vineri, martie 29, 2024

Putina gramatica. Brahicardie sau bradicardie?

Un articol (preluat de aici) mi-a atras atenția pentru că vorbește despre *brahicardie, ba mai mult explică și termenul.

Nu trebuie să fii medic pentru a ști că denumirea bolii este de fapt bradicardie (care are exact definiția din articol), termen provenit din  βραδυς „lent, încet” și καρδια „inimă” (ca mai toate cuvintele din terminologia medicală, originea elementelor constitutive este greco-latină, indiferent de limba în care a apărut termenul), astfel că te întrebi instinctiv de ce brahicardie, formă alterată care nu are vreun sens (βραχος înseamnă „scurt, îngust”)!

Cum articolul original (cel din Corriere della Sera) vorbește de bradiaritmia, și nu despre bra(c)hi-, putem trage concluzia că „inovația” aparține traducătorului (știm că nu este greșeală de editare pentru că forma greșită se repetă de trei ori în text) și, în plus, putem presupune că traducătorul/redactorul articolului știa termenul românesc în forma sa greșită (pentru că a înlocuit termenul italienesc, iar tentația este să lași termenii medicali în forma originală dacă nu îi cunoști).

Primul lucru pe care l-am verificat a fost raportul folosirii celor două variante pe internet, iar conform Google raportul este de 15:1 în favoarea formei corecte, în concordanță cu așteptările! Surprinzător a fost numărul relativ mare de medici care folosesc termenul brahicardie (vezi lista generată de Google), mai ales că există termeni medicali care îi pun în opoziție pe bradi- cu brahi-:

  • bradiglosie „lentoare a ritmului vorbirii” – brahiglosie „scurtime a limbii”;
  • bradipnee „rărire a mișcărilor respiratorii” – brahipnee „respirație scurtă, sacadată”;

Interesant este și faptul că fenomenul nu există numai în limba română. În limbile italiană sau franceză termenul apare în lucrări medicale, dar nu și în dicționare, dar unele dicționare mai liberale de limbă engleză au adoptat noul termen (fără definiție, cu trimitere la varianta corectă, motivul fiind același: apariția în numeroase lucrări medicale). În acest moment originea greșelii pare a fi clarificată (chiar medicii fiind vectorii de propagare).

Odată stabilită originea, pasul următor ar fi descoperirea motivului apariției greșelii. Singura explicație posibilă pentru contaminarea formei corecte este opoziția cu tahicardia (ταχυς „rapid”): tahibrahi constituind o pereche „rimată” foarte atractivă pentru memorie. În scris, totuși, nu prea există scuze (inclusiv în acest text corectorul ortografic mă atenționează că brahicardie nu este în dicționar)!

Poate vă întrebați dacă are sens să ne ambalăm prea tare din cauza faptului că unii folosesc o variantă greșită, mai ales că știm că multe din greșeli devin parte a normei după ceva timp. Nu am un răspuns clar la această întrebare, dar ideea ar fi să luăm cunoștință de aceste anomalii și să alegem în cunoștință de cauză ce variantă să folosim în continuare! În plus, discuțiile pe această temă ar putea stimula dorința unora de a înțelege modul de formare a cuvintelor și, de ce nu, eficientizarea modului de lărgire a vocabularului prin însușirea sensului celor mai multe elemente de compunere, în special a celor de origine greacă și latină!

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. hai sa ne umflam in pene, grammatically correct. brahicardie sau bradicardie, important este ca omul sa puna diagnosticul corect, si sa l „rezolve” pe pacient. ma tem ca reculul educational (cauzele fiind politizarea si fabricile de diplome) nu produce doar analfabeti functionali ci mai degraba impostori / hoti si criminali in serie.

    • Las’ca merge si asa, nu-i asa?
      Asa spuneau si francezii, care acordasera asistenta tehnica la Dacia Pitesti, la plecarea din Romania. Se intampla prin anii ’70-’80 cand se luase decizia ca nu mai este nevoie de ei sa-i cicaleasca/controleze la fabricarea Dacia (sub licenta Renault).

      Invatasera si ei ceva de la noi.

    • Cum sa puna diagnosticul corect daca nici macar nu stie cum se numeste simptomul?
      Daca n-are limbaj comun cu colegii, e zero. Nu mai vorbesc de situatii in care din cauza limbajului deficitar apar confuzii…

      100% de acord cu cauzele, insa.

    • E zic ca nu-i chiar umflatul in pene…!
      Cu ani in urma confundam: pluvial cu fluvial…! Iar alti multi ani eram convins ca: babetica este tot una cu: bavetica.
      Asa ca de cand cu „gagalul” si acces liber la DEX_online – nu prea ne mai permitem astfel gafe…!

  2. Ma inclin in fata curajului autorului de-a declansa o discutie pe teme… lingvistice. Trec peste observatiile, exprimate sau posibile, ca “tara arde si baba-si face manichiura”. Ce, nu asta-i zicala!!?!! Pai, nici tot felul de parascovenii (exprimare academica) care apar in “dexonline” (unde accesul e liber si pentru gindacii de bucatarie) n-au nici o legatura cu LIMBA ROMÂNĂ, aia din tratatele TIPARITE, care mucegaiesc in biblioteci / librarii. Manualele scolare sint doar maculatura, in sec. 21, pentru ca profesorii sint plictisiti sau incompetenti, iar elevii au smartfoane si nu le e lor gindu’ la gramatică si limba română!… Ci la… altceva! “Tratatele” alea au fost elaborate de persoane si organisme care s-au specializat in chestia numita FILOLOGIE. Si GRAMATICĂ! A LIMBII ROMÂNE!!! Am tot respectul, sincer, pentru experienta IT a autorului, experienta care-si spune cuvintul apasat cind e vorba de intocmirea, cu ajutorul Internetului si-al lui nea Goagle, a tot felul de statistici, intru argumentarea pro sau contra unei forma lingvistice. Exista in acel colectiv macar un filolog?!?!?!? Cind pun intrebarea, stau, smechera, cu ochii la institutiile care tac mîlc, cind vine vorba de apararea celui dintii insemn national: LIMBA!!! Academia română s-a transformat intr-o morga, ai carei umili si-mbălsămați slujbași cădelnițesc PUTEREA, iar restul de institute si para-institute adiacente sint ca si… inexistente. Speranta sta in “dexonline”?!?!?!?

    Iata de ce, pentru a doua oara, ma inclin in fata autorului articolului, care, IT-ist fiind, sufera cind descopera o mostra de crasa prostie. Caci asta e!!! E limpede ca traducatorul / redactorul articolului preluat de la italieni a pus termenul “dupa ureche”. Si-o asistenta medicala i-ar fi dat varianta corecta. Daca era intrebata! N-ar fi singurul caz / exemplu. Presa e sufocata de astfel de gunoaie… lingvistice, care sint consecinta precarei educatii a celor in cauza – practicantii MEDIA –, educatie deficitara pe toate nivelurile. Iar situatia devine sinistra cind, ierarhic, decizionalu’ e mult mai prost decit executantu’. La nivel national, interjectia (sau onomatopeea?!?!?!) prim-ministeriala “he!… he!…” devine model de exprimare… succinta. Tinerii americani au ajuns, deja, la performanta… educationala de-a nu-si mai sti scrie nici numele, dar o simpla mizgalitura e apreciata drept… creativitate!

    Revenind pe plaiul mioritic, obraznicia si nesimtirea sint argumentele in fata minimei fronde impotriva distrugerii unui insemn national. “Asa se spune, asa am auzit si la televizor!”, “Asa se spune, dom’le, acum, “MENTENANȚA utilajului”, nu “întreținerea utilajului” ca pe vremea lu’ tata!”. Mda… Nu poti sa te pui cu prostu’ ca, odihnit fiind, te-aduce la nivelu’ lui si te bate cu experienta! Mai ales cind prostia are extensie exponentiala! “Bradicardia” vs. “brahicardia” are un “frate” lingvistic mult mai raspindit si mai idiot. In lumea medicala, incepind cu inalte fețe profesorale, se spune “proGnÓstic”, in loc de corectul si firescul “PRONOSTÍC”. “ProGnÓstic” suna mai… elevat si nu se confunda cu… “vulgarul” “PRONOSTÍC”, mai apropiat de… fotbal si-ai lui sustinatori. Pai, nu?!?! Nu umblu acum in semantica – e pierdere de timp. PROGNOZA, s.f. (rar) – Prevederea desfasurarii unei boli; (prin extensie): PRONOSTIC. Lumea medicala e usor atinsa de suficiență, mai ales in partile ei superioare (am auzit replica: “la noi, in lumea medicala, ASA se spune!”), iar slujbasii sub-plasati iau ca model spusa lu’ “dom’ profesor”. O iau ei, dar, c-o osirdie prosteasca impardonabila, o preia toata MEDIA, zgiriindu-ne retina si urechile zilnic, agresiv.

    Tot in lumea medicala, cu extensie agresiva in MEDIA, se vehiculeaza accentuarea “CÁPsula”, in locul corectului si firescului gramatical împămîntenit “capSÚLA”. Daca n-ar fi prostie, as spune ca respectivii vorbitori (medici si voci audio/video) sufera de niste profunde frustrari… sexuale, cu reverberatii paleative asupra accentului lingvistic. Fereste Doamne! In acelasi areal, se situeaza folosirea cvasi-generalizata a termenului “PREVENȚIE”, in loc de firescul si milenarul “PREVENIRE”. Nu stiu cine pe cine a infectat, dar, in lumea medicala, termenul e mai mortal decit un virus. Medicii români au studiat tratate in engleza si-n mileniul trecut, dar vorbeau de “PREVENIREA gripei si-a rujeolei”. Astora școliti mai nou le suna mai… “cool” medical “prevention” ot engleza = “prevenție” (vezi si situatia cu “mentenanța”), decit mioriticul si demnul de dispret “PREVENIRE”. Multinationalele farmaceutice nu sint amendabile ca, in spatiul carpatin, colaboreaza (in elaborarea a tot felul de prospecte si reclame MEDIA) cu niste jalnici repetenti intr-ale limbii ROMÂNE!!!!! Nenorocirea, chiar sau mai ales pentru “dexonline”, este ca toate aceste imbecilitati citate mai sus, la un moment dat, devin, sub presiunea numerica a prostilor, NORME!!!! Si PROSTIA trece prima linia de sosire!!!… Toate gainile au intrat in berna pe durata nelimitata!!!

    Toate aceste observatii s-au adunat in plasa unui articol binevenit!!! Comunicarea – cu componente care tin fie de gramatica, lingvistica sau semantica – este la fel de importanta ca oricare alt element care defineste esenta unei natii. Trecerea cu vederea sau trimiterea in derizoriu a unor astfel de subiecte constituie o atitudine la fel de condamnat precum tupeul potentatilor zilei, care calca o natie-ntreaga in picioare, doar pentru satisfacerea unor orgolii personale, aflate, deja, in zona diagnosticului sociopat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Borza
Radu Borza
- expert IT (20 de ani experiență); - președinte al Asociației dexonline (2012-prezent); - programator la dexonline (2004-prezent); - studii de lingvistică computațională (Academia Română, 2002-2003); - bursă de studii postuniversitare (Politecnico di Torino, 2000); - absolvent al Facultății de Matematică (Universitatea din București, 1998); - master al Facultății de Electronică (Politehnica din București, 1997);

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro