Home » Cultura »Politica & Doctrine » Citesti:

Recomandare de lectura: Despre RSR, Larry Watts si mitologia national-stalinista

Vladimir Tismaneanu iunie 11, 2013 Cultura, Politica & Doctrine
15 comentarii 1,730 Vizualizari

Am mai avut prilejul sa semnalez recrudescenta discursului securisto-comunist despre presupusul clivaj dintre cele doua perioade din istoria dictaturii: prima, dominata de oamenii Moscovei, fiinte “fara neam si Dumnezeu”, a doua, emancipata de cominternism, de internationalismul mistic, simbolizata de politica externa autonoma si de afirmarea “partidei nationale” in aparat. Memoriile unor fosti demnitari de varf, de la Paul Niculescu-Mizil, Ion Stanescu, Silviu Curticeanu, Constantin Olteanu si Stefan Andrei la diversii generali de securitate (Plesita, Rogojan) sustin exact acest mit revizionist menit sa conteste definirea (si demascarea) regimului comunist drept ilegitim si criminal. Istoricii de formatie si formula neo-stalinista, intre care fostul consilier al lui Ion Iliescu, Ioan Scurtu, il impartasesc si il disemineaza cu nedisimulat entuziasm. Astept cu interes o luare de pozitie ne-echivoca a IICCMER (Muraru-Zamfirescu) pe acest subiect. Recomand aici un excelent articol semnat de tanarul cercetator Felician Velimirovici, doctorand la Universitatea Babes-Bolyai, despre al doilea volum al cartii lui Lary Watts aparuta la editura RAO. Iata un scurt fragment:

“Cel de-al doilea volum al proiectatei trilogii dedicate „adevăratului” loc şi rol al statului român comunist în cadrul sistemului de relaţii internaţionale din timpul Războiului Rece de către istoricul american Larry L. Watts (istoric şi simultan specialist în reformarea serviciilor de informaţii româneşti în perioada Radu Timofte) impresionează, la fel ca şi primul, atât prin proporţii, cât şi prin imensul volum de documente pe care autorul îşi întemeiază naraţiunea şi concluziile.

Însă numai dimensiunile volumului şi acribia documentară a autorului impresionează şi sunt demne de admirat. Tendinţele de aducere în prim-planul discursului istoriografic contemporan a principalelor teme predilecte, a clişeelor şi stereotipiilor născute în proximitatea Centrului de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară a generalului-doctor Ilie Ceauşescu nu sunt noi defel. Detaliu sau nu, printre colaboratorii istoricului-militar Ilie, fratele mult mai cunoscutului şi nefastului Nicolae, cândva în a doua jumătate a anilor ’80, s-au aflat şi istorici precum Larry Watts ori Ioan Talpeş (cel de-al doilea i-a asigurat o promovare remarcabilă primului, în urmă cu doi ani).

În datele sale fundamentale, consider că abordarea lui Watts nu este nouă. Printre cei care au anticipat-o, după 1989, se numără foştii potentaţi ai dictaturii ceauşiste (precum Paul Niculescu-Mizil care se definea drept un comunist „naţional”), foste cadre ale Departamentului Securităţii Statului, numeroşi istorici afirmaţi în Epoca de Aur şi istorici-colaboratori ai antemenţionatului Departament în aceeaşi perioadă, iar mai nou, o fac înşişi angajaţii Securităţii, dacă nu în aula Bibliotecilor Centrale Universitare din ţară ori în memoriile lor contrafăcute, atunci în paginile propriei reviste – Vitralii. Ideile-forţă ale volumului cu titlu de inspiraţie biblică semnat de Larry Watts aduc aminte, pe de altă parte, atât de cele cuprinse în programul PCR şi în introducerea sa, cât şi de cele exprimate de Gh. Gheorghiu-Dej în cadrul şedinţei plenare a CC al PMR din 30 noiembrie – 5 decembrie 1961.”

Pentru textul complet:

http://www.lapunkt.ro/2013/06/11/despre-republica-socialista-romania-si-patriotismul-ceausist-larry-l-watts-cei-dintai-vor-fi-cei-din-urma-romania-si-sfarsitul-razboiului-rece-traducerea-din-limba-engleza-adriana-ba/

Pe tema Revolutiei Maghiare:

http://www.contributors.ro/global-europa/de-ce-a-fost-spinzurat-imre-nagy-plus-cateva-ganduri-despre-ion-iliescu/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. T. Bucur spune:

    1. Am colaborat cativa ani cu istoricul Ioan Scurtu si nu impartasesc afirmatia ca ar fi “de formatie si formula NEOSTALINISTA”. Se poate afirma despre Domnia Sa ca e dominat de puternice porniri antisovietice, dar tocmai asta exclude o presupusa orientare neostalinista.
    2. Altceva: domnule profesor, revin cu rugamintea de a scrie ceva si despre procedeul folosit de comunisti in timpul ilegalitatii pentru a atrage noi adepti. V-am mai spus-o: am avut ocazia de a adresa aceasta intrebare unor fosti ilegalisti (Gheorghe Vasilichi, sotii Sencovici etc.), dar au evitat sa se antreneze in asemenea discutii cu mine.

    • Enver Hoxha era cat se poate de antisovietic, dar si cat se poate de stalinist…

      In masura timpului, voi scrie despre recrutarile in PCdR. Ce stiu precis este ca pe mama mea si pe sora ei le-a recrutat Anuta Toma (nee Grosssman). Erau in ca eleve la Botosani, Anuta era studenta la matematica la Bucuresti, a venit vara la parintit, s-a apropiat de fetele care faceau parte din cercul de lecturi socialiste. Prima carte doctrinara citita de mama mea si de sora ei a fost “Ce vor socialistii romani” de Gherea. Tatal meu a fost recrutat ca elev la un liceu tipografic din Bucuresti.

      • T. Bucur spune:

        Va multumesc pentru raspunsul la intrebarea 2.
        In articolul pe care il veti scrie, m-ar interesa aspecte de detaliu.
        Prin similitudine, va spun cum a incercat sa ma atraga pe mine spre apartenenta la un grup de orientare anticeausista un fost coleg, fost bun prieten, cu care m-am intalnit intamplator, dupa multi ani, prin 1988. Se referea la necazurile si dificultatile vietii sub regimul Ceausescu, la stilul dictatorial, la aberatiile regimului. Nu l-am contrazis cu nimic. Deodata, m-a intrebat: ” Te-ai gandit vreodata, cum vei raspunde la intrebarea pe care ti-o va pune candva copilul tau, in sensul ca ce ati facut voi ca sa inlaturati acest regim aberant, cum de ati rabdat si nu ati facut nimic pentru inlaturarea lui”?
        I-am raspuns ca regimul e prea puternic ca sa fie inlaturat de unii ca noi, ca riscul e enorm pentru noi si implicit pentru copiii nostri etc.
        In zilele Revolutiei din Decembrie l-am vazut activ, inclusiv la TV. L-am reintalnit apoi, dar dezamagit de regimul Iliescu.
        Revenind la recrutarile practicate de comunisti in timpul ilegalitatii, interesant e cum stiau cui sa se adreseze, riscul de a fi deconspirati Sigurantei fiind mare, asa cum prietenul meu si-a luat riscul respectiv fata de mine, care as fi putut crede ca e o provocare din partea lui, din insarcinarea Securitatii (lucram intr-o institutie aflata sub observarea Securitatii).

        • Pista Laszlo spune:

          Nu cred ca prietenul tau era un securist care incerca sa te provoace. Sa nu fi fost in conspiratia Kaghebista, din moment ce a avut acces in studioul TVR in decembrie 89.

    • mariusmioc spune:

      Nici eu nu împărtăşesc părerea că domnul Ioan Scurtu ar fi neostalinist. Dînsul este doar un diletant, şi şi-a dovedit diletantismul în calitate de director ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române, prin chiar prima revistă “cu caracter academic” scoasă de acel institut: http://wp.me/pjejF-5S

  2. Dan Petre spune:

    Eu am sa astept sa citesc totusi cartea, inainte de a imi da cu parerea despre ea. Dar s-ar putea insa ca adevarul sa fie undeva la mijloc (si o spune asta un om atat de pornit pe comunisti si neocomunisti, incat nu va va ierta niciodata colaborarea pe care ati avut-o cu Iliescu in 2004).

    Adica, o inevitabila intrebare se pune: nu cumva ar trebui sa iesim din clisee? Bun, comunismul este odios ca sistem politic si in Romania a demonstrat-o de la primul mort de la demonstatia din Nov. 1945 pana la ultimul nevinovat ucis in revolutie si mineriade … dar putem afirma ca de la un capat la altul acea perioada nu a insemnat deschiderea unor noi orizonturi pentru tara? Pana la urma tara asta, cu tot chinul si foamea a reusit sa-si plateasca o datorie externa destul de importanta, a facut investitii in infrastructura, electrificare, hidrocentrale, o centrala atomo-electrica, milioane de oameni au facut o scoala si au avut acces la elementare conditii de igiena….

    Unde era Romania in atat de citatul 1938? La sate analfabetismul, mortalitatea infantila erau ceva curent. Iar economia duduia pe contracte cu statul, plasate de o camarila veroasa catre Malaxa si Auschnitt. Sa ne amintim ca marele Titulescu primise credit preferential de la Marmarosch Bank sau ca legendarul Maniu era implicat in Afacerea Skoda?

    In lipsa unor repere clare, pana la un punct este normala pendularea “memoriei” intre cele 2 perioade idealizate excesiv de unii sau de altii. De aceea orice carte cu documente clare asupra acestor perioade (indiferent de autorul ei), este un bun prilej de reflectie si decantare a propriilor convingeri.

    • sabin spune:

      Stimate domn, faceti aceeaisi comparatie perversa ca si Ceausescu. Imediat va si explic de ce. Cand compari doua entitati, acestea trebuie sa aiba niste elemente comune. Altfel, compari mere cu pere.

      O comparatie corecta, ar fi perioada comunista cu aceiasi perioada dar dintr-o tara capitalista cu un nivel similar cu al Romaniei la venirea comunistilor la putere in 1946. Luati fara a gresi ca exemplu Finlanda sau Coreea de Sud.

      Credeti ca daca Romania ar fi ramas capitalista nivelul de trai din anii 80 ar fi fost la fel ca in 1938? Nu neg realizarile din perioada comunista numai ca au venit la pachet si cu un regim de teroare in care frica era elementul principal.

      • Dan Petre spune:

        Nu fac o comparatie perversa. Caci nu propun un rezultat, eu insumi fiind un om care detesta si comunismul si pe Ceausescu si Securitatea. Spun doar ca suntem in cautare de repere. Care nu pot fi regasite nici in ”Epoca de Aur” – in dementa ceausista, dar nici anul 1938, cand Carol al II-lea conducea dupa bunul plac tara – delapidand si ucigand…

        Ori, in aceasta cautare a reperelor, trebuie sa fim obiectivi, sa judecam faptele si datele, nepreluand nemestecat idei (doar prea multa vreme ni s-a spus ce si cum sa gandim). Iar o carte documentata, indiferent de directia autorului ei, este un bun prilej de reflectie.

        Ca sa va raspund si la intrebare: personal, la ”feeling”, cred ca pastrand directia din ’38, aveam toate sansele sa ajungem o Brazilie a Europei, cu diferente sociale imense. Nu o Finlanda, caci nu avem nici rigoarea, nici coeziunea nordicilor (si apoi uitati-va cum aratam dupa 23 de ani de capitalism, in care am intrat, atentie, cu visteria plina!).
        National-ceausismul, fidel sloganului ”cantitatea este noua calitate”, a reusit sa mai atenueze aceste diferente sociale. Din pacate nu a reusit sa ne uneasca decat in ura impotriva regimului, uitata insa prea repede inca din primele luni ale dramaticului si manipulatului an 1990 (pentru mine mai rau decat 1945!). Si, cu riscul sa gresesc (recunosc, nu implinisem 10 ani la Revolutie), cred ca teroarea a fost resimtita diferit – intr-un fel a fost resimitita de ”Babu” sau de Doina Cornea si altfel de omul de rand, resemnat in a spune bancuri cu Bula la coada… Altfel, cum va explicati amnezia si, mai rau, nostalgia?

  3. Ivi spune:

    Se pune o intrebare simpla domnule VT, din punct de vedere epistemologic care e deosebirea dintre “abordarea Tismaneanu a cumunismo-securismului” si “abordarea Watts” ? …dar va rog domnule profesor, analiza in primul rand si mai putin “impresii si etichetari” in oglinda.

  4. lucid spune:

    “fara neam si Dumnezeu” – celebrul citat-diagnostic precis ca un bisturiu pentru agentura sovietica al ultimului prim-ministru democrat al Romaniei inainte de bolsevizarea inceputa la 6 martie – luat in deridere reprezinta – sper – o inabilitate trecatoare motivata sentimental. Ar fi grav daca ar fi vorba despre “cine se naste din pisica….”.

    • Cred ca v-a scapat implicatia ironica a textului. Formula, perfect adecvata, a generalului Radescu, a fost preluata de urmasii cominternistilor, gen Plesita si Stanescu, pentru a se delimita simbolic de cei care le-au asigurat carierele. Care este, la urma urmelor, diferenta dintre un Neagu Cozma si un Grigore Naum? Intre un Dulgheru si un Enoiu? Era pumnul mai putin contondent daca venea din partea unui “etnic pur”? In dialogul cu Iliescu, “Marele soc din finalul unui secol scurt”, fostul ministru al tineretului povesteste ca la Plenara care a adoptat Declaratia din 1964, document paradigmatic al directiiei salutata de LW, concluziile (discursul final) au fost prezentate nu de primul secretar al CC al PMR, Gheorghiu-Dej, ci de Leonte Rautu :) Despartirea de Moscova se facea cu argumente si cu personaje moscovite…

      • lucid spune:

        Atentie! “fara neam si Dumnezeu” nu e legata de pumnul lui Dulberger sau al lui Enoiu ci de PUMNUL LUI VISINSKI. De aceea e bine sa fim atenti cu citatele.

  5. Larry Watts cu dughinistul Ilie Badescu si (nu mai are nevoie de descriere) Victor Roncea http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=hLkvYAYDNtQ#at=190
    http://tinyurl.com/lplcsps

  6. comentariu spune:

    Minciuna comunismului cu fata nationala a fost generata de Moscova pentrui a ademeni pe romani spre ideologia comunista.
    Minciuna a fost crezuta de majoritatea credula cit si a celor care s-au dorit mintiti si asteptau un pretext petnru a se convinga sa intre in partid si sa lupte pentru un ciolan.
    Este momentul inceperii ciolaniadei nationale si inceputul coruptiei in tara.
    Miscarea sovietica isi are originile in experienta imperiala de tinere in friu ale unor poare si in teoria ca fiecarui popr trebuie sa i se serveasca mincuna care i se potriveste si de aici sloganul ca fiecarui popor se administreaza forma care i se potrivest si ceea ce merita.
    Ceausescu a fost cea mai devotata sluga a sovieticilor si de aceea a fost promova si intrucit era foarte prost i s-a bagat in cap ca este destept si ca trebuie sa promoveze comunismul romanesc mina in mina cu independenta nationala.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)