duminică, iunie 16, 2024

Ponta, Antonescu, Marga si foarte multa dragoste de tara (plus bonus)

Motto: „In Romania, chiar si moarta, rata zboara/Caci o anima dragostea de tara” (versuri atribuite lui Adrian Paunescu)

Cine e raspunzator pentru jalnicul spectacol de la ICR? Andrei Marga, fosta sursa „Horia” a Securitatii, nu s-a numit singur in fruntea ICR. Nu a ajuns ministru de externe prin auto-propulsare. Este o vedeta uselista, unul dintre stalpii acestei constructii. Cei care l-au impins in aceste pozitii sunt liderii USL, Victor Ponta si Crin Antonescu. Au colaborat, explicit sau implicit, toti care au ales sa taca. Desi dl Marga a declarat emfatic ca nu a dat note informative la Securitate, este azi limpede ca a facut-o. Cei care tac chiar acum, cand scandalul este orbitor, fac posibila prelungirea unei situatii anormale. Pe scurt, dl Marga a mintit. Desi performanta sa ca ministru de externe a fost lamentabila, duumvirii au continuat sa-l aplaude.

Dl Marga se comporta ca un mic satrap, batjocoreste regulile unor concursuri anuntate oficial, raspunde aiurea la intrebari logice, incat te intrebi cum a fost posibil ca in mai putin de un an acest om sa-si anihileze prestigiul intr-un asemenea hal. Si totusi, in zonele unde „se observa cultura”, tacerea este asurzitoare. Oare de ce tac cei care in urma cu doar cateva luni se dadeau de ceasul mortii in lupta sacra impotriva oportunistilor si sinecuristilor?

Omul pare ratacit, declama mecanic rodomontade patriotarde ce-l aseaza in compania lui Adrian Paunescu, Vadim Tudor, Nicolae Dragos, Ilie Purcaru, Artur Silvestri, Dinu Sararu si Dan Zamfirescu, dar acest lucru nu-i stinghereste pe Ponta si pe Antonescu. La numirea lui Marga in fruntea ICR, premierul plagiator declara: „Am în continuare un deosebit respect pentru omul Andrei Marga şi cred că ar fi o foarte bună opţiune pentru această funcţie. Cu o experienta bogată, cu un bagaj cultural de excepţie, precum şi cu foarte multă dragoste de ţară, Andrei Marga este un candidat ideal pentru această poziţie”. De altfel, şi Crin Antonescu a declarat, după remaniere, că toţi cei care au părăsit Cabinetul „şi-au purtat mandatul cu demnitate şi onestitate”, mulţumindu-i în mod special lui Andrei Marga, pentru devotamentul său. Devotament pentru ce? Pentru aranjamente subterane, peschesuri si susanele? Pentru o viziune paseista, autarhica si desueta despre identitatea culturii romanesti de azi?

ICR functioneaza legal in subordinea Senatului Romaniei. Nu crede dl Antonescu, presedintele Senatului, ca a sosit momentul unei schimbari in fruntea ICR? Poate ca ar merita sa se sfatuiasca in acest sens cu doamna Zoe Petre, fosta conducatoare stiintifica a neterminatului sau doctorat, membra a Comitetului Director al ICR. Daca tot vorbeste dl Ponta de „foarte multa dragoste de tara”…

Despre ilegalitatile de la ICR-ul lui Marga:

http://www.revista22.ro/ilegalitatea–valoare-culturala-promovata-de-noul-icr-537i-acolitii-sai-21558.html

Despre apoteoza nepotismului sub Marga:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/tupeu-de-colaborator-al-securitatii-andrei-marga-si-a-pus-nepoata-sefa-la-icr-1018551.html

Bonus:

http://blog.itmorar.ro/muzica-de-opera-din-tevi-sticle-goale-si-alte-instrumente-lipseste-caloriferul/

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Eu cred ca ICR-ul e pentru USL un experiment de tip „hainele imparatului”. Pur si simplu testeaza cat de mult se poate desfasura un incompetent avand in spate nimic altceva decat laude pe la unele televiziuni. Odata masurata limita suportabilitatii, ei vor urma acelasi model in domenii mai sensibile, gen justitie.
    Ori sunt indeajuns de prosti sa creada ca intr-o democratie cultura inca mai are nevoie de linii directoare. Ponta si Antonescu sunt, au dovedit-o, dar nu ei fac jocurile.

  2. Unii sunt dupa garduri si tac!

    Altii, ca mine, nu ar mai tacea!

    Asta este sitiunea: suntem impartiti pe din doua: tacutii si nestapanitii!
    Am auzirt ca in Maryland umbla unii cu niste covrigi, oare or ajunge si pana la mine?

    Incheiam primul mesaj – care nu a reusit sa fie trimis – plin de optism exprimind speranta ca voi putea trimite din prima comentariul – ei bine,nu a fost sa fie, iarasi s-a oprit conexiunea…Astazi de nenumarate ori a facut stop cardic internetul meu, este drept ca am si comentat la grfeu despre Ponta, sau sa fie de la starea vremii – in racire accentuata?!?!?!

    Numai bine!

    • ” Am auzirt ca in Maryland umbla unii cu niste covrigi, oare or ajunge si pana la mine? ”

      Covrigării sunt multe, e şi coadă,
      (stau, deopotrivă, oamenii şi câinii)
      dar n-am vazut, mă jur pe coaja pâinii,
      măcar un câine c-un covrig în coadă.

  3. „Oare de ce tac cei care in urma cu doar cateva luni se dadeau de ceasul mortii in lupta sacra impotriva oportunistilor si sinecuristilor?”

    Aveti dreptate. Parerea mea este ca diferenta intre noi si lumea civilizata o fac tocmai acesti oameni care sunt dispusi sa inchida ochii, mai ales din randul elitei. Forta sistemului vine tocmai in nepasarea multora care stiu bine ce se intampla si din usurinta cu care se comporta in continuare ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Esenta coruptiei nu este hotul. Oameni dispusi sa fure sunt peste tot. Importanti sunt cei multi care inevitabil stiu ce se intampla, ca nimeni nu poate fura mult de unul singur, dar aleg sa inchida ochii. La fel, esenta minciunii nu este mincinosul, ci cei care accepta minciunile si le sustin, ajungand pana la scara nationala, cum s-a intamplat in cazul Ponta. Oameni dispusi sa fure si sa minta exista si in alte tari, insa le lipseste aceasta baza formata din oameni capabili sa faca compromisuri atat de rusinoase. Incercati sa va imaginati premierul unei alte tari din UE cu doctorat in care a copiat pana si greselile de ortografie, care sa spuna in fata natiunii intregi ca in 2003 regulile de citare erau altele, in timp ce reporterul da intelegator din cap. Este de neimaginat in primul rand pentru ca opinia publica nu ar inghiti asa ceva, nu pentru ca politicianul in cauza nu ar fi dispus, la nevoie, sa minta.

    Pentru omul obisnuit, sa zicem ca raspunderea morala o poarta in special cei care controleaza politica editoriala a marilor posturi de televiziune, pentru care nici o minciuna nu este prea mare. Dar in cazul intelectualilor si elitei politice nu exista nici o scuza. Rusinea de a avea un plagiator dovedit in fruntea guvernului este in primul a lor. La fel si in cazul Marga. Iarasi, incercati sa va ganditi ce s-ar fi intamplat daca isi punea Patapievici nepoata in conducerea ICR.

    Pana la urma n-ai ce sa-i ceri unuia ca Ponta, pentru ca are obrazul prea gros sa reactioneze, asa cum nu avea nimeni ce pretentii sa aiba de la Nicolae Ceausescu, un om limitat ca posibilitati si educatie, care in lumea lui ingusta se credea mare strateg si salvator al neamului (valabil si pentru Crin Antonescu). Dar cum pot ceilalti intelectuali cu reputatie si mari patrioti declarati sa inchida ochii si sa-si bata joc de Romania in halul asta. Vina este a lor. Nu au nici o scuza. Nu vad ce datorie avem noi, restul, de a fi solidari cu ei in vreun fel.

    • De acord cu Dvs. Nu doar faptuitorii sunt responsabili, o stim prea bine din tragicele experiente ale veacului trecut, ci si cei care, inchizand ochii, din varii ratiuni, au permis Raului sa triumfe. Unii pentru ca li se parea ca n-au fost suficient de admirati, altii pentru ca ii invidiau pe colegii lor, in fine altii pentru ca aveau bucuria terfelirii semenului. Fiecare dintre enablers si-a gasit alibiuri. Patapievici, pentru multi dintre acestia, este culpabil ontologic, pur si simplu pentru ca exista. Aceiasi voiosi justitiari tac malc la matrapazlacurile (reale, nu nascocite) ale lui Marga. Problema lor este Patapievici, orice ar face ori n-ar face. Mediocrul Marga ii lasa indiferenti. Cartea Martei Petreu, „Ionescu in tara tatalui” este teribil de actuala.

      • Tehnic vorbind R2 are dreptate, dar ceea ce spune merită o analiză în amonte. Tăcerea, ca reacție social-colectivă e un produs determinat prin „cauze materiale” (ca sa-l amestecăm și pe Aristotel) care nu reprezintă confecția unor doctoranzi periferici. Până la urmă tot vocile de prestigiu au predat lecții de „cumințenie” și toleranță inoportună. Ceea ce nu spui (din delicatețe sau interes, asta nu vom ști niciodată) arată exact, ce ai putea să fii.

        • Cea mai mare victorie a diavolului ar fi sa-i convinga pe oameni ca nu exista. Ca si corolar, o victorie la fel de mare si, paradoxal, cu efecte asemanatoare e posibilitatea de a-i convinge ca e „in toate”. Ca urmare nici o reactie nu mai are rost si avem parte de aceasta amortire, anesteziere a opiniei publice.

          Cata vreme toti sunt la fel, la ce sa ne chinuim sa-i mai distingem… ii injuram pe toti si-l lasam pe Dumnezeu sa-i deosebeasca!

  4. Treaba ar trebui sa fie deja foarte clara si simpla, mai pentru toti care sint interesati: Tov. Marga a fost toata viata un securist imputit, din tagma Voiculescu et Co.. A ajuns in toate posturile pe care le-a ocupat datorita apartenentei la conspiratia (mai mult sau mai putin formala) fostei (si actualei ?!) Securitati de a pune mina pe Romania. Astfel, a fost unul din infiltratii in PNTCD care a avut ca misiune distrugerea acelui partid. Nu este de mirare ca cel mai mare sustinator al sau este Antonescu, alt vindut fostei Securitati ce a infiltrat deasemenea PNL, chiar de la formare (de fapt chiar liderii initiali PNL erau colaboratori).
    Problema deci este in continuare cum poate face fata partea de Romanie civilzata atacului furibund in stare continuata al Securitatii retrograde asupra intereselor reale ale tarii.

    • Este amuzant ca mai sunt unii care se intreaba daca Marga a colaborat cu Securitatea. Nu stiu ce dovezi asteapta. Faptul ca, din ratiuni strict tehnice, legate de modificarile legii introduse de ministrul Chiuaru, Colegiul CNSAS nu a dat verdictul de colaborator nu schimba datele. Colegiul a facut publice notele si numele de cod. Este acum momentul in care oamenii onorabili trebuie sa se manifeste onorabil, sa apere onoarea in lupta cu dezonoarea. Verdictul societatii civile nu poate fi decat unul: Andrei Marga a fost informator al Securitatii, a scris note informative si a mintit cand a negat public acest lucru. Este fost securist, mitoman si probabil atins de o prematura senilitate (mentala si morala). Problema este ca acest fost securist mitoman, bombastic si nauc, se afla in fruntea unei importante institutii a statului roman, ca aberatiile sale, inclusiv ideea halucinanta de a intemeia ICR-uri, adica sinecuri, in „provinciile istorice” ale tarii, sunt transformate in politici institutionale.

      • Domnule Tismaneanu, din nefericire, Marga este doar una dintre multiplele probleme ale societatii romanesti distruse de fosti securisti (fie ei informatori, colaboratori, angajati cu norma intreaga, prieteni, rude, etc.) care se afla in diferite alte multe posturi din mai toate institutiile statului Roman. Acum se vede si mai bine ca Punctul 8 nu a fost un moft !!

        • Va asigur ca n-am crezut nicio secunda ca Punctul 8 ar fi doar un capriciu ori, cum spuneti, „un moft”. Tocmai pentru ca lovea direct la tinta a generat rezistenta acerba a securistilor si nomenclaturistilor. Ganduri bune.

      • ” Andrei Marga a fost informator al Securitatii, a scris note informative si a mintit cand a negat public acest lucru. Este fost securist, mitoman si probabil atins de o prematura senilitate (mentala si morala). ”

        Cred ca gresiti atunci cind vorbiti de senilitate (mentala si morala). Domnule profesor , dvs. omiteti un singur lucru : omul nostru a semnat un ANGAJAMENT in care promitea sa nu discute cu NIMENI , NICIODATA , relatia conspirativa cu Secu. In angajament nu era un termen limita (sa spunem dupa ’90) si nici exceptii privind anumiti jurnalisti. Si atunci ce vreti ?
        Nu e atins de senilitate mentala (sigur ca isi aminteste f. bine ce a facut) , nici de senilitate morala –dimpotriva , bravo lui ca stie sa pastreze conspirativitatea chiar impotriva campaniei mediatice f. stresante. Asta e un om care a luat angajamentul semnat f. in serios , adica e un om de caracter.

        Cred ca nici sub tortura nu va recunoaste –poate doar sub hipnoza !

        P.S. „Let him stay with me one night –in the morning will confess that he is Queen of England” (Beria lui Stalin , re. Yezov).

        • Dar ce a fost in mintea sa cand a declarat ca nu a colaborat niciodata cu Securitatea, ca nu a scris niciodata note informative, ca nu a avut nume de cod? De ca a trebuit sa minta public cu atata ostentatie? Credea ca documentele au disparut? N-a citit „Maestrul si Margareta”? Nu stie ca „manuscrisele nu ard”? Dedublare? Refulare? Flight from reality?

          • Domnule profesor, dvs. cred ca nu ati inteles ce am vrut sa spun. El a declarat in „Anunturi” pe site-ul ICR , la o zi dupa ce CNSAS a dat fragmente din NOTE INFORMATIVE OLOGRAFE (considerate ca atare de Colegiu) ca nu a scris niciodata asa ceva. Nu va recunoaste niciodata , chiar daca (eventual, in viitor) CA si ICCJ vor declara ca a facut politie politica. Asta inseamna sa-ti respecti angajamentul–orice „serviciu” din lume cauta astfel de caractere tari.
            Nici in somn , nici in eventuale memorii nu va confirma chestiile astea. Intr-un fel , e de admirat.

            Acuma , dvs. (si vad ca o parte din media) va inversunati sa-l vedeti confesind , invocind inalte principii morale. In munca de informatii (sau contrainformatii) nu exista principiile pe care le invocati –acolo exista doar loialitate si conspirativitate. Matusa dvs. nu v-a povestit cum se comportau colegii ei in Franta ?!? Pai ea si-a pastrat , decenii dupa , pina si nomme de guerre. Stiu ca nu e acelasi lucru, dar principiile sint aceleasi si dvs. le amestecati cu cele morale.

            Nu stiu ce e in capul lui , dar daca a avut curajul (sau impertinenta) ca la 24 ore dupa textele CNSAS sa le nege cu nonsalanta, apai asta e caracter beton. Nu cred ca o face pt. mentinerea functiei ci din convingere, adica loialitate , no matter what. Pacat ca e aproape septuagenar –de era mai tanar , putea sa faca cariera in diplomatie , ca Sorge …..:)

            • Caracter beton? Tupeu beton? Nesimtire beton? Sa decida cititorii. Atunci ce credeti despre un Sorin Antohi care s-a spovedit? Tarziu, poate, dar a facut-o.

            • Stimate Hannibal Lecter,

              Nu cred ca Marga are un caracter beton.
              Cred mai degraba, asa cum ati demonstrat Dvs., ca a fost bine ales…

              Mai cred ca fiecare in viata decide cum vrea sa traiasca, adica sa evolueze sau sa ramana intr-o anume stare.

              Domnul Marga a decis.
              Domul Marga ramane un securist, si cam tot asa incearca sa scape Voiculescu de urmarile legii.

              Dar domnul Marga produce gafe pe scara larga, pentru ca un Director sa organizeze concurs cand posturile nu sunt deblocate si culmea prostiei, un intreg sistem sa se miste dupa prostia si ordinele emise de acesta, mie personal mi se pare aberant.

              Nu imi ramane decat sa vreau un covrig!

  5. P.S.
    Si daca acceptam faptul (evident, dealtfel) ca Voiculescu este „tumoarea canceroasa a politicii romanesti”, atunci sigur Marga este o boala cronica degenerativa a aceleiasi societati.

  6. P.P.S.
    De unde si concluzia evidenta si cvasi-logica ca, de fapt, Securitatea este „tumoarea canceroasa a societatii romanesti”. Si asta dupa o perioada deja semnificativa la scara istorica de un sfert de veac !!!

  7. Se pare ca problema lui Andrei Marga este sintetizata in expresia subliniata in articol, adica are :”foarte multă dragoste de ţară”. Restul sunt doar vorbe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro