joi, martie 28, 2024

Scrisoare din Pittsburgh: Egon Balas, Edith Balas, Zevedei Barbu și catastrofele secolului XX

Acasă la Edith (86 de ani) și Egon Balas (93 de ani). Au supraviețuit amândoi ororilor naziste și comuniste, ea a scăpat de la Auschwitz și Bergen-Belsen (era cu doar 8 zile mai tânără ca Anne Frank) pentru a fi apoi, din nou, prigonită în România comunistă, acolo unde el a ajuns să facă peste 2 ani de pușcărie, în celulă solitară, sub cele mai halucinante acuzații. Acum 48 de ani, exact pe 26 Aprilie, au ajuns în Statele Unite. Ea a devenit profesoară de istoria artei la Carnegie Mellon University, el profesor de matematici aplicate la aceeași universitate și laureat al medaliei John von Neumann, cea mai înaltă distincție în domeniul său. Ea, una dintre cele două sau trei personalități de vârf pe plan mondial în exegeza operei lui Brâncuși – două volume pe subiect, primul prefațat de David Lewis, autorul primei cărți americane despre Brâncuși, apărută în 1957. El, autorul cărții „Will to Freedom. A Perilous Journey Through Fascism and Communism”, tradusă și în limba română la Editura Fundației Culturale Române, după mine una din cele mai răscolitoare mărturii despre ce înseamnă să supraviețuiești în secolul lui Stalin și Hitler. Comparabilă cu memoriile Margaretei Buber-Neumann, Ante (Anton) Ciliga ori Artur London.

La venerabilele lor vârste, sunt amândoi de o vitalitate incredibilă. Dintre concluziile serii: pentru a supraviețui în asemenea condiții e nevoie de 99% șansă și 1% încredere în victoria binelui. Pe lângă noroc, pe Edith a ținut-o în viață amintirea primilor 14 ani trăiți în normalitatea burgheză a Clujului (Kolozsvárului) natal. Știu că scriu în viteză și fatalmente à bâtons rompus. Îmi revin în minte cuvintele lui Egon despre Clujul din timpul ocupației horthyste, când doar câteva cuvinte rostite în românește puteau fi considerate sedițioase. Vorbim despre intelectualii maghiari și români din Transilvania, povestește despre Raoul Șorban, ajungem, fascinant și inevitabil, la Imre Tóth. Au fost prieteni apropiați, după plecarea lor din țară se vedeau anual în Europa, emiteau intelectual pe aceeași lungime de undă. În primii doi-trei ani de regim comunist, Imre a lucrat în Ministerul Educației, era încă un romantic al cauzei. S-a trezit printre primii. O scenă de epocă, din 1948: Imre Tóth vine în vizită la niște prieteni, anunță solemn că a aflat adevărata cauză a morții lui Gheorghi Dimitrov în URSS, faimosul comunist bulgar, eroul Procesului de la Leipzig – pneumonie! Toți cei prezenți se uită siderați unii la alții. La care Imre Tóth, surâzând sarcastic, oferă cauza morții: cuțitul era prea rece!

Egon Balas l-a cunoscut personal pe sociologul politic Zevedei Barbu (1914–1993), la a cărui biografie intelectuală lucrez acum. Au fost colegi la Ambasada RPR din Londra, unde au avut ocazia să poarte discuții despre începuturile stalinismului în România. Zevedei Barbu a fost printre primii intelectuali din Est, om de stânga, condamnat de justiția lui Antonescu pentru participare la rezistența antifascistă, care a cerut azil politic în acea perioadă de debut a Războiului Rece. Într-un fel, a anticipat o decizie similară a lui Czesław Miłosz. Egon Balas a continuat să lucreze la Londra sub direcția ambasadorului Mihai Macavei, un boier idealist, și alături de George Macovescu. A fost apoi rechemat în țară și acuzat de colaborare cu vechiul comunist Alexandru Iacob (Jakab), adjunctul lui Vasile Luca la Ministerul de Finanțe. Două destine, Egon și Zevedei, oameni care au crezut în utopiile radicale de stânga, s-au implicat în ele total și dezinteresat. În Anglia, unde a fondat catedra de sociologie de la Sussex, Zevedei Barbu a scris texte fundamentale despre totalitarism, a fost, împreună cu Leonard Schapiro și Ghiță Ionescu, printre cei dintâi care au explicat resorturile psihologice ale dictaturilor ideocratice. Opera lui Zevedei Barbu nu poate fi înțeleasă fără a o raporta la marea discuție internațională din anii 50′ și 60′ despre modelul totalitar. Există cel puțin un reader (o antologie) de vârf în care sunt incluse pagini esențiale din opera lui Zevedei Barbu pe tema formelor mentale ale dictaturilor moderne, dar și ale democrației.

Poate că în acele discuții neinhibate –era totuși abia la începutul „democrațiilor populare”– dintre intelectualul evreu-maghiar-român Egon Balas și intelectualul român de stânga, fostul asistent al lui Lucian Blaga, Zevedei Barbu, vor fi prins ființă în gândirea acestuia din urmă unele din ideile antitotalitare din cărțile ce aveau să urmeze. O ipoteză de istorie intelectuală a unui secol năucitor și dominat de clocotitoare pasiuni ideologice…

Recomandări:

http://www.amazon.com/Bird-Flight-Survivor-Carnegie-Nonfiction/dp/0887485383/ref=sr_1_1?s=books&ie=UTF8&qid=1430145881&sr=1-1

http://www.amazon.com/Brancusi-His-World-Edith-Balas/dp/0887484891/ref=sr_1_2?s=books&ie=UTF8&qid=1430145881&sr=1-2

http://www.amazon.com/Will-Freedom-Perilous-Journey-Communism/dp/0815609302

http://www.amazon.com/Democracy-Dictatorship-Their-Psychology-Patterns/dp/041560527X/ref=sr_1_4?s=books&ie=UTF8&qid=1430145962&sr=1-4&keywords=zevedei+barbu

http://www.amazon.com/Great-Escape-Kati-Marton/dp/074326116X/ref=sr_1_1?s=books&ie=UTF8&qid=1430145985&sr=1-1&keywords=Kati+Marton

http://www.lapunkt.ro/2013/12/06/eva-zeisel-fabulosul-destin-al-unui-designer-care-a-ameliorat-forma-secolului-xx/

https://www.contributors.ro/global-europa/hannah-arendt-celalalt-scholem-%C8%99i-tragedia-stangii-germane-eseu-de-vladimir-tismaneanu-%C8%99i-marius-stan/

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. povestile astea tot sint vinturate de vreo suta de ani. oamenii mileniului trei care citesc si gindesc stiu si despre comunism si despre nazism. ce sa mai disecam creierul lui bobu, ceausescu si stalin ? ce sa aflam din nimicul hipermediatizat ? va vad tinar (in avatar), abordati cauzele cataclismelor nu efectele.

  2. Mi-am adus aminte de povestea regizorului de filme documentare, Gabriel Barta, tot clujean. A fost luat ca sclav la săpat tranșee de hortiști, alături de mulți alți tineri evrei transilvani, apți de muncă. S-a retras cu trupele hitleriste până la Praga, unde a fost făcut „prizonier” de americani. I s-a oferit șansa să meargă într-un lagăr de refugiați dar a refuzat, preferând să revină în țară în speranța de a-și regăsi familia. Alături de câțiva evrei clujeni, cu care se cunoștea de dinainte de război, au plecat pe jos spre țară. Undeva în Ungaria, foarte aproape de hotarul cu România, s-au oprit la o fermă distrusă și părăsită, pentru a înnopta. Era lângă o șosea și s-au trezit cu un ofițer sovietic care o rupea puțin în germană. Le-a explicat că avea în sarcină un convoi de camioane care urma a doua zi să se întoarcă în România pentru reaprovizionare- le-a oferit șansa să facă „autostopul”. După aproape 5 ani petrecuți în afara oricărui gest de bun samaritean, câțiva și-au declarat suspiciunea față de atâta generorizate. Practic, grupul s-a împărțit în două- o parte au spus că rămân să aștepte camioanele sovietice iar ceilalți, între care și Barta, au decis să plece imediat după miezul nopții, în idea că dacă au mers atât pe jos, cât le mai rămăsese nu merita riscul. Cei care au rămas pentru „autostop”, n-au mai fost văzuți niciodată.
    Un caz similar l-am aflat de la un evreu orădean, luat și el la muncă silnică și care însă a hotărât să „dezerteze” la Varșovia, în vreme ce pe malul celălalt al Vistulei înghețate, trupele sovietice „pacientau”. A fost trimis în Siberia ca spion, și a revenit în țară după moartea lui Stalin- din toată familia, mai supraviețuise o soră, reîntoarsă de la Auschwitz.

  3. Stimate domnule Marius Stan

    Pueti avea amabiliatatea de a imi furniza coordonatele de timp si loc ale publicarii biografiei lui Zevedei Barbu la care lucrati? va multumesc anticipat.

    • Stimate domnule Campeanu,
      Va referiti cumva la contractul cartii mele? Nu sunt obisnuit sa public asemenea documente online. Cand va aparea cartea, va fi, evident, disponibila pentru toti cei interesati. Pana atunci, daca aveti timp, puteti veni la conventia anuala ASEEES din Philadelphia, noiembrie 2015, acolo unde voi prezenta o comunicare pe subiectul ZB si dezbaterea despre totalitarism, intr-un panel despre biografii transnationale in secolul XX, alaturi de colegii si prietenii mei, Bogdan Cristian Iacob si Vladimir Tismaneanu. Panelul va fi prezidat de profesorul Piotr Kosicki de la University of Maryland, iar comentator va fi profesorul Constantin Iordachi, de la Central European University.

      • Stimate domnule Stan,

        Se pare ca in graba si din dorinta de a fi scurt am creat o arece confuzie. Da, doream sa aflu de la Dvs., daca aveti disponibilitate, cind si la ce editura va aparea cartea. Nu-mi trecea de fel prin minte sa va cer detaliile contractului (daca asta vi s-a parut ca intreb).
        Va multumesc pentru sugestia de a veni la conventia ASEEES de la Philadelphia.

  4. „Clujul din timpul ocupației horthyste, când doar câteva cuvinte rostite în românește puteau fi considerate sedițioase”
    poate de la astia au invatat ruminii ,dupa ce au ajuns ei din nou stapini, cum sa procedeze ; doar ca ei nu sufereau maghiara
    si asta din amintirea unui prieten; purta sarmanu pe cap o caciula cam ungureasca(ha,ha) copil fiind se intorcea de la scoala cu alti doi colegi:intimplarea face sa se intretaie cu un mindru ofiter al armatei rumine,care nici una ,nici doua, in trage astuia cu palaria patrioata o palma de i zboara palaria la metri distanta:- Sa nu te mai prind ca porti asa ceva pe cap ! ii striga vigilentul rumin. amu unguru meu ii om matur da nu a uitat lectia de la un rumin,doar ca in USA ruminii nu e stapini

  5. Atentie la Raoul Sorban: a fost un farsor. Specialistii in istoria Holocaustului au demonstrat ca toata chestiunea implicarii lui in salvarea evreilor din nordul Transilvaniei a fost o inventie, creata in complicitate cu Moshe Carmili. Poveste urata, necinstita, strict mercantila.

    • Imi amintesc si eu ca in anii ceausismului Raoul Sorban era elogiat drept salvator al multor evrei din Transilvania horthysta. Mi se parea si mie rezonabil sa banuiesc ca la mijloc era o constructie propagandistica, mai ales ca Sorban era des prezent in Saptamana lui Eugen Barbu si CVT.
      Adevarul este insa ca nu aveam o marturie obiectiva despre ce (nu) a facut Raoul Sorban. Poate ca totusi Sorban a fost un salvator de evrei. Sau poate nu. De ce insa sa ne pronuntam noi, eu care nu am trait acele vremuri? De ce sa nu il ascultam si sa nu ii dam credit lui Egon Balas care are ce povesti despre Raoul Sorban?

  6. Imi permit sa va intreb daca familia Balas despre care vorbiti are 2 fete numite Ana si Vera. Cu cea din urma am fost colega la Liceul Caragiale din Bucuresti si mi-ar face mare placere sa o pot regasi cumva (nu stiu cum o cheama maritata, dar stiu ca a emigrat la Pittsburgh in anii ’60). V-as fi recunoscatoare daca m-ati putea ajuta. Multumesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marius Stan
Marius Stan
Politolog și fotojurnalist pentru Radio Europa Liberă.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro