de Nigel Lawson, Lord of Blaby, Chancellor of the Exchequer, Secretary of State for Energy în cabinetul Margaret Thatcher, și de Nigel Carter, editorul lui New Scientist, care a publicat primul articol al lui Bert Berlin despre încălzirea globală antropogenă:

      Cei doi afirmă că Primul Ministru Margaret Thatcher a fost foarte îngrijorată de grevele și acțiunile violente ale Sindicatelor miniere din Marea Britanie, care au doborât un guvern conservator precendent, ca și de șantajele OPEC-ului, demonstrate prin embargoul petrolului din anii 1970. Doamna Thatcher a vrut să scape Marea Britanie de șantajul minerilor din industria cărbunilor (vedeți, în articolul meu, ce a spus, în 1865, Jevons despre cărbunii Marii Britanii) și a mers pe ideea înlocuirii cărbunilor și petrolului cu energia nucleară.

      Pentru a convinge opinia publică britanică despre efectele nocive ale cărbunilor și petrolului, Doamna Thatcher avea nevoie de „ștampila” oamenilor de știință. Așa că a luat bani din buget, i-a pus pe masa Societății Regale și a spus: Banii sunt pe masă, este datoria voastră să demonstrați că arderea cărbunilor și petrolului produce încălzirea globală, iar singura soluție este renunțarea la aceste surse de energie și trecerea pe energie nucleară.

      Niciodată, în istoria omenirii, politizarea științei nu a fost o idee inteligentă și productivă, ba din contra (de exemplu, teoria eugeniei, vernalizarea lui Lâsenko, dopajul sportivilor ca politică de stat în RDG,URSS și Rusia).

      • Motto: Pe Doamna de Fier o blesteamă toți stângiștii, cântau cântece batjocoritoare când a murit, și totuși sub ea șomajul a scăzut, cheltuielile cu sistemul de sănătate au crescut, numărul de angajați în sectorul public a crescut, numărul de persoane care își permit să cumpere case sau mașini așijderea – ea era mai stângistă decât ei! – un troll de forumuri.

        E foarte posibil ca, în chestiunea reducerii dependenței de combustibilul fosil, să se fi început de la o gogoașă propagandistică.

        Dar ceea ce a început acum 40 de ani a dat roade azi. Adică migrația capitalului spre industria energiei verzi, împreună cu migrația forței de muncă, a cercetătorilor și a industriilor înrudite (spre exemplu cea a componentelor electronice) a pus în practică sloganul lui Edison: ”peste câțiva ani, lumânarea va fi un lux, nu becurile noastre!”

        Acum 5 ani, un panou solar mic (100 mA) costa vreo 250 de lei. Acum 4 ani, 149 de lei cu tot cu TVA. Vara asta se poate cumpăra cu vreo 80 de lei de pe eBay. Chinezul suportă el expedierea. După cum îi știm pe chinezi, dacă vând ei panoul cu 80 de lei cu tot cu transport, sigur îi costă 20 de lei să îl facă.

        Comuniștii au construit în anii 1980 încălzitoare solare de apă deasupra parcărilor de la hotelurile de pe litoral. Nu erau eficiente fiindcă foloseau doar țevi, nu tuburi vidate, dar aveau o suprafață uriașă, sute de mp, care compensa. 30 de ani mai târziu, un încălzitor solar pentru o casă costă de la 600 la 1300 de lei. Un panou fotovoltaic de 250 W costă vreo 600 de lei.

        Adică investind în piese o sumă nu prea mare, mai puțin decât ar costa o mașină modernă, poți să dobândești apă caldă sau energie pentru o casă pentru tot sezonul cald. Consumi gaz sau curent din rețea numai când e vreme rea.

        Răspunsul thatcherilor noștri, la fel de stângiști ca răposata, a fost cam așa: suntem foarte îngrijorați de acțiunile cetățenilor care fug de sistemul centralizat de încălzire sau energie, ca și de șantajele lor, când nu vor s-o voteze pe primărița cu RATB și încălzire gratuite. Așa încât ar trebui interzise centralele casnice, sursele de energie neconvenționale și debranșările! ;-)

        • @Nautilus – montați-vă panoul ăla de 250W pe casă și spuneți-ne câtă energie (Wh) obțineți în realitate de la el în 24 de ore :)

          Lăsați-l să îmbătrânească un an și la vara viitoare spuneți-ne din nou câtă energie mai obțineți de la el, în ciuda încălzirii globale care ar trebui să-i crească producția de la an la an :)

          Spuneți-ne și cum ați trecut iarna cu energia generată de acel panou. Și last but not least, instalați-l pe banii dvs, nu pe bani publici, luați de la toți cetățenii. Dacă fiecare familie din România ar cheltui 600 lei pentru câte un panou de 250W, țara ar intra în recesiune :P

          • @ Harald (15/08/2016 la 12:50)

            ” montați-vă panoul ăla de 250W pe casă și spuneți-ne câtă energie (Wh) obțineți în realitate de la el în 24 de ore ”

            Daca conectati un consumator cu puterea nominala de 200 W (sa zicem 13 becuri LED, cam atatea becuri sunt intr-o casa obisnuita aprinse simultan) in 8 ore (minim de lumina naturala/solara) energia consumata va fi de 1600 Wh (1,6 kWh). Un bec cu LED produce energie luminoasa egala cu cea a unui bec cu incandescenta de 100 W dar consuma energie electrica echivalenta unuia de 13 W.

            Daca nu conectati nici un consumator, atunci evident ca energia consumata va fi zero. Pentru cresterea eficientei, se poate conecta o baterie tampon care poate inmagazina energie (in exces) si o poate debita cand este nevoie.

            Un panou solar functioneaza pe baza de lumina de la soare si nu pe baza de efect termodinamic; incalzirea globala nu inseamna neaparat cresterea numarului de ore in care exista lumina naturala (zi lumina mai lunga); daca se intampla ca ziua sa fie de 16 ore – in anul urmator – productia se va dubla.

            Cat priveste „imbatranirea” aceasta se intampla nu numai la panouri solare ci si la generatoarele electrice din centralele electrice clasice care, avand multe piese mecanice in miscare, necesita si costuri de intretinere mai mari.

            In rest cred ca fiecare ar trebui sa se preocupe mai putin de cum isi cheltuie fiecare banii lui, este doar treaba lui !. Cum sunt cheltuiti banii publici , cei ma vehementi ar trebui sa fie contribuabilii din tara si nu cei afara (eu insumi fiind din aceasta ultima categorie) ….care contribuim mai deloc.

            Sper ca nu voi fi apostrofat cu: propaganda „iecologista”, ideologica, stangist, etc. in cazul in care acest comentariu va fi publicat. Este o opinie si nu pretind ca sa fie unanim acceptata.

            • @Dan G – energia necesară este dictată de consumatori, nu de generatoare. În asta constă principala mistificare a promovării panourilor solare ”de 250W”.

              Dacă vreți să aprindeți becuri în casă la 9 seara, atunci vă trebuie energia, nu la 12 la amiază când o generează panoul (asta dacă în ziua aia generează ceva sau nu). Bateriile funcționează în curent continuu, iar compatibilitatea cu rețeaua de 230V alternativ necesită redresoare și invertoare. Care au TOATE randament subunitar. Adică fiecare Watt consumat de un bec (fie el și cu LED-uri) necesită probabil 3-4 Watts generați. Luați un creion și o foaie de hârtie, calculați costurile și amortizarea întregului lanț (panou, baterii, redresoare, invertoare) și vedeți dacă merită.

              A avea o opinie argumentată pe un anumit subiect nu are legătură cu calitatea de contribuabil fiscal sau cu lipsa ei. Omul e liber să-și cheltuie banii personali așa cum dorește, dar nu e liber să pretindă că îi cheltuie eficient atunci când metoda lui generează pierderi. Iar când acel om nu se rezumă la cheltuirea banilor personali, ci promovează cheltuirea de bani publici în maniere generatoare de pierderi, ideologia și propaganda nu pot ține loc de bun-simț economic.

              În rest, îmi mențin punctul de vedere, instalați-vă panoul ”de 250W”, faceți toate calculele și vedeți unde ajungeți în materie de preț per kWh. Este adevărat că și un generator clasic îmbătrânește ți necesită întreținere. Dar la generatoare de 50-200 MW, scăderea producției de energie ca urmare a îmbătrânirii sau costul per KWh al operațiunilor de întreținere sunt absolut infime, pot fi considerate neglijabile.

            • @Harald 16/08/2016 la 14:08)

              Energia electrica are multe avantaje dar marele ei dezavantaj este ca “nu poate fi stocata” decat cu cheltuieli relativ mari in raport cu cea inmagazinata in combustibilii lichizi sau solizi; de aceea poti porni toate “generatoarele” (fie masini sincrone sau alte“generatore electrice” in definitia din fizica) conectate intr-o retea (fie si nationala) daca nu “switch ON” nici un consumator (electrical load) energia contorizata (consumata) va fi zero.

              Nu este nici o mistificare ci este un adevar stiintific.

              Panourile solare genereaza current continuu si ca atare energia neconsumata pe timpul zilei se poate “inmagazina” si consuma seara / noaptea chiar direct de unii consumatori (chiar becurile cu LED, LED-ul fiind o dioda redresoare).

              Este nevoie de convertor DC/AC (static, electronica de putere) daca trebuie sa alimentezi consumatori in curent alternativ; randamentrul acestora in zilele noastre este foarte ridicat.

              “……fiecare Watt consumat de un bec (fie el și cu LED-uri) necesită probabil 3-4 Watts generați.”

              Un panou solar “consuma lumina de la Soare” si dupa cate stiu eu nicaieri in lume nu se plateste taxa pe aceasta lumina; inca e “free of charge ” dar poate vine cu cineva cu o propunere !

              E adevarat, costa ca sa-ti cumperi la un panou solar dar nimeni nu ma opreste pe mine (sa pe multi altii care doresc) sa fac o asemena investitie.

              Ideal, ar fi sa nu investesti nimic si asa ai numai profit ! N-ai avea nevoie nici de hartie si / sau creion.

              Desi incepeti pozitiv cu “Omul e liber să-și cheltuie banii personali așa cum dorește,” …..continuati cu “…… dar nu e liber să pretindă că îi cheltuie eficient atunci când metoda lui generează pierderi”.

              Pierderile generate sunt ale lui pe baza deciziei lui si poate pretinde orice !. Este treaba lui si numai a lui sa-si cheltuiasca banii cum doreste si sa pretinda ce doreste. Nu are nevoie de aprobare sau compatimire de la mine sau de la oricare alta persoana.

              “A avea o opinie argumentată pe un anumit subiect nu are legătură cu calitatea de contribuabil fiscal sau cu lipsa ei.”

              E adevart dar nu tine loc de contributie la banii publici;altfel suna a la Caragiale ‘vai …..tarisoara mea ma doare sufletul de ea“.

              “Iar când acel om nu se rezumă la cheltuirea banilor personali, ci promovează cheltuirea de bani publici în maniere generatoare de pierderi, ideologia și propaganda nu pot ține loc de bun-simț economic.” Cine stabileste “maniera generatoare de pierderi ?

              Ideologia si propaganda este adevarat nu poate tine de bun simt-economic.In majoritatea zdrobitoare a situatiilor (inclusiv cea specificata dvs.), trebuie si cunostinte solide de specialitate oricare ar fi acestea: medicale, tehnice, sociologice etc. !.

            • @Dan G – nu înțelegeți tot peisajul, iar unde nu înțelegeți adăugați morală și judecăți de valoare, ceea ce n-are nimic de-a face cu subiectul. E adevărat că panourile generează curent continuu, dar orice electrician sănătos la cap (asta ca să nu mai vorbim de ingineri) o să vă spună că aveți nevoie de transformatoare și redresoare ca să încărcați bateriile de la rețea. Nu vă puteți baza doar pe panouri pentru a ține bateriile încărcate, ori le încărcați din rețeaua de 230V, ori aveți un generator diesel sau pe benzină, dacă nu e disponibilă conectarea la rețea în locația respectivă. Asta dacă vreți să alimentați realmente ceva din acele baterii. Dacă nu, nu :P

              Și nu e nicio ”grijă pentru țărișoară”, am luat de mult măsuri să nu mă mai afecteze ce face ”țărișoara”. Dar ar fi de preferat ca România să devină totuși o țară unde să se poată trăi decent, nu o țară în care fiecare licean care înțelege ceva din cum merg lucrurile trebuie să-și facă planuri de emigrare. Însă moriștile pe dealuri și panourile solare pe case nu sunt un pas în direcția corectă, sunt unul în direcția greșită. Iar dacă nu puteți înțelege o asemenea corelație, chiar nu vă pot ajuta cu nimic. Unele lucruri trebuie să le înțeleagă fiecare singur.

            • @ Harald (17/08/2016 la 11:54)

              Inteleg ca vreti sa aveti dreptate – intotdeuna – dar daca ati incerca sa eliminati din „ecuatie”reteaua electrica (a furnizorului de electricitate care include si energia verde de la hidrocentrale ) de 230 V ati putea intelege ce-am spus. Daca nu, nu; si veti continua sa recurgeti la limbajul de mai sus.

              „Nu vă puteți baza doar pe panouri pentru a ține bateriile încărcate”

              Eu ma pot baza, poate dvs. nu …datorita nivelului de cunostinte tehnice pe care il aveti (ati recunoscut lipsa lor intr-o postare pe acest forum) si a ideilor preconcepute pe care le vehiculati in lipsa acestora.

              Eu am vorbit dpdv tehnic iar dvs.din punct de vedere profit.

              In istorie au existat situatii similare (cand unii gandeau la profitul imediat): doar cateva exemple: automobilul , avionul, robotii, comunicatiile etc.

              Pentru mine este pierdere de timp sa continui mai ales ca forumul – apud Harald – este o joaca pentru adulti”!

              ===========================================================
              Harald spune(30/05/2016 la 12:14)

              ……….Forumul e un loc de joacă pentru adulți, nimic mai mult. Un loc de joacă mult mai civilizat decât altele, dar totuși un loc de joacă.

              http://www.contributors.ro/economie/ipocrizia-elitelor-politice-a-sistemului-financiar-global-si-a-celui-fiscal-international-trebuie-oprita

              ===========================================================

              Sanatate si Succesuri.

            • @Dan G – păi, de ce nu vă ocupați cu ceva mai util, dacă forumul e așa o pierdere de vreme? Se pare că postați cu mare interes :P deși nu e tocmai locul unde să cereți informații tehnice pentru o eventuală instalație pe care v-o construiți :)

              Am evaluat serios problema asta în urmă cu vreo 15 ani, concluzia a fost că e mai ieftin să-mi plătesc factura la furnizorul de energie electrică, iar asta nu s-a schimbat de-atunci. În rest, fiecare e liber să-și instaleze pe casă ce jucării dorește. Și fiecare e liber chiar să se mintă singur că acele jucării sunt eficiente economic sau că Germania ține în spate țările est-europene membre UE. Numai că orice psiholog o să vă confirme că astea se numesc nevroze :P

            • @Harald (18/08/2016 la 20:39)

              1.- Nu eu am sus ca forumul este pierdere de timp ci chiar dvs…. asa cum se vede de mai sus (“forumul e un loc de joaca “…deci nu e ceva serios ci “ o pierdere de vreme”). Eu comentez cand am ceva a spune.Cu umilinta trebuie sa recunosc ca sunteti NUMBER 1 la postari si nu va invidiez pentru ” așa o pierdere de vreme”.

              Eu ma ocup de foarte multe lucruri utile printre care si a ajuta cu experienta mea (cum spunea si recomanda si dl. Cranganu) si pe altii sa inteleaga anumite lucruri din afara ariei lor de expertiza (daca doresc) si pentru asta unii colegi imi spun “profesorul”.

              2.-Nu eu am cerut informatii tehnice ci am dat: e ca in bancul de la Radio Erevan. Dvs.,ati incercat sa va aratati nivelul cunostintelor in domeniul electric iar cand nu ati avut argumente ati folosit un limbaj specific.

              3.-Evaluarea de acum 15 ani este “obsolete”;de aunci s-au schimbat multe in electronica de putere si in tenolgia bateriilor pe are nu aveti cum sa le cunoasteti nefiind in “branșă”

              4. Asa cum am spus mai sus inteleg ca in orice imprejurare vreti sa aveti dreptate Fiind un copil “precoce” (la 4 ani prin anii ’75, asculati la VOA si FE) cum ati marturisit dvs.iar astazi “ orice psiholog o să vă confirme că astea se numesc nevroze ”……sau altfel in limbajul ( nu ma pricep deloc in acest domeniu).
              ===============================
              Harald spune (12/08/2016 la 21:01)

              “ …… tot în România comunistă am crescut și eu, dar ascultam încă de pe la 4 ani Vocea Americii și Europa Liberă împreună cu bunicul….. “
              http://www.contributors.ro/reactie-rapida/erdogan-in-rusia-despre-vitalitatea-dictaturilor/
              ================================
              N-as fi vrut sa va raspund dar am fost provocat de cele scrise de dvs. si cred ca acest comentriu se califica penru pubicare.

            • @Dan G – atunci, printre foarte multele lucruri cu care vă ocupați, ajutați-ne cu experiența dvs. și prezentați-ne parametrii tehnico-financiari ai instalaâției pe care v-ați construit-o. Ce putere generează, ce consumatori alimentați, e sau nu conectată la rețeaua de 230V, cât a costat, în cât timp planificați să o amortizați, cât vă costă fiecare kWh obținut ș.a.m.d. Asta înseamnă experiență, construirea uneie instalații relații, nu discuții de bodegă pe tema presupusei ei eficiențe.

              Și nu e cazul să vă cereți scuze la fiecare postare și nici să faceți mereu referire la persoana interlocutorului. Un psiholog ar spune că e un mod de a vă cere scuze pentru că existați, iar asta nu are nicio legătură cu subiectul discutat, ci cu experiențele din copilăria mică. Însă cum @Harald nu e psiholog, n-o să susțină așa ceva :P

            • @ Harald (20/08/2016 la 13:29)

              Nu este locul si nici nu sunteti persoana s-o cereti si iata cateva motive.

              1. Forumul este un loc de joaca nu-i asa ? si nu o autoritate in vreun domeniu.
              2. Asa cum ati declarat intr-o postare anterioara (@Harald ar spune ca n-are legatura cu subiectul, ha, ha !) in UK va ocupati de infiintarea de firme pe care le faceti sa mearga si apoi dispareti de pe forum pe perioade de 6 – 12 luni, nu-i asa ?

              Va rog sa luati initiativa si sa va prezenati realizarile dvs. facand abstractie de faptul ca de ceva timp se observa ca sunteti foarte prezent pe acest forum.

              Ceea ce tu nu faci nu cere altuia sa faca, nu-i asa?

              Dupa ce va prezenati realizarile dvs. va citez “Asta înseamnă experiență, …… nu discuții de bodegă….”

              3. Oricum documentatia pe care o cereti nu este de nivelul unui “electrician sanatos la cap” iar dvs. ma indoiesc ca aveti cunostinte tehnice necesare: vorbiti tot timpul doar de 230VAC dar nu este singura tensiune de utilizare.

              Pentru informarea dvs., in multe tari inclusiv in USA electricienii sunt licentiati de autoritatile federale/statale nu ca in UK unde oricine se poate declara electrician.

              4. Daca ati fi vizionat filme western (pe vremea cand ascultati la radio sau mai tarziu), veti fi observat ca fermierii aveau mori de vant ( “moristi”) care foloseau enrgia eoliana pentru a “furniza” apa pentru vite; la fel olandezii (si spaniolii) foloseau direct energia mecanica produsa de morile de vant (nu via energie electrica care are alte avantaje).

              5. “ Însă cum @Harald nu e psiholog, n-o să susțină așa ceva” …… atunci de ce ar ar afirma acelasi @Harald (despre mine, in precendenta fraza) -: “Un psiholog ar spune că e un mod de a vă cere scuze pentru că existați…..”.
              Stilinconfundabil @Harald: nu are cunostinte intr-un domeniu, afirma ce ar spune un profesionist si chiar pretinde sa i se prezinte “parametrii tehnico-financiari”.

              O zi buna tuturor !

          • Producătorii susţin că un panou solar clasic (amorf) poate genera 80% din amperajul nominal după 25 de ani de utilizare continuă.

            Dar când unul din primele panouri vândute publicului în 1980 (12 V / 33 W) a fost testat în 2012, a produs 37,2 W (2,5 A la 14,8 V).

            Kyocera, care produc panouri solare de decenii bune, au făcut un sondaj printre clienţii lor mai vechi. Trei seturi de panouri solare, montate în 1984, în Stockholm, Tokyo şi un sat din provincia Gansu (China) puteau genera un amperaj apropiat de cel nominal în 2011.

            • @Nautilus – ar trebui văzut care au fost condițiile de testare. Ar fi prima situație când transparența și etanșeitatea unui material cresc odată cu îmbătrânirea :P

              Nu s-a depus praf, nu s-au așezat păsări pe el, nu au căzut frunze, nu a bătut grindina? Sau toate astea l-au făcut și mai strălucitor decât era la ieșirea din fabricație? :)

      • Doamna Thatcher – Intre Mit si Realitate

        Daca ne aflam intradevar la inceputul unei faze de incalzire globala, cred ca aceasta va veni treptat (de-a lungul catorva sute, mii, zeci de mii sau poate chiar milioane de ani). Nu este exclus insa ca dioxidul de carbon (un gaz de sera) emanat in cantitati uriase in atmosfera -in urma arderii combustibillilor fosili- sa accelereze acest proces. Sincer sa fiu nu ma pot exprima pe marginea acestui subiect (nu am studiat fenomenul, subiectul ma depaseste). Cert este insa ca emanam cantitati uriase de gaze de sera!

        https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_carbon_dioxide_emissions

        Mai jos insir cateva “realitati“ din Europa:

        1. Europa nu este bogata in sisturi gazoase.
        2. Cosurile centralelor electrice (inclusiv a celor pe gaz) si tevile de esapament emana poluanti chimici si particule fine, care ne afecteaza sanatatea.
        3. Europa este dependenta energetic de exportatori (in mare parte de vecinii batausi de mai la est).
        4. Europa dispune de resurse mari de energie eoliana si solara (numai resursele eoliene accesibile depasesc cererea actuala de electricitate de 6 ori)
        5. Germania, Franta, UK si alte tari din UE au trasat o noua strategie energetica. Strategia pusa in aplicare de Germania este extrem de ambitioasa, scopul final fiind ca in 2035 circa 60% (poate chiar mai mult;) din productia de energie sa vina din surse regenerabile.
        5. Parcurile eoliene onshore produc electricitate la preturi competitive.
        6. Parcurile eoliene offshore vor produce electricitate la preturi competitive in urmatorii 5-7 ani.
        7. Peste 80% din automobilisti circula sub 50 km /zi (lucru, cumparaturi, copii la scoala, etc).
        8. Poducatorii de automobile au inceput sa ofere automobile hibride si electrice la preturi convenabile. Strategia lor pe termen mediu (pina in 2020) este electrificarea gamei de automobile in intregime (vezi strategia Mercedes Benz, VW, Renault, etc).
        9. Cererea de electricitate va creste.

        Chiar nu are sens sa mergem saptamanal la pompa sa platim cu cardul la rusi si la seici… din momentul in care putem circula mai ieftin (12 kw/100 km) cu electricitate produsa local…. si avem reusrse proprii (inepuizabile) mai mult decat putem consuma. In plus, ne bucuram si de restul beneficiilor care ne afecteaza viata de zi cu zi: ocrotirea sanatatii copiilor nostri, milioane de noi locuri de munca, dezvoltare durabila, stabilitate economica, reducerea dependentei energetice si a riscurilor geopolitice, etc.

        • Cert este că orice suprafață de luciu de apă emană cantități astronomice de gaze de seră, mai cunoscute sub numele de vapori de apă. Dioxidul de carbon este în cantități absolut minore, comparativ cu vaporii de apă.

          Automobilele electrice sunt într-adevăr utile în marile orașe, strict din motive de poluare, la fel ca și transportul în comun electric. Dar procentul de automobiliști care circulă x kilometri pe zi este nerelevant, volumul actual de transport (persoane + mărfuri) nu se poate baza pe transport electric într-o țară ca România.

          Cât despre eoliene și alte regenerabile, se pot umple toate dealurile cu ele atât timp cât populația este obligată să suporte costurile (certificate verzi) pe factura de energie electrică. Numai că bunul simț va învinge, mai devreme sau mai târziu, iar oamenii vor refuza să mai sponsorizeze astfel de distracții. Mai mult sau mai puțin explicit.

          Iar strategia ”extrem de ambițioasă” a Germaniei va fi sever contrazisă de realitate, nicio grijă :P

        • domnu Florix se vede dupa Marte ca faci parte dintre visatori, ca sa ma exprim elegant. Nu m-as fi bagat in discutie deoarece gasesc argumetele d-voastra absolut naive, dar am vazut ca da-ti exemplu Germania.

          Doar asa, sa bag batul prin gard, in Ge la EON particularii platesc 24 centi pe kwh, daca am inteles bine in Ro osta mai putin decit jumate. Pretul imens al kilowatului ora vine din multimea taxelor suplimentare menite a crea supravietuirea artificiala a energiilor verzi.

          In aceste conditii orice incercare de calcul economic al eficientei energiilor verzi, atit pe termen scurt cit si-n vecii vecilor, amin, e o gluma proasta.

          • Strategistii germani (care au trasat strategia energetica) sunt naivi? Chiar asa? Guvernul federal probabil ca trebuia sa consulte strategisti romani sau albanezi (unde electricitatea este mai ieftina, vezi pagina 47;)

            https://www.destatis.de/DE/Publikationen/Thematisch/Preise/Energiepreise/EnergyPriceTrendsPDF_5619002.pdf?__blob=publicationFile

            In Germania nu avem gaze, in Marea nordului presiunea la gaze scade… si va scade si pe gazoductul Nord-Stream in cel mult 20 de ani. Punem osul si platim un pret mare pentru stimularea investitiilor in energii regenerabile (cercetari, learning curve, synergies, economies of scales, etc) tinta finala fiind reducerea costurilor. Electricitatea produsa in parcuri eoliene offshore (LCOE) a scazut masiv in ultimii ani (de la €140 in 2013 – la €80). In final, vor apela toti la beneficiile electricitatii din resure regenerabile – la costuri competitive.

            http://www.energy.siemens.com/hq/pool/hq/power-generation/renewables/wind-power/SCOE/Infoblatt-what-is-the-real-cost-of-offshore.pdf

            P.S. Alternativ, strategistii germani puteau dezvolta noi centrale atomice sau pe lignit (Braunkohle) in apropierea localitatii tale. Probabil ca factura la electricitate ar fi mai ieftina in ultimii ani (la prima vedere) dar cine platea in continuare subventiile ascunse la Braunkohle (miliarde pe an) in transport, cai ferate, recultivare, tratarea bolilor, Ausnahmeregelungen, Folgekosten, samd; cine platea in continuare subventiile la energie atomica (cercetare, tratarea bolilor, depozitarea si transportul deseurilor radioactive, alte privilegii ascunse, etc?)

            • @Florix – în Germania nu aveți gaze, aveți în schimb agenți de influență ruși la toate nivelele și în toate partidele, așa ați ajuns să închideți toate centralele nucleare ale țării și să ”puneți osul” la a-i plăti lui Putin gazul importat prin Nord Stream.

              Ce zici, funcția de director la Nord Stream și salariul de 1 milion de euro pe an, acordate lui Gerhard Schroeder după ce n-a mai fost cancelar, reprezintă un fel de răsplată din partea lui Putin sau un fel de pedeapsă pentru gazoductul pe care l-a aprobat în calitate de cancelar? :P

              P.S. Cea mai ineptă formă de propagandă ecologistă întâlnită în Germania, predicată în fața unor copii de clasa a VI-a, pe vremea când ”Marele Satan” în fața ecologiștilor germani era McDonalds: ”pentru fiecare hamburger se taie câte 5 copaci în pădurea amazoniană” :)

              Mi-au trebuit ore întregi de research ca să înțeleg care era realitatea obiectivă (vaci, hectare și copaci) din spatele acelei propagande, însă copilul venise total îndoctrinat și era ferm convins că așa e cum i s-a spus la școală. Astăzi, ca adult, e capabil să deosebească adevărul de minciună și nu dă doi bani pe ecologiștii germani și pe marxismul lor cosmetizat. Dar povestea cu cei 5 copaci a fost realmente traumatizantă în clasa a VI-a :P

            • Despre energia verde:
              1. practic eolienele au ajuns la saturatie, sunt deja peste 26000 care produc ca. 13% din consum, dar cresterea nu mai e posibila, s-au ocupat pur si simplu zonele cu vint, la sol deja nu mai sunt dorite de populatie, pe mare in apropierea malului unde adincimea nu depaseste 30 de metri, e plin.
              2. o parte din eolienele din marea Nordului nu sunt bransate deoarece nu exista linie de curent catre sudul tarii. Aceasta ar costa citeva miliarde dar poporul nu vrea sa vada stilpi ci sa se faca subteran, ceea ce ar mai costa citeva miliarde. Siemens are un mare parc eolian acolo cu care se fotografiaza. Apropos Siemens are deja eoliene cu o putere de 8MW, lungimea unei pale 75 de metri.
              3. solarele poti sa le uiti, pe aici ploua, ploua, ploua.
              4. energia vegetala, are un potential de max. 1%.

              Cele mai optimiste planuri vorbesc de ca. 35% energie verde pina-n 2020.

              de unde vine restul?

            • @neamtu tiganu

              Capacitatea turbinelor eoliene instalate in Germania este in jur de 41,6 GW (din care circa 2,5 GW offshore, restul onshore). Resursele eoliene offshore accesibile in apele teritoriale ale Germaniei depasesc capacitatea de 60 GW. Guvernul Federal a aprobat in teritorul german al Marii Nordului (in afara zonei economice EEZ) si in Marea Baltica dezvoltarea noilor parcuri eoliene offshore care cuprind 4.700 turbine cu o capacitate totala de 21,5 GW (randamentul pentru fiecare MW instalat in aceste parcuri este dublu fata de turbinele instalate onshore, datorita dimenstiunilor rotoarelor si a intensitatii vantului).

              https://www.wind-energie.de/en/infocenter/statistiken/deutschland/installed-wind-power-capacity-germany

              https://www.wind-energie.de/en/policy/offshore

              https://www.bfn.de/fileadmin/BfN/meeresundkuestenschutz/Bilder/Karten-Grafiken/Offshore-en-Windkraftprojekte-Nordsee-sowie-Kabelanbindungen-en.jpg

              Panourile solare completeaza parcurile eoliene -onshore- in special pe timpul verii (cand viteza vantului este mai redusa). In lincul de mai jos poti observa distribuirea pe surse a electricitatii produse in Germania (apasa butonul “all sources“ si navigheaza pe luni)

              https://www.energy-charts.de/power.htm

              Sus pe „Energy” poti visualiza charturi diferite (pie, bars) https://www.energy-charts.de/energy.htm

              Aici un articol interesant pe marginea subiectului.

              https://www.fraunhofer.de/content/dam/zv/en/Research%20Topics/energy-living/The%20importance%20of%20offshore%20wind%20energy%20in%20the%20energy%20sector%20and%20for%20the%20german%20energiewende_executive-summary.pdf

        • @Florix – în urmă cu 30-35 de ani, în România (și în RDG) se construia comunismul. Și viitorul luminos (inclusiv al energiilor regenerabile) trebuia să țină loc de orice. Așa e acum în Germania, viitorul luminos al energiilor regenerabile ține loc de orice. Noroc că firmele germane de componente auto își pot realiza acum producția în România, în Ungaria, în Polonia etc. astfel încât toată Europa de Est poate ”pune osul” la viitorul luminos al Germaniei :P

          Iar dacă Statele Unite nu încurajau fracturarea hidraulică până la nivelul la care să se prăbușească piața mondială a petrolului, viitorul luminos al Germaniei ar fi asigurat și viitorul luminos al Rusiei. Tot pe seama est-europenilor.

          • @Harald

            Nu stiu cum a fost in urma cu 35 de ani (eram mic atunci, aveam alte interese). Doresc doar sa te informez ca nu am nimic impotriva inovatiilor din industria exploatarii gazelor si a petrolului. Aplaud eforturile depuse de USA in stabilizarea pretului la petrol. Fara acest efort, puterile inflationare probabil ca ingradeau flexibilitatea bancilor centrale (in special FED si ECB) sa faca apel la politica monetara „zero dobanzi” pentru mentinerea cresterii economice pe linia de plutire. In plus, astazi platesc cu cardul la pompa 1€ pe litru (in loc de doi) dar jumatate din banii mei lasati la pompa tot la rusi si la seici se duc. Ma bucur insa ca in cateva luni am sa platesc numai 2€ /100 km (parcursi prin oras) catre producatorii germani de electricitate.

            P.S: Nu sunt interesat de polemice. Deschide te rog lincul de mai jos si acceseaza in gafic „operating bugetary balance” acolo unde scrie „expenditure”. Contribuabilii germani platesc pentru noii memebri din Est – 14 miliarde – in fiecare an, sa isi puna si ei economiile pe picioare (la unii beneficiari insa lipsa bunului simt depaseste limitele).

            http://ec.europa.eu/budget/figures/interactive/index_en.cfm

            .

            • @Florix – contribuabilii germani plătesc penrtu țările est-europene bani care se întorc la companiile germane prin șmenurile pe bani publici marca Siemens, E.ON, Erste și altele asemenea. Chiar și companiile germane cinstite, gen Daimler sau Bosch, tot folosesc România și alte țări est-europene pe post de colonii cu forță de muncă ieftină, dar măcar acelea respectă niște reguli ale economiei de piață liberă. Reguli pe care Germania însăși nu le respectă, pentru că acolo economia de piață e ”coordonată”, nu e liberă.

              Și dacă în US și în UK există e legislație care sancționează penal la ele acasă companiile care dau mită indiferent unde pe planetă, în Germania nu există o astfel de legislație. Companiile germane dau mită într-o veselie în Europa de Est, exact pentru a obține contracte pe acei bani plătiți la origine de către contribuabilul german. Siemens e de departe campioană la astfel de operațiuni, în special cu echipamente medicale de milioane de euro bucata. Fără supărare, dar ăsta nu e tocmai un bun motiv de recunoștință.

              Iar când banii plătiți de contribuabilul german ”pentru ca țările din est să-și pună economiile pe picioare” ajung la Strabag, la Max Boegl sau la Wilhelm Geiger, s-ar crede că lipsa de bun simț despre care vobești nu e la ”beneficiarii” români, ci în altă parte. Ce zici?

            • @Herald

              Ce pot spune la minciuni si la „imporscaturi cu noroi”?

              1. In Germania luarea si darea de mita in tarile din Uninea Europeana se pedepseste cu inchisoare pana la 5 ani (vezi lincurile de mai jos).

              https://dejure.org/gesetze/StGB/333.html
              http://www.korruptionsrecht.de/pdf/strafrecht.pdf

              2. Germania ocupa locul numarul doi in clasamentul investitiilor straine in Romania (dupa olandezi). Majoritatea investiilor germane (focusate in productie) creaza noi locuri de munca si contribuie la cresterea economica durabila a tarii. Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania) este reprezentanta oficiala a economiei germane si, totodata, cea mai mare Camera de Comert bilaterala din Romania. Infiintata in septembrie 2002, AHK Romania numara in prezent peste 530 de firme membre.

              3. In cazul in care britanicii chiar vor intoarce spatele Uniunii Europene (in urma referendumului Brexit), poavara pentru consolidarea economiilor noilor membri (din rasaritul Europei) va ramane pe umerii contribuabililor germani, francezi, olandezi si italieni.

              4. Daca Romania nu are norocul sa descopere zacaminte noi (importante) de gaz natural in Marea Neagra, atunci, strategistii romani vor planifica o noua strategie nationala energetica pentru urmatoarele decenii (securitatea energetica joaca un rol important in mentinerea predictibilitatii, a cresterii economice si a bunastarii pe termen mediu si lung). Resursele Romaniei de gaz natural si de carbune se subtiaza si, avand in vedere ca geopolitca resurselor naturale (the big game) a devenit din nou la moda, foarte probabil ca noua strategie va include intensificarea exploatarii surselor disponibile de energie regenerabila (strategii romani vor incerca sa reduca pe cat se poate de mult dependenta de gazul natural de pe gazoductele planificate, eg South Stream, Türkish Stream, etc).

              http://www.transelectrica.ro/web/tel/sistemul-energetic-national

            • @Florix – poate ar fi o idee bună să citești tu însuți ce scrie în al doilea link, despre multitudinea de situații în care mita nu este pedepsită de legea germană.

              În rest, investițiile germane în România nu sunt acte de binefacere și nu te-a invitat nimeni să elaborezi nici despre Brexit, nici despre ce vor face ”strategiștii” români în materie de gaze vs. cărbune. Ce fac contribuabilii germani e una, iar ce fac companiile germane e alta.

        • @Florix – s-ar putea să ți se pară greu de crezut, dar îți sunt profund recunoscător pentru comentarii :P

          Susțin de ceva vreme că Germania are practic un regim ideologic, iar comentariile tale mă ajută să-mi demonstrez teoria. Acest regim ideologic nu e condus de un ”tătuc” gen Putin sau Erdogan, dar e condus de o ”mamă”, adică tot la un părinte al națiunii s-a ajuns. În clipa în care oamenii au început să se refere la Merkel drept ”Mutti”, e clar că subconștientul începuse să le transmită ceva :)

          Gerrmania construiește ”o lume nouă”, ”un viitor mai bun”, iar multe dintre deciziile ei devin astfel explicabile. Guvernele de tip Große Koalition suspendă practic mecanismele democratice, pentru că țara ajunge să funcționeze fără opoziție. Sigur, Germania nu e Rusia și nici Turcia, opozanții politici nu sunt asasinați și nu sunt închiși. Germania e o țară civilizată, unde opoziția este dezactivată prin Große Koalitionen. Pentru cine nu știe, Republica de la Weimar s-a bazat exact pe astfel de Große Koalitionen. Iar urmările le cunoaștem cu toții.

          • Lasand la o parte retorica din perioada campaniilor electorale, indiferent cine s-ar fi aflat in ultimii 10 ani in Kanzleramt, strategia energetica a Germaniei era una si aceasi. In Germania traiesc peste de 80 milioane locuitori, densitatea populatiei este mare, distanta intre localitati este mica, iar cererea de electricitate si energie creste anual in paralel cu cresterea PIBului si a productiei industriale, etc. In lincul de mai jos incaodata distributia productiei de electricitate a Germaniei pe saptamani, luni, ani si sursele de productie (acceseaza butonul all sources). Acum, am si eu o intrebare: ce fel de centrale le-ai fi construit nemtilor in ultimii 10 ani daca erai tu seful cancelariei germane: (a) pe carbune, (b) atomice, (c) pe gaz rusesc, sau (d) resurse regenerabile?

            https://www.energy-charts.de/power.htm

            P.S. Energia regenerabila nu este altceva decat energie la pret competitiv – fara poluarea mediului ambiant. Copii europenilor din Estul continentului inhaleaza in continuare poluanti chimici, sufuri, noxe si particule fine… in timp ce liderii lor se schimonosesc la Merkel si fac misto de “cultul“ nemtilor cu energia regenerabila (nu este trist?)

            http://www.eea.europa.eu/themes/air/interactive/pm10

            http://www.eea.europa.eu/themes/air/interactive/so2

            • @Florix – Da, de asta e nevoie de 24 de miliarde de euro pe an subvenții, de competitiv ce e prețul regenerabilelor.

              Construcția conductei rusești care urma să alimenteze Nord Stream a început în 2005, deci în urmă cu 10 ani lucrurile erau deja aranjate. Astfel că aserțiunea privind ”indiferent cine s-ar fi aflat in ultimii 10 ani in Kanzleramt” e doar o formă de manipulare. Nord Stream are la momentul de față două conducte operaționale. Dacă se mai construiesc și celelalte două planificate, tot ”indiferent cine s-ar fi aflat in ultimii 10 ani in Kanzleramt” e argumentul ecologiștilor, right? :)

              Închiderea centralelor nucleare, decisă pe vremea cuplului Gerhard Schroeder – Joschka Fischer și accelerată ulterior de Merkel, face ca și astăzi în Germania să funcționeze termocentrale pe lignit, cărbune de proastă calitate. Dar isteria anti-nucleară a neamțului de rând și activismul ecologist nu se împiedică de astfel de detalii, odată ce linia partidului e trasată. Așa că rămâne cum am stabilit :)

              E treaba ta ce sursă pentru obținerea energiei electrice folosești și cât plătești pentru ea. Dar propaganda ecologistă bazată pe minciuni elaborate și jumătăți de adevăruri nu e acceptabilă. Idiosincraziile germane exploatate de agenții de influență ruși sunt doar germane, nu sunt ale Europei întregi.

            • @Herald

              Tu poitizezi orice orice subiect si orice discutie.

              1. Germania a importat mereu gaze din Rusia si pe timpul razboiului rece. In componenta actionariatului Nord Stream se alfa si companii germane BASF, RWE, etc cu o participare totala de 49% (ei l-au ales pe Schröder sa le reprezinte interesele).

              2. In tarile dezvoltate (Germania este cel mai mare producator de energie din Uniunea Europena), strategia nationala energetica se traseaza -in mod prudent- pe termen mediu si lung in urma consultarilor cu participanti din sectorul energetic si cu experti din diferite laboratoare (nu o traseaza partidele sau lideri politici „ideologizati” asa, de capul lor).

              3. Pretutindeni in UE, orice investitie noua in productia de electricitate este facuta (in urma unor analize) cu ajutorul unor mecanisme de suport – sub forma de ajutor de stat sau fonduri UE. Mecanismele de suport sunt valabile si pentru centralele nucelare (fonduri pentru constructie, fonduri pentru transportul si depozitarea deseurilor atomice, fonduri pentru cercetare, etc) in final insa, aceste fonduri tot de catre contribuabili sunt suportate. Reactoarele din centralele atomice germane (in mare parte cu o vechime peste 20,30 ani) trebuie reinoite, expertii Germaniei insa au decis in favoarea exploatarii surselor regenerabile. Astazi, electricitatea produsa in parcurile fotovoltaice si in turbinele de vant instalate onshore a devenit competitiva (la parcuri fotovoltaice tariful este de €73/MW) incepand cu anul 2020 subventiile pentru noile instalatii vor fi sterse (raman doar schemele de ajutor sub forma de scutiri de taxe).

              https://www.ise.fraunhofer.de/en/publications/veroeffentlichungen-pdf-dateien-en/studien-und-konzeptpapiere/recent-facts-about-photovoltaics-in-germany.pdf

              P.S. Administratia Obama este de centru stanga si iata ca strategia energetica SUA (o tara bogata in resurse de gaz natural si de petrol) tot pe exploatarea gazelor de sist si de petrol a fost trasata. Daca era McCain rezidentul in Casa Alba afirmai astazi ca strategia energetica SUA sunt meritele unui politicean care subscrie la ideologia de dreapta? In viitor, energiile regenerabile vor fi in mars si in SUA (indiferent cine va fi castigatorul alegerilor prezidentiale din toamna). Balansarea si diversificarea portofoliului de energie nu are multe tangente cu doctrinele partidelor sau cu retorica unor lideri politici.

              https://www.eia.gov/forecasts/aeo/pdf/electricity_generation.pdf

              P.S.2 Propun sa lasam Germania si SUA la o parte (ambele sunt tari superdezvoltate cu resurse financiare uriase si cu batalioane de experti;) Ce parere ai despre strategia energetica a Romaniei (citisem ca resursele de carbune si de gaz natural se epuizeaza in urmatorii 10 ani la ritmul actual de consum). Este adevarat?

              https://euracoal.eu/info/country-profiles/romania/

        • @Florix – mi-am exprimat părerea despre strategia energetică a României la un articol pe tema respectivă.

          Domeniul energiei ESTE profund politizat, nu l-am politizat eu. Nu m-am dus eu să mă leg cu lanțuri de calea ferată pentru a milita împotriva energiei nucleare și nu l-am votat eu pe un bufon ca Joschka Fischer. Însă pentru un politician nu culoarea politică este neapărat determinantă pentru decizii strategice, ci combinația dintre necesitatea de a obține voturi și propria agendă personală discretă.

          Angela Merkel nu crede în nimic, ea așteaptă să vadă încotro bate vântul și abia după aceea își exprimă poziția, deci culoarea ei politică declarată este nerelevantă. Însă în mijlocul isteriei actuale privind încălzirea globală, un politician care închide centrale nucleare și păstrează termocentrale pe lignit este cumva retardat sau mai degrabă corupt?

          Germania se află astăzi la finalul unei perioade similare cu cea de pe vremea lui Willy Brandt și Helmut Schmidt. Iar dacă la vremea aceea soarta germanilor din fosta RDG oferea cât de cât o justificare pentru relații mai bune decât era cazul cu lumea comunistă în general și cu Uniunea Sovietică în special, astăzi această justificare nu mai există.

          Ceea ce există în continuare este însă capacitatea Rusiei de a ”monetiza” corupția politicienilor germani, aceeași capacitate de pe vremea Uniunii Sovietice, pusă în aplicare cu aceleași metode (KGB / FSB) ba chiar și de către aceleași persoane. Pe vremea când oficial era rezident la Dresden, în realitate Putin se afla în RFG pentru contacte politice mai des decât le-ar plăcea unora dintre politicienii germani de astăzi să recunoască. Iar asta nu trece decât odată cu cariera acelor politicieni. Și până trece, va continua să se vadă în fiecare decizie strategică a Germaniei.

          • @Harald

            Chiar nu ma intereseaza istoria, retorica si deontologia unor lideri politici din trecutul apropiat sau mai indepartat. Avand in vedere ca pretul electricitatii produse din surse regenerabile a ajuns la preturi competitive (cu electricitatea produsa din resurse conventionale) cred ca de azi inainte trebuie sa ne focusam atentia asupra unor subiecte de actualitate e.g. (i) scenariului NEO Forecast /un scenariu in linie cu estimarile prevazute de Int’l Energy Agency IEA, si (ii) sceneraiul 2°C.

            Citez din scenariul NEO:

            „Electric car boom. EVs increase global electricity demand by 8% – reflecting BNEF’s forecast that they will represent 35% of new light-duty vehicle sales in 2040, some 90 times the 2015 figure.”

            Sursa: http://www.bloomberg.com/company/new-energy-outlook/

            „By 2040 global power sector emissions are still 5% higher than today. To bridge the gap to a two-degree emissions trajectory we would need another $5.3 trillion of investment in zero-carbon energy to 2040.”

            Sursa: https://www.bnef.com/dataview/new-energy-outlook-2016/index.html

            La baza scenariului NEO (scenariul 2040 in varianta moderata) sta prezumtia de crestere a ponderii automobilelor electrice cu 35% – pana in 2040. Nu este greu insa de anticipat ca numarul automobilistilor interesati pentru varianta electro /plug-in va creste in paralel cu evolutia pretului la baterii (este mai avantajos sa alimentezi masina cu electricitate la doza si sa iti faci drumurile zilnice la pretul de $2 /100 km). Din anunturile facute de producatorii germani de automobile (VW, Mercedes) intelegem ca noua lor tinta este electrificarea totala a flotilei „pas cu pas”. Cevy, Renault, Toyota, Ford, etc fac si ei anunturi similiare. Este tot mai evident ca in urmatorii ani se porneste o adevarata cursa a electrificarii automobilului (in acest context, prezumtia scenariului NEO s-ar putea sa fie mult prea conservativa). NEO-Forecast sau 2°C?

            https://www.mercedes-benz.com/en/mercedes-benz/next/advanced-engineering/electrifying-the-product-portfolio/

            https://www.youtube.com/watch?v=BJd89yQ001Y

            Cevy All Electric – http://www.chevrolet.com/bolt-ev-electric-vehicle.html

            • Sorry, conform Scenariului NEO, ponderea automobilelor electrice vandute in anul 2040 ar fi de 35% (nu se prea potriveste cu strategia producatorilor germani de automobile). Cred insa ca scorul final il va stabili piata libera – cererea si oferta – o evolutie naturala si independenta de retorica politicienilor cu incalzirea globala.

            • @Florix – sigur că nu te interesează istoria și politica, misiunea ta e să trollezi forumul cu postări pe teme presupus ecologiste. Postări care până la final ajung să se ocupe de toată planeta, în încercarea de a îndepărta atenția de la înțelegerile pe sub masă între Germania și Rusia.

              Însă indiferent dacă această misiune ți-ai atribuit-o singur sau ți-a atribuit-o cineva, am o veste proastă pentru tine: oamenii de bună credință sunt interesați și de istorie și de politică, pentru că ele îi ajută să înțeleagă de ce lumea de azi arată așa cum arată. Numai hipsterii s-au născut ieri :P

            • „Avand in vedere ca pretul electricitatii produse din surse regenerabile a ajuns la preturi competitive”…
              Asta e o minciuna pina la cer.. in Ge pretul electricitatii a crescut enorm prin taxe menite a subventiona regenerabilele, in medie pt. privati, e de 28,69 centi.

              Schemckeria e simpla, bag taxe pin-la Dumnezeu, energia ieftina e taxata suplimentar iar cea regenerabila sponzorizata si scutita de taxe si cu ingineria asta iata ca devin competitive.

              Vad ca repeti la nesfirsit prostia cu 2$/100km, cum ai facut socoteala? Ai socotit kwh 28,69? Sau masina merge doar la vale si n-are nici clima nici incalzire?

  37. @Florix

    În ediția tipărită de mâine a ziarului The New York Times veți putea citi un articol despre producerea de energie curată, articol care ar trebui să vă pună puțin pe gânduri, pentru că toarnă o grămadă de apă rece peste jarul ecologist.

    Dacă nu aveți acces la ziarul de mâine, îmi face plăcere să vă ofer copia mea personală a articolului, primită acum câteva minute prin abonament la ziarul electronic.

    How Producing Clean Power Turned Out to Be a Messy Business

    • Va multumesc pentru articol. In opinea mea, autorul articolului (David Gelles) nu si-a facut temele de casa.

      1. Companiile sectorului energetic s-au depreciat la nivel global datorita scaderiii pretului la petrol, si a cererii de energie pe piata (investitiile in sectorul energiilor regenerabile creaza milioane de noi joburi si stimuleaza o crestere economica durabila – o situatie win-win).

      2. USA este bogata in gaze naturale (388.8 Tcf proven in 2014) consumatia anuala fiind in jur de 300 miliarde CF. Daca sectorul energetic ar substitui centralele pe carbune cu centrale pe gaz natural (asa cum insinueaza autorul articolului) rezervele de gaz natural s-ar epuiza in urmatorii 20-30 de ani (dupa care USA ar intra in colaps?). Strategia decarbonificarii economiei prevede dezvoltarea energiilor regenerabile si acompanierea lor cu centrale electrice base-load (preferabil pe gaz) pentru mentinerea stabilitatii in retea. Resursele eoliene in SUA sunt inepuizabile si depasesc de 4 ori cererea actuala de electricitate (parcurile solare pot complementa acoperirea cresterii cererii pe timp de zi).

      https://www.eia.gov/dnav/ng/hist/n9140us2A.htm

      http://www.nrel.gov/gis/images/80m_wind/awstwspd80onoffbigC3-3dpi600.jpg

      3. Aseturile companiei NRG Inc insumeaza 47,776 MWs (in total) din care 689MWs parcuri solare si vreo 500 MWs turbine eoliene (ponderea energiilor regenerabile in prtofoliul lor este o gluma). Producatorii americani trebuie sa apese si ei pedala pe instalarea parcurilor eoliene, on- si offshore, parcuri solare precum si pe constructia infrastructuturii de transport (retele HVDC, etc). Resursele de gaz natural trebuie economisite pe cat se poate de mult (copii nostri doresc si ei sa se bucure de stabilitate in retea).

      http://new.abb.com/systems/hvdc

      http://www.energy.siemens.com/hq/en/sustainable-energy/scenario-2050.htm

  38. Presupun, in absenta unui exercitiu in acest sens, ca intreband pe strazile din New York despre Stanley Jevons, raspunsurile nu vor diferi foarte mult de cele obtinute la Bucuresti, bunaoara. Dar, dincolo de tonul arogant al autorului, manifestat cel putin in prima nota de subsol, marturisesc ca am cautat în literatura ecologistă din România îndemnurile hipsterești la bătăi cu jandarmii din Pungești si nu le-am gasit, chiar daca se spune ca sunt dese.

    • Este posibil ca și ecologiștii din New York să fie puțin familiarizați cu paradoxul Jevons. Dar chiar și la apogeul demonstrațiilor pentru interzicerea fracturării hidraulice în statul New York, nu am văzut bătăi cu polițiștii care apărau o proprietate privată și nici demonstrații cu peturi pe asfaltul de pe Fifth Avenue. O mică mare diferență, totuși…

  39. Pentru cititorii articolului Siria, războiul civil și schimbările climatice: O posibilă conexiune? Portretul geopolitic al unui stat fragil și vulnerabil

    Azi, 16 august, Proceedings of the National Academy of Sciences a publicat un interesant articol care analizează conexiunile dintre dezastrele climatice și conflictele armate civile din o serie de țări.

    Despre Siria, autorii scriu, printre altele:

    Recent analyses of the societal consequences of droughts in Syria and Somalia indicate that such climatological events may have already contributed to armed conflict outbreaks or sustained conflicts in both countries.

    Sursa:

    Armed-conflict risks enhanced by climate-related disasters in ethnically fractionalized countries

  40. SUA exportă țiței în 17 țări – Un succes răsunător al revoluției argilelor

    După un embargo de 40 ani de interzicere a exporturilor de țiței american, Congresul și Președintele Obama au autorizat, în decembrie 2015, reluarea acestor exporturi.

    De la începutul anului până în prezent, Statele Unite ale Americii au exportat peste 87 milioane barili de țiței și condensat în 17 țări: Canada, Franța, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Elveția, Israel, China ș.a.

    Pentru detalii, :

    Here’s Who’s Buying Up U.S. Oil
    Seventeen countries now receive long-banned American crude exports

    • @ Constantin Crânganu (17/08/2016 la 18:02)

      Ciudata includerea Canadei si a Marii Britanii in lista tarilor importatoare de „crude oil” din USA chiar daca este vorba de 2016.

      Nu pare verosimil deloc cele prezentate in linkul dat de dvs. pentru ca in 2015, Canadei este pe locul 5 si Marea Britanie pe locul 15 iar USA nu fiureaza in primele 15 tari exportatoare. Oare le-o fi scazut asa dramatic productia de „crude oil” incat sa ajunag importatori ?

      „Below are the 15 countries that exported the highest dollar value worth of crude oil during 2015:
      1. Saudi Arabia: US$133.3 billion (17% of total crude oil exports)
      2. Russia: $86.2 billion (11%)
      3. Iraq: $52.2 billion (6.6%)
      4. United Arab Emirates: $51.2 billion (6.5%)
      5 Canada: $50.2 billion (6.4%)
      6. Nigeria: $38 billion (4.8%)
      7. Kuwait: $34.1 billion (4.3%)
      8. Angola: $32.6 billion (4.1%)
      9. Venezuela: $27.8 billion (3.5%)
      10. Kazakhstan: $26.2 billion (3.3%)
      11. Norway: $25.7 billion (3.3%)
      12. Iran: $20.5 billion (2.6%)
      13. Mexico: $18.8 billion (2.4%)
      14. Oman: $17.4 billion (2.2%)
      15 United Kingdom: $16 billion (2%)”

      Rfreinta : http://www.worldstopexports.com/worlds-top-oil-exports-country/

      • Îmi pare rău că trebuie să dezamăgesc, dar nu este o legătură directă între exporturi și importuri de petrol.

        De exemplu, Statele Unite exportă țiței „ușor și dulce”, procesabil în rafinăriile Canadei și Marii Britanii. În același timp, SUA importă unele cantități de „țiței greu și acru” pe care îl rafinează instalațiile din Texas, Louisiana ori California.

        Datele citate în articolul indicat provin dintr-o sursă oficială: U.S. Census Bureau, așa că nu încap discuții aici.

        Dacă mai doriți o sursă oficială referitor la exporturile de petrol ale SUA către Canada și alte țări, puteți accesa site-ul oficial al Energy Information Administration:

        Exporturi în perioada Dec. 2015 – Mai 2016 (în mii de barili) către

        Canada
        11,207 10,120 7,983 7,718 9,721 9,543

        United Kingdom
        543 1,125

        Cantitatea ridicată de exporturi către Canada se explică prin faptul că embargoul exporturilor americane nu s-a aplicat Canadei.

  41. Exportul american de petrol poate e motivat si de faptul ca pentru cativa ani pretul va fi in zona de pana in $50 pe baril; tarile arabe petroliere nu au altceva (alte produse) sa exporte si vor tine acelasi de volum la export si catare pretul va fi stabilit de cerere – oferta (mare).

    Americanii sunt buni negustori si actioneaza ca atare. Si mai urmeaza si alegerile din noiembrie iar oricare din cei doi candidati va fi ales urmeaza revizuirea tratatelor comerciale intr-o masura mai mare sau mai mica.

  42. Comercianții de petrol se grăbesc să-și asigure vasele de transport din cauza începerii exportului de petrol american către Europa

    Ridicarea embargoului privind exportul de țiței american a energizat comercianții. După cum am scris mai sus, în prezent, ca urmare a triumfului revoluției argilelor, SUA exportă astăzi țiței brut către 17 țări.

    Nu este de mirare că diverse companii exportatoare se grăbesc acum să închirieze tancuri petroliere de mare tonaj pentru a efectua transporturi de țiței către Europa.

    Astra Oil și-a asigurat petrolierul Nantucket, din seria Suezmax, pentru a efectua, pe 30 august 2016, un prim transport de petrol din portul Houston către Marea Britanie sau alți clienți din Mediterana.

    Compania Vitol a închiriat petrolierul Scf Baikal, tot din seria Suemax, și îl va încărca mâine, 20 august, tot în Houston, având aceleași destinații că vasul lui Astra Oil.

    Pentru detalii,

    Oil traders rush to secure vessels as U.S.-Europe export arb opens

  43. În Pennsylvania, noi date arată că emisiile de metan continuă să descrească, iar calitatea aerului continuă să se îmbunătățească, în ciuda creșterii numărului de foraje fracturate hidraulic în argila Marcellus

    Ca locuitor al statului Pennsylvania în ultimii 8 ani, sunt atent la activitățile de explorare și exploatare a gazului metan din argila Marcellus prin fracturare hidraulică și posibilele efecte secundare asociate.

    Am scris mai demult despre buna calitate a apei de băut din Pennsylvania.

    Recent, Departamentul de Protecția Mediului din Pennsylvania (DEP) a publicat noi date despre emisiile de gaz metan asociate cu numărul crescut al forajelor fracturate hidraulic.

    Deși s-a înregistrat o ușoară creștere (1%) a emisiilor de metan raportate din 2013 în 2014, DEP a constat o scădere semnificativă a cestor emisii, de aproape 12%, în perioada 20120-2014. Iar această scădere majoră a avut loc pe fondul unei creșteri importante a producției de gaze naturale în Pennsylvania: de la 87,8 miliarde m^3 la 116 miliarde m^3 – adică, o creștere de 33%!!!

    Într-un comunicat anterior, DEP ne-a informat că reducerile emisiilor datorate utilizării crescute a gazelor naturale în Pennsylvania reprezintă beneficii anuale pentru sănătatea publică cuprinse între $14 – $37 miliarde.

    2014 Air Emissions Inventory for Unconventional Natural Gas Operations Released

    • Probabil că exploatarea gazului duce la ”canalizarea” lui spre instalațiile de captare, astfel că se reduce cantitatea de gaz liber din sol, capabil să contamineze apa și aerul.

      • Gazul care scapă din foraje este insignifiant – extrem de puține situații când cimentarea burlanelor este defectuoasă.

        Cea mai mare parte din emisiile de metan sunt datorate stațiile de compresoare de pe traseul gazoductelor.

        Alte surse, identificate de DEP, sunt unitățile de dehidratare (separarea gazului de apa de zăcământ), valvele și simeringurile conectoarelor de conducte, flanșele, pompele și controloarele pneumatice etc.

        Cu alte cuvinte, nimic de-a face cu tehnologia de fracturare hidraulică. Astfel de emisii sunt comune și întâlnite peste tot în lume unde se extrage și pompează pe conducte gaze naturale.

        Reducerea emisiilor se bazează pe remedierea la timp și prevenirea oricăror funcționări defectuoase ale instalațiilor de suprafață. Ceea ce se întâmplă în adâncurile pământului, unde are loc fracturarea argilelor, este 99,9999% sigur.

        • „de metan sunt datorate stațiile de”

          o mica observatie, mai elegant ar fi sa spuneti ca „sunt cauzate de”, emisiile fiind un efect negativ.

  44. Istoria Universului este inainte de orice altceva una energetica. Civilizatia umana a fost construita cu energie, povestea ei fiind despre felul in care mii de ani excrementele animalelor, lemnul, carbunele, petrolul, gazele naturale samd au fost transformate din ce in ce mai eficient in putere economica si politica. Si an de an lumea a cerut din ce in ce mai multa energie si continua sa o faca intr-un ritm tot mai alert. Pe masura ce a fost perceputa drept un important factor de progres, energia a devenit un indicator al succesului. Fascinatia de astazi pentru petrol este urmasa fascinatiei pentru carbune si va fi inlocuita inevitabil de fascinatia fata de gazele naturale. Cei care venereaza astazi petrolul sunt la fel de ridicoli precum cei care erau cu mai putin de doua sute de ani in urma atasati de carbune si motorul cu aburi. Gazele inlocuiesc petrolul tocmai pentru ca sunt o hidrocarbura mai saraca in carbon si au un continut energetic mai ridicat, iar arderea lor este mai eficienta. Substituirea combustibililor fosili cu alte surse de energie este o certitudine, nu pentru ca ecologisti fanatici protesteaza impotriva industriasilor ahtiati dupa castig si bogatie, ci pentru ca traim un dezastru. Concluziile specialistilor arata ca niciodata de cand exista Pamantul mediul sau nu s-a modificat atat de mult intr-un timp atat de scurt. Niciodata! Capacitatea de refacere a mediului natural, asa dupa cum rezulta din studii, a fost depasita si ne indreptam spre ceva ce nu poate fi anticipat. Si sunt motive serioase sa credem ca este ceva rau. Guvernele iau masuri cu privire la protejarea mediului si, pentru ca sectorul producerii de energie are cel mai puternic impact, acesta este primul vizat. Se vede astfel ca Paradoxul Jevons nici nu este in fond un paradox, ci ma degraba un sofism. Cresterea eficientei energetice si odata cu ea a consumului face posibile progresul si trecerea la un sistem economic cladit pe o energie mai putin daunatoare mediului. Nu ne este socialmente folositor sa avem mai mult petrol si gaze obtinute prin fracturare. In timpul crizei petroliere din anii 70 fabricantii americani au aratat ca pot produce autovehicule care consuma putin combustibil. In prezent abundenta de petrol (obtinut inclusiv prin mijloace cu impact major supra mediului) are mai degraba un rol de instrument politic utilizat cu scopul de a scadea pretul titeiului si a sanctiona astfel Rusia, spre exemplu. Prin urmare, reducerea consumului nu este impusa de piata, dar poate fi impusa de guverne prin taxare. Intr-o lume ca cea de astazi, care depinde de consumul de energie si cresterea economica bazata pe acesta, volatilitatea pretului petrolului poate reprezenta un risc mai ridicat decat razboiul ori terorismul. Securitatea energetica poate viza pe de o parte gasirea de surse alternative de energie, iar pe de alta, o strategie cu privire la asigurarea de resurse suficiente pana la adoptarea pe scara larga a acelor surse. Ori, pentru asta consumul de petrol poate fi descurajat prin masuri politice, chiar daca eficienta energetica este in crestere. Cresterea temperaturii cauzata de gazele de sera antropogene este cu mult prea mare si rapida pentru ca fenomenul sa poata fi in prezent controlat, ceea ce face obligatorie schimbarea actualei paradigme energetice. Desi este un pionier in ceea ce priveste tranzactionarea drepturilor de poluare, Washingtonul este, din motive de confort, cel mai reticent dintre marii actori economici in ceea ce priveste constrangerile referitoare la consum. Iar China, din ratiuni legate de dinamica procesului propriu de dezvoltare, se afla de aceeasi parte a baricadei. In cele din urma este vorba despre responsabilitatea asupra planetei si respect pentru cetatenii celorlalte state cu care convietuiesc pe Pamant.

    • @Constantin – bunăstarea, nivelul de trai și în cele din urmă însăși civilizația umană depind de cantitățile de energie disponibile. Nu venerează nimeni petrolul, ”venerată” este energia ieftină, iar una dintre cele mai bune soluții este energia nucleară, care n-are nimic de-a face cu petrolul.

      Dacă tot vă îndreptați ”spre ceva ce nu poate fi anticipat” atunci hai să lăsăm deoparte drobul de sare și ideologia ecologistă. Încă nu se cunoaște în istoria umanității vreo ideologie care să fi adus creșterea nivelul de trai sau de civilizație, ideologiile aduc decădere, sărăcie și moarte. Plus sălbăticirea supraviețuitorilor.

      Ecologia e bună în orașele aglomerate, tocmai pentru a crește calitatea vieții. De-aia reciclăm diverse, de-aia adunăm gunoiul, de-aia folosim transport electric oriunde e posibil etc. Dar la scară planetară, a reduce consumul de petrol prin taxare este cea mai ineptă sugestie. În clipa în care motorina devine prea scumpă, omul o să cumpere bidonul de ulei de floarea soarelui din raft de la Metro și o să-și obțină combustibilul diesel în propriul garaj. Sunteți sigur că acolo vreți să ajungeți? :P

      • „…omul o să cumpere bidonul de ulei de floarea soarelui din raft de la Metro și o să-și obțină combustibilul diesel în propriul garaj.”_
        Nu stiu care sunt magazinele Metro frecventate de dumneavoastra, dar in cele din Bucuresti, bunaoara, nu am observat vreo mare imbulzeala la raionul cu ulei de flarea soarelui datorata faptului ca romanii, cei mai saraci membri ai Uniunii Europenii, din statul cu economia cea mai inapoiata din UE, platesc litrul de benzina cu mai mult decat dublu fata de cetatenii Statelor Unite, tara cu cea mai avansata economie din lume, cu un PIB per capita de aproape 7 (sapte) ori (NU cu 7%, NU cu 17%, NU cu 70%, NU dublu, triplu, ori de patru sau cinci ori, ci de sapte ori) mai mare decat in Romania.
        Nu va temeti, stimate domn, ca va creste brusc consumul de ulei de flarea soarelui in SUA, ne vom ajuta partenerii strategici cu rezervele noastre de ulei de seminte de dovleac.

        Cat priveste energia nucleara, ea poate constitui o sursa de energie de tranzitie, poate spre hidrogen. Dar nu stiu domnule ce i-a apucat pe nemtii astia! Pana in 2022 vor sa renunte la energia nucleara, poate n-or fi auzit despre binefacerile radiatiilor. Si nici japonezii nu sunt departe cu decizia de renuntare…

        • @Constantin – fără supărare, este un răspuns care frizează comunicarea patologică, la fel ca și în cazul altor comentatori.

          Iar ce i-a apucat pe nemți s-a discutat deja, Gerhard Schroeder a fost în mod direct omul rușilor, exact cum a fost și Willy Brandt, care era asistat în mod direct de un agent KGB, din cauza căruia a și fost nevoit să demisioneze în cele din urmă. Iar Angela Merkel este o versiune mai soft, exact cum era și Helmut Schmidt, rolul lor fiind doar să lase lucrurile să curgă, după ce deciziile strategice în favoarea Rusiei au fost deja luate de către Germania.

          Oricine a văzut metodele KGB-ului aplicate în practică înainte de 1989 le poate recunoaște astăzi aplicate din nou de către Putin. Dar hipsterii, nimic: ”Batman, Batman!” :P

          • Absenta argumentelor pertinente ori incapacitatea de a le exprima nu justifica exprimarea dumneavoastra lipsita de eleganta. Dar, dupa cum spuneti, ea poate fi lesne explicata prin manifestarile patologice cu care va caracterizati actul de comunicare si propriul mesaj. Cum in asemenea situatii contradictia directa este probabil nerecomandata, va las sa credeti in continuare ca incalzirea globala si distrugerea mediului natural sunt cauzate in principal de hipsteri, spionii rusi, conspiratia mondiala (din care nu lipsesc, desigur, masonii, bidelbergii si iluminatii) nemti, klingonieni…Ah, sa nu uit!…Si unguri. O contributie minora o poate avea arderea hidrocarburilor in vederea obtinerii de energie.
            In context, astept cu entuziasm, dezvoltarea in patria noastra a exploatarii resurselor aurifere cu tehnologii bazate pe cianuri, defrisarea totala a padurilor si obtinerea de hidrocarburi prin metoda fracturarii rocilor.

            • @Constantin – încălzirea globală autentică, atâta câtă e, se datorează în primul rând activității solare. Dar dacă dvs menționați arderea hidrocarburilor și nu menționați arderea cărbunelui, eu ce-aș putea crede despre buna dvs credință? E OK să închizi centrale nucleare și să păstrezi termocentrale pe lignit? E OK să nu citești cele 200 de comentarii precedente și să începi iar circul ecologist de la zero, ca unul născut ieri? :P

              Exprimarea elegantă ține mult prea adesea de corectitudinea politică. Orice opinie, oricât ar fi de aberantă, trebuie tratată elegant. că altfel n-ar mai avea niciun haz să mai aruncați încă o piatră în baltă, nu? Ei, @Harald nu prea agreează exprimările elegante, el e mai cowboy de felul lui și spune lucrurile mai direct. Cam asta-i.

            • @Harald_ „Dar dacă dvs menționați arderea hidrocarburilor și nu menționați arderea cărbunelui, eu ce-aș putea crede despre buna dvs credință?”
              Am inteles, acum. Dumneavoastra exprimati opinii cu privire la un subiect care va este strain. Puteti afla definitia hidrocarburilor din dictionar, folosind Internet-ul, ori, daca il rugati, va poate ajuta domnul profesor Constantin Cranganu. Pana atunci, indraznesc sa va recomand evitarea temelor economice in comentarii.

            • @Constantin – hai să lăsăm subtilitățile semantice, problema reală e că se arde lignit dar se militează împotriva petrolului și gazului de șist, mult mai eficiente dpdv energetic. La fel ca pentru orice ecologist respectabil, important e să promovăm interesele Rusiei, să luptăm împotriva petrolului și gazului de șist din toate puterile, că ele afectează piața de export de care e dependentă Rusia.

          • Niște hipstări de pe la CriticAtac și de prin alte părți au născocit cu câțiva ani în urmă o teorie, inspirată de proverbul cu Bulă, doctorul și farmacistul*, care spunea cam așa:

            Dacă ești dependent de o resursă care vine de la un Putin, Salman, Muammar sau alți tăietori d-ăștia de capete, trebuie ca statul și economia să rămână dependente de asta, să nu încerce să își dezvolte resurse proprii, fiindcă atunci populația noastră va consuma în prostie, știind că resursele proprii sunt ieftine, populația celorlalți va flămânzi și se va revolta fiindcă nu mai vin bani de pe urma petrolului sau gazului, se iscă încăierări și războaie, iar clasa noastră superioară, nemaifiind dependentă de bunul plac al unora de afară, va fi tentată să facă prostii și să provoace conflicte interne :)

            După cățărarea pe tron a lui Ponta în 2012, hipstării au tăcut, iar după ce a pocnit bula petrolului, n-ar avea rost să mai vorbească, fiindcă nu-i mai crede nimeni. (În afară de hipstărul cel mai mare, unul de prin BNR, care e altcineva decât Mugur.)

            *- Bulă zice: ”Dacă mă doare burta, mă duc la doctor, să trăiască și el. Iau rețeta, mă duc la farmacist și iau medicamente, ca să trăiască și farmacistul. Și arunc medicamentele la coș, că vreau și eu să trăiesc!”

            • „Dacă ești dependent de o resursă … trebuie ca statul și economia să rămână dependente de asta.”_Despre asta vorbesc si eu, iesirea din actuala paradigma energetica, bazata pe hidrocarburi, in special petrol. Gazele naturale pot constitui o resursa de trecere, poate catre o economie bazata pe energie obtinuta din hidrogen. Intamplator, unii dintre cei pe care-i numiti hipsteri au aceleasi opinii. Cei care sprijina dependenta de hidrocarburi si se bucura de sporirea gazelor cu efect de sera, ori de fracturarea rocilor, sunt ceilalti, conservatorii. Cum ar veni, simplificand putin lucrurile, statele membre UE, care au inteles pericolul poluarii si schimbarilor climatice, al fenomenelor meteorologice extreme etc. sunt „hipsterii”, iar americanii, care pentru confort pastreaza pretul titeiului scazut, sunt „conservatorii”.

            • @Constantin – asta nu e opinie, e aberație. Societatea umană are nevoie de energie astăzi, în august 2016, nu într-un viitor incert în care tehnologia ”promițătoare” bazată pe hidrogen va fi (sau nu) larg răspândită. Asta e iarăși o atitudine tipică propagandei ideologice, ignorarea situației curente și propunerea de soluții care în cel mai bun caz ar putea fi viabile într-un viitor incert.

        • Energia electrica (energie verde) produsa in hidrocentrale este cea mai ieftina si – se pare cea mai sigura.
          Totusi un accident – ca ruperea unui baraj – ar putea ucide multi oameni si distruge suprafete mari de teren dar nu se compara cu un accident la o centrala nucleara (exemplele sunt destule : de la Long Island – USA – la Cernobal – URRS) are urmari incomparabile: zone radioctive pentru sute de ani (de fapt aduc cheltuieli pentru a le controla ), mii de morti, malformatii la noile generatii etc.
          In plus rezidurile de la combustibilii nucleari pun destule probleme de depozitare si neutralizare. Oricum pretul kWh „nucler” nu este comparabil cu cel „hidroelectric”.

          Si ca sa nu vorbim discutii iata si un exemplu in Canada (cu 60% energie electrica produsa in hidrocentrale) , pretul este diferit de la provincie la provincie. Pretul unui kWh este de 3 ori mai mic (acelasi pentru orice ora din zi si noapte) in provincia Quebec (100% energie electrica produsa in hidrocentrale) decat cele mai mic pret (sunt trei preturi functie de ora de consum) in Ontario (energie majoritara produsa in centrale nucleare, restul in hidrocentrale si termocentrale – gaz metan si petrol, nu mai exista niciua pe carbune din 2012) .

          http://worldknowing.com/top-10-largest-hydroelectricity-producer-country-in-the-world/

          • exemplele sunt destule : de la Long Island – USA – la Cernobal – URRS)

            Doamne apără și păzește! Brooklyn College este situat în partea vestică a Insulei Lungi (Long Island).

            Slavă Domnului, pe Long Island nu există (deocamdată) nicio centrală nucleară. Cred că ați încurcat niște referințe :-)

            • Aveti dreptate de 2 ori:

              1.- Este vorba de Three Mile Island,
              2.- „pe Long Island nu există (deocamdată) nicio centrală nucleară. „….Deocamdata dar nu se tie ce surprize ofera viitorul.

          • @Dan G – din păcate, nu avem atâta apă în vârf de munte ca să obținem doar energie hidro. Și chiar și acolo unde apa există, isteria românilor împotriva microhidrocentralelor este nemărginită.

            • @Dan G

              Aveti dreptate de 2 ori:

              1.- Este vorba de Three Mile Island,

              Am scris în detaliu despre acest prim accident nuclear în „Sindromul China”. Un remix 2015? Probabil că nu ați citit acel articol.

              2.- “pe Long Island nu există (deocamdată) nicio centrală nucleară. “….Deocamdata dar nu se tie ce surprize ofera viitorul.

              Nu vor apărea surprize aici pentru că -probabil cunoașteți- există deja o centrală nucleară (Indian Point) la circa 50 km nord de New York pe râul Hudson.

  45. Comentariul meu vorbea de comparatia intre cele doua tipuri de energii primare pentru producerea de energie electrica si exemplificam cu un exemplu dintr-o alta parte a lumii. Nu pomeneam nimic despre Romania dar ca de obicei v-ati bagat singur in seama cu filozofia de 2 bani !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro