Home » Dezbatere » Citesti:

Drama Casei Regale in 1947 si 2011

Tom Gallagher iunie 28, 2011 Dezbatere
86 comentarii 11,253 Vizualizari

Cand un sef de stat in exercitiu il descrie pe un predecesor al sau drept “tradator” si “sluga la rusi” pentru ca a abdicat, este un semn ca natiunea a trecut printr-o istorie complicata si agitata. Criticile in privinta abdicarii din 1947 sunt, bineinteles, admisibile, dar utilizarea cuvantului “tradare” este complet inadecvata. Traian Basescu poate foarte bine sa creada ca patriotismul insemna ca Regele sa afiseze o sfidare maxima, in conditiile in care era smulsa independenta tarii, dar circumstantele in care se afla erau grave, iar actualul sef de stat nu a avut parte de asemenea chinuri si nimeni nu ar trebui sa spere ca vreunul dintre urmasii lui ar trebui sa le aiba.

A fost un sfarsit trist al decadei in care Mihai de Hohenzollern s-a aflat pe tron. A fost o domnie in doua faze – de trei, respectiv sapte ani, iar in a doua, cand inca nu implinise 30 de ani, a avut parte de provocari de o magnitudine pe care si acum ne e greu sa o intelegem.

La imboldul lui Ion Cristoiu, un savant al istoriei si un bun jurnalist (combinatie formidabila de abilitati pe care putini altii le au in Romania de astazi), Basescu a lasat garda jos cand ar fi putut dovedi precautie in avansarea unor declaratii categorice despre o perioada in privinta careia nu a pretins niciodata ca este expert. Poarta a fost deschisa pentru detractorii sai, care au prins din zbor afirmatiile sale explozive, cu o bucurie nedisimulata. Pentru mine, standardul a fost stabilit de moderatorul unui talk-show cunoscut pana acum ca un exemplu pentru retinerea central-europenilor, dar care, joi seara, avea o sclipire fanatica in ochi in timp ce-si indemna colegii sa-l afuriseasca pe Presedintele prins in corzi.

Paguba e deja facuta: depinde acum de Presedinte sa decida daca sa-si mentina in spatiul public usturatoarea sa declaratie sau sa emita o declaratie mai nuantata. Atacul sau la adresa fostului Rege Mihai trebuie sa-i fi descumpanit pe acei romani care mai pastreaza o speranta ca el – Basescu – ar fi contribuit la cladirea unui stat democratic si eficient, unul despre care s-ar fi putut spune ca vine in completarea reformelor promovate de Regele Carol I si de cei mai buni ministri ai sai. Acesta este un obiectiv care, acum, pare mai departe ca niciodata.

O declaratie seaca venita joi din partea Ambasadei SUA a reafirmat, pur si simplu, punctul de vedere al Presedintelui Harry Truman din 1946, care a laudat “comportamentul exceptional de merituos” al Regelui Mihai in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Fara a dovedi o lipsa de abilitati, Basescu a promovat o orientare pro-occidentala in relatiile externe, pe parcursul ultimilor sase ani, dar aceasta nu a fost egalata de o buna judecata in chestiunile politice strict interne.

Nu este surprinzator – dar nici o scuza – daca judecata il paraseste uneori, mai ales in atmosfera artificiala, dar intensa a studioului de televiziune: la urma urmei, reformele nu merg cum trebuie, el este blocat in Parlament si de sistemul judiciar, a pierdut mult din popularitate in ultima vreme, iar relatiile sale cu propriul partid raman greu de definit. Deci trebuie sa se simta demoralizat, ceea ce ar putea exacerba tendinta de a vorbi pe sleau, care functioneaza bine pentru un presedinte doar daca este mentinuta in limite stricte.

Ceva bun ar putea, totusi, rezulta din acest episod, daca este stimulata o dezbatere de calitate despre anii 1940, o dezbatere lipsita de polemici furtunoase. Basescu ar putea, chiar, sa fie unul dintre principalii beneficiari, daca aceasta dezbatere ii aprofundeaza si rafineaza felul cum intelege el perioada de dinainte de 1948.

Pana acum, prea multi dintre analistii aflati in spatele politicienilor si jurnalisti s-au folosit de cuvintele usturatoare ale Presedintelui in privinta Regelui mai degraba pentru a-l defaima pe Basescu decat pentru a face un pas inapoi si pentru a analiza la rece acea perioada. Probabil ca, acu, va fi imposibil de oprit o evaluare mai sincera a performantei regale de la mijlocul anilor 1940, pe masura ce regele isi pierdea modestele atributii pe care le avea; o evaluare care, in termeni normali, ar fi putut fi facuta doar dupa ce va fi trecut in nefiinta, intrand in istorie.

Regele Mihai si-a aparat prestatia in interviuri, mai ales intr-o carte, Convorbire cu Mihai I de Mihai Ciobanu, aparuta repede dupa 1989, dar si in alte parti. Analizand eu insumi perioada intr-un volum despre Europa de Sud-Est in politica internationala inainte de 1989, intitulata “Europa proscrisa: Balcanii de la otomani la Milosevici”, publicata in 2001, am argumentat ca Regele Mihai ar fi putut juca mai abil o mana slaba intre 1945 si 1947. Statele Unite aveau, bineinteles, o mana mult mai puternica, dar au reactionat lent la felul cum Stalin a acumulat puterea. Doar cand Deand Acheson l-a inlocuit pe William Byrnes ca secretar de Stat, in 1947, acest lucru a inceput intr-adevar sa se petreaca. SUA, dar si Marea Britanie i-au oferit Regelui (si lui Corneliu Coposu) asigurari verbale si scrise de sprijin, sustinute de foarte putine actiuni.

Harry S. Truman a devenit un mare Presedinte american al secolului 20, dar nu acumulase inca, probabil, suficienta experienta in 1946, cand a emis declaratia pe care s-a bazat comunicatul de presa al Ambasadei SUA in legatura cu rolul Regelui Mihai in aceasta perioada dramatica.

Fara indoiala, faptul ca Basescu l-a denuntat pe predecesorul sau va fi vazut drept un nou semnal descurajant al exceptionalismului romanesc. Personaje influente, care au acces la media germane si nord-americane, vor cauta, probabil, sa-l izoleze pe seful statului indiferent de pagubele aduse Romaniei care, sub Basescu, a incercat cel putin sa fie un bastion al influentei occidentale in Europa de Sud-Est.

Dar dispute nu foarte diferite de cea actuala s-au dezlantuit in cel putin o tara occidentala cu o istorie constitutionala mai fericita decat cea a Romaniei. Abdicarea din 1947 a fost precedata, in 1936, de abdicarea Regelui Edward al VIII-lea al Marii Britanii. Criza constitutionala a fost de scurta durata, dar a produs o sciziune permanenta in familia regala, Casa de Windsor. Un embargo aproape complet asupra intalnirilor cu fostul Rege si cu sotia sa, Wallis Simpson, a fost mentinut de succesorii sai pana la moartea lui, in 1972.

In Marea Britanie nu este un secret ca Regina Mama Elizabeta (1900-2002), mama Reginei Elizabeta a II-a si consoarta Regelui George al VI-lea (1936-52) o detesta pe dna Simpson si manifesta un dispret nespus fata de Edward al VIII-lea, pentru casatoria ce a zguduit casa regala si a subminat institutia monarhiei. Situatia familiei regale s-a remediat pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial, iar prestigiul Casei Regale nu a fost eclipsat niciodata multumita devotiunii Reginei Elizabeta a II-a – acum in cel de-al 57-lea an al domniei sale – fata de responsabilitatile sale regale.

Pe parcursul unei vieti indelungate si adesea dificile, fostul Rege Mihai s-a comportat cu o demnitate similara. Dar, fie ca realizeaza acest lucru, fie ca nu, cauza regala a devenit una complet politica si este un instrument in luptele de putere pentru avantaje materiale.

Atat timp cat a trait Corneliu Coposu, probabil majoritatea opozitiei anticomuniste a vazut eliminarea mostenirii comuniste ca fiind legata inseparabil de restaurarea monarhiei. Dar o schimbare in atitudinea sa fata de restaurarea monarhiei a devenit vizibila in momentul alegerii Presedintelui Emil Constantinescu. Sfatuit abil de Zoe Petre, el si-a exprimat orientarea republicana si contactele cu fostul rege si cu restul familiei regale au fost ca si inexistente.

In 2001, a avut loc o reconciliere intre Presedintele Ion Iliescu si Regele Mihai si familia acestuia. La suprafata, aceasta a fost o concesie majora din partea celui mai inalt fost lider comunist aflat inca in viata, cara, ca presedinte, in 1990 si 1994, scurtase vizitele pe care Mihai a incercat sa le faca in patrie, prima data apeland la forta intr-o masura socanta.

Gestul arestarii lui Mihai, in timp ce acesta si anturajul sau calatoreau intre Pitesti si Bucuresti, si cel al alungarii lui din tara asemenea unui criminal de drept comun au fost, mai mult sau mai putin, mult mai grave decat cuvintele exprimate recent de Basescu la adresa personajului regal.

Iliescu nu a incercat niciodata sa-si ceara scuze atat timp cat cat a sperat sa dirijeze Romania pe calea “democratiei originale”, departe de NATO si UE. Traian Basescu ar putea, probabil, sa se gandeasca daca este in interesul sau sa incerce si sa remedieze relatia cu Mihai, chiar daca efortul sau s-ar putea dovedi inutil.

Poate ca Basescu este acum izolat intr-o lume media din care o buna parte pare sa reduca populatia la un stadiu infantil, asa incat mici straturi ale populatiei sa se bucure de privilegii imense. Dar, la fel de bine, poate ca aceasta optiune a sa de a condamna rolul Regelui in 1947 este aprobata mai mult in randul populatiei decat se crede deocamndata. Societatea romaneasca este una preocupata de istorie si are motiv sa fie asa.

Fara indoiala, exista inca voci influente care cauta sa obtina legitimitate pentru aspecte-cheie ale regimului comunist, indeosebi faza “nationalista” post-1965, argumentand ca abdicarea lui Mihai a influentat felul cum s-a conturat formarea ce i-a succedat imediat. Sergiu Nicolaescu, binecunoscut realizator de filme si senator PSD, a articulat aceasta tendinta atunci cand a sustinut utilizarea cuvantului “tradare” de catre Basescu.

Sunt altii care intreaba de ce a abdicat Mihai, cand alte fete regale din aceasta parte a Europei amenintata de sovietici au fugit in exil fara sa renunte la titlurile lor.

Astazi, probabil nu sunt putini cei ale caror proprietati au fost confiscate in comunism si care au primit foarte putine compensatii sau deloc si care isi compara situatia cu familia regala care a obtinut restituirea multora dintre proprietatile sale. Descendentii multor oameni ale caror case sau terenuri au fost confiscate abuziv dupa 1948 trebuie sa se intrebe de unde provine aceasta diferenta izbitoare.

Normalizarea relatiilor dintre casa regala si elitele care provin in buna masura din vechile structuri a fost observata, in mai, la o conferinta organizata de Fundatia pentru Dezvoltarea Romaniei. Extensia imperiului personal al lui Dan Voiculescu in societatea civila a organizat un generos eveniment la care fostul Rege Mihai a fost invitat special alaturi de Ion Iliescu si Emil Constantinescu.

Nu este un secret ca Emil Constantinescu a ajuns la pace, de multa vreme, cu o ordine post-comunista careia Corneliu Coposu, arhitectul ascensiunii sale, a incercat sa se opuna. Dar nu este deloc un lucru neinsemnat cand Mihai, prin prezenta sa, a putut fi vazut contribuind la legitimizarea unui personaj care reprezinta triumful continuitatii asupra schimbarii intr-o Romanie post-comunista inca superficiala. Nimeni din casa regala nu pare sa fi luat o pauza pentru a reflecta cum poate fi afectata reputatia sa aliniindu-se atat de deschis cu un personaj pe care cea mai inalta curte l-a considerat informator al perioadei comuniste.

O presa nemiloasa de felul sau, atunci cand vine vorba de dorinta de a discredita orice institutie care doreste sa impinga tara dincolo de orbita coruptiei si intrigilor, a tratat cu o tacere elocventa casa regala si relatiile acesteia cu lumea politica, in ultimii ani.
Ar fi interesat de stiut daca cei din casa regala care dau contur relatiilor cu partidele politice sunt in vreun fel preocupati daca, pe termen lung, credibilitatea familiei de Hohenzollern va fi distrusa de implicarea profunda in jocurile de putere.

Aderarea lui Crin Antonescu la cauza regala a coincis aproape cu decizia sa de a ridica temperatura etnica prin afirmatii iresponsabile in privinta rolului minoritatii maghiare in Romania. Pe parcursul scurtei sale domnii, Mihai I a cautat sa mentina relatii interetnice bune, intr-o perioada cand aceasta era o sarcina extrem de dificila – nu sa produca intentionat daune, asa cum face Antonescu.

Probabil persoana care trebuie intrebata in legatura cu aceste chestiuni este Printul Radu al Romaniei (Radu Duda), care pare sa dirijeze strategia casei regale si care, din 2002 pana in 2008, a avut anumite atributii de stat. A fost curtat puternic de liberalii aflati la putere in 2007, in perioada suspendarii lui Basescu de catre majoritatea parlamentarilor, iar timp de cinci luni in 2009 a fost candidat la Presedintia Romaniei.

Nu numai evenimentele dramatice care au coincis cu ultimii ani ai lui Mihai pe tron, dar si alegerile facute de casa regala dupa 1990 si cum este perceputa si folosita ea de fortele politice merita, probabil, sa fie acum subiectele unei dezbateri veritabile si, de sperat, retinute.

Izbucnirea lui Traian Basescu a fost grosolana si, demonstrabil, imprudenta. El trebuie sa decida daca acesta este ultimul sau cuvant pe subiect.

In pofida tuturor neajunsurilor evidente ale presedintelui, el si-a mentinut pozitia in promovarea alinierii cu tarile din Vestul democratic. Din contra, fortele politice cu care casa regala pare adesea sa fie in relatii mult mai apropiate au o atitudine cu mult mai circumspecta si adesea chiar ostila fata de orientarea catre Vest, desi aceasta orientare este impartasita instinctiv de majoritatea romanilor, in diverse feluri. Presedintele trebuie, cu siguranta, sa analizeze afirmatiile sale recente. Dar, si casa regala, in special cei care o vor reprezenta pe viitor, trebuie cu siguranta sa intre intr-o perioada de gandire in privinta alinierii lor recente.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "86 comments" on this Article:

  1. Întotdeauna am apreciat felul elegant în care Tom Gallagher neutralizează umori dîmboviţene. A făcut-o admirabil şi în articolul de mai sus.
    Felicitări!

  2. CezarN spune:

    Aici:
    http://en.wikipedia.org/wiki/File:Actul_de_Abdicare_Mihai_I.png

    gasim declaratia de abdicare a regelui Mihai.

    Am gasit ceva straniu in ea: regele abdica pentru ca institutia monarhica reprezinta o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei.

    Acuma, sa numesti DEZVOLTARE ceea ce a facut Stalin in Rusia si urma in mod evident sa faca si in Romania este complet deplasat. In aceasta optica, toti luptatorii anticomunisti s-au opus, nu-i asa?, DEZVOLTARII Romaniei. Trebuiau si ei sa abdice si sa mearga de bunavoie la canal sau la Pitesti sa dezvolte Romania.

    Abdicare, abdicare, insa nu chiar in orice conditii. Sa afirmi ca monarhia este incompatibila cu dezvoltarea unui stat este cel putin o tradare a institutiei monarhice, nu?

    Eu respect punctele de vedere ale oricaror alte state sau comunitati, ele isi urmaresc interesele proprii si fac declaratii respectandu-si aceste interese. S-ar parea ca domnul Basescu nu a declarat ceea ce a declarat in interesul, cel putin imediat, al sau si, prin ricoseu, caci este presedinte, al Romaniei, insa imi vine greu sa inteleg de ce toata discutia publica se poarta in jurul lui Traian Basescu, si nici un comentator de marca nu a luat faptele istorice la puricat. Singura explicatie plauzibila pe care mi-am dat-o este ca aceste fapte nu-i sunt chiar favorabile regelui si imaginii sale in randul romanilor.

    • divaria spune:

      hehe … CezarN, pai tu crezi ca Mihai a scris singur declaratia de abdicare??

      Nope – i-au adus-o Groza si Dej, gata pregatita iar el n-a avut nicio sansa sa schimbe nici macar o virgula, nu i s-a permis.

      S-a scris mult despre episodul din 30 dec 1947, iar recentele declaratii ale lui Base si sutele de comentarii nu fac decit sa contribuie la o mai buna intelegere a contextului de atunci…

      • CezarN spune:

        Uiti un lucru: regele avea in acele negocieri un instrument foarte puternic: sa nu abdice. Dealtfel putea foarte usor sa nu abdice. Pur si simplu. Dar, daca tot a facut-o, as vrea sa aflu si eu de la istorici in ce fel si in interesul cui a folosit regele Mihai acest instrument de negociere.

        Mai putea sa nu abdice si in alt mod: ramanand la Londra in Noiembrie 1947. Nu a facut-o, deci s-a intors in Romania pentru a-si negocia abdicarea (cred eu).

        Apoi, mai este un lucru: formal, unui rege, in tara sa, nu poate nimeni sa-i spuna “Nu-ti permit!” in exercitarea indatoririlor sale de REGE. Caci nu poti fi rege doar la receptii, nunti si festivitati, la placinte, carevasazica. Trebuie sa te astepti si la astfel de momente ca rege.

        Si, ca sa nu o mai dam pe dupa cires, toata discutia asta se poarta in jurul intrebarii daca ar fi trebuit ca regele sa moara (in cel mai rau caz), dar sa nu abdice. Iar toti sustinatorii abdicarii spun ca regele a negociat cu pistolul la tampla si nu a avut de ales. Adevarul este altul: a avut de ales. Anume, sa nu abdice si, in cel mai rau caz, sa fie impuscat. Si ca si cum ar fi ales aceasta ultima varianta el si cel care il sustin doresc ca regele sa fie astazi tratat.

        • Ted spune:

          Daca ai analiza atent modul de actiune al bolsevicilor si ce a insemnat apoi pentru Regele Mihai I abdicarea ai intelege ca varianta “a nu abdica” nu era realista. A refuza abdicarea ar fi insemnat:
          - moartea multor nevinovati
          - moartea sa
          - ramanerea efectiv pe drumuri a restului familiei regale. Personal cred ca asta a cantarit cel mai mult. Foarte multi ani dupa plecarea din tara, Regele Mihai I a fost nevoit sa munceasca pentru a-si intretine familia. Fara munca lui ceilalti membri ai familiei regale ar fi fost pe strazi, ai nimanui, deoarece nu erau pregatiti (scoliti) pentru o astfel de situatie si nu s-ar fi putut intretine. Actul de abdicare al Regelui a fost o renuntare la domnie prin care a obtinut netrimiterea in mizerie a familiei. Expulzarea lor din tara ar fi fost garantata in cazul mortii lui.

          Daca ar fi sa ii reprosez ceva Regelui Mihai, ar fi actul de la 23 august 1944, cand, probabil prost sfatuit si lipsit de experienta, a intors armele gratuit, fara a negocia o pozitie favorizata la negocierile de pace de dupa razboi.

          Cand despre afirmatiile lui Basescu, nu are rost a fi comentate. A fost si va ramane ce e, iar ignorarea ar fi cel mai bun raspuns. Personal am apreciat pozitiv lipsa de raspuns din partea Regelui.

          • Well … o poveste veche spune despre un om sfant si intelept care mergea la marginea unei livezi. Dintr-un copac – un maimutzoi balos si puricos i-a aruncat in cap cu coji de fructe.

            Credeti ca intelepciunea omului a avut de suferit atunci cand a fost murdarit de maimutzoiul balos si puricos ?

            Eu nu cred !

            “Patria si Dreptul Meu!”

            .

          • 2na spune:

            Ted, deci tu spui (rintre altele) ca trebuie sa aprobam gestul regelui pentru ca, daca nu ar fi abdicat, familia regala ramanea pe drumuri…

            Este, de departe, cel mai prost argument in sustinerea abdicarii sale. De parca milioanelor de oameni care au ramas sa-si tarasca viata in comunism le-a fost bine: au avut case, au muncit pentru propria bunastare si, in general, totul a fost ok.

            Poate cuvantul folosit de presedinte, “tradare”, este nepotrivit functiei sale. Totusi, parca suna mai barbatesc decat “lasitate”, “neasumarea responsabilitatii soartei propriului popor”, “nepasare”, “egoism”

          • cristi spune:

            sa nu uitam ca tarul Nikolai II a refuzat sa abdice, si uite ce bine a dus-o dupa aceea.

          • 2na spune:

            Cristi, desigur ca sarcasmul este binevenit in discutii… detensioneaza atmosfera :) Dar aici nu facem decat sa dezbatem principii. Sigur ca executarea lui Mihai nu ar fi servit poporului roman dar, principial vorbind, un rege nu poate decide condus de grijile, fricile si angoasele unui om de rand

          • Ted spune:

            2na: cred ca Regele Mihai intelesese deja ca pastrarea tronului era imposibila, planurile bolsevicilor erau clare. La momentul propunerii lui Groza, realist a avut de ales doar intre 2 variante:
            - semnarea abdicarii si plecarea impreuna cu familia regala in exil;
            - refuzul semnarii abdicarii, moartea sa si trimiterea familiei regale in exil.
            Refuzul abdicarii ar fi fost un gest de onoare si o “carte de jucat” doar in contextul unei sustineri din partea SUA si a MB. Cum insa jocurile fusesera facute, iar Romania fusese abandonata definitiv bolsevicilor, refuzul abdicarii nu ar fi folosit nimanui. Soarta poporului roman era deja stabilita. Probabil ca istoria ar fi retinut astazi ca Regele Mihai s-a sinucis, de frica maselor populare ce ii cereau abdicarea.

    • albescu spune:

      NU cred ca in acest act de abdicare exista vreun cuvant care sa+i apartine lui Mihai! Deci nu e corect sa+i imputi un lucru care nu+i apartine. In fapt, formula este tipic comunista!!!! Decretul a fost scris de comunisti, si semnat de MihaI!!!

  3. Teodor G. spune:

    Admirabil articol. Marturisesc ca nu am citit de multa vreme ceva scris cu atata moderatie despre un subiect atat de tipator.
    Am insa o intrebare de clarificare: nu am inteles care este miza comparatiei dintre situatia Casei Regale britanice dupa abdicarea Regelui Edward al Viii-lea si cea a Casei Regale romane dupa abdicarea Regelui Mihai.

    • UnCapsunarCanadian spune:

      subscriu si eu la aceasta afirmatie… Am apreciat mereu articolele sale din Romania libera.

      Pe de alta parte, desi sunt monarhist, cred ca regele a dat dovada de slabiciune in accel moment… nu era nicio garantie ca acei sudenti vor fi eliberati daca el demisioneaza. In apararea regelui stau tineretea sa si faptul ca a fost ultimul care a cedat, cu exceptia lui Gh. Tatarescu care a fost “tovaras” de drum cu comunistii… Nu cred ca refuzul regelui de a abdica, ca si decizia sa de la 23 august ar fi salvat Romania de la comunism. Sa ne uitam in jur la Polania (pentru care s-a declansat razboiul) si la Bulgaria care n-a participat la razboi impotriva URSS… nimic nu le-a salvat de la comunism… Ma indoiesc serios ca SUA ar fi facut ceva concret in 1947 sau mai tarziu cand trupele sovietice se aflau pe teritoriul Romaniei… De altfel SUA nu a facut nimic in 1968 cand Cehoslovacia a fost invadata sau chiar mai devreme cand ungurii s-au revoltat in 1954… Americanii erau satuli de razboi si orice actiune ar fi fost foarte nepopulara in SUA.

      Acuzatiile lui Basescu la adresa regelui in ce priveste comportamentul vis a vis de Antonescu sunt, din nou, in cea mai mare parte gratuite… Antonescu era o personalitate puternica si care impunea respect… pana si lui Hitler. Daca ar fi sa comparam pe Antonescu, ca personalitate, eu l-as compara cu Basescu. Oare cati politicieni au reusit sa faca fata lui Basescu?

      • Toiu spune:

        De ce monarh si nu presedinte? De ce monarhia constitutionala ar fi mai buna decat forma actuala de guvernare ( ma refer la o situatie pur teoretica)? O discutie lunga cu multe argumente pro si contra. Mie, personal, un singur argument in favoarea monarhiei mi se pare solid. Faptul ca de mic, viitorul rege este pregatit pentru aceasta functie. Este pregatit sa fie “deasupra vremurilor si nu sub ele”. Este pregatit pentru a face “gesturi regale” in situatii de criza. Pregatit sa se scrifice si sa moara pentru poporul lui. Acesta este destinul unui Rege. Daca se simte coplesit si incapabil de aceasta atitudine are posibilitatea abdicarii (de exemplu Regele Edward al VIII). O abdicare nefortata dar demna. In acest context stau si ma intreb: Regele Mihai a fost deasupra vremurilor sau sub ele? S-a sacrificat pentru tara lui? Se sacrifica macar acum, cand nu “are pistolul la tampla” ( ma gandesc in primul rand la modul cum a reusit sa-si recupereze proprietatile in timp ce milioane de “supusi” isi cauta dreptatea de zeci de ani)? Observ ca sunt multi monarhisti (regalisti) in Romania (eram si eu in anii 90′). Dar avem cu adevarat un Rege in aceasta tara? Din pacate, nu cred. In schimb am avut si mai avem (chiar daca multi sunt batrani si neputinciosi) nenumarati romani, simpli ca obarsie, dar ‘regali” in comportament. Stau marturie gropile comune, inchisorile comuniste si lagarele de exterminare din perioada comunista.

        • UnCapsunarCanadian spune:

          istoria ne-a demonstrat ca nici un presedinte(domnitor) nu a putut fi in afara influentelor clasei politice din Romania… uita-te la istoria recenta: Iliescu, Constantinescu, Basescu… Crezi ca vreunul din ei a fost impartial si nu a favorizat partidul/coalitia din care a provenit? Acesta a fost principalul motiv pentru care a fost adus un prinicpe strain si pentru care i se interzicea casatoria cu o romanca. Nu s-a dorit ca vreo familie boiereasca sa aiba vreun avantaj. A fost o solutie perfecta? Nu, la urma urmei si regii sunt oameni, dar a fost o solutie mult mai buna decat domnitor autohton sau presedinte

  4. Carmen Daianu spune:

    Cred ca se trece prea usor ( voit sau nu) peste un anacronism flagrant.

    Atat din partea celor care il apara pe Basescu cat si din partea celor care il critica.
    In primul rand, declaratia presedintelui Truman referitoare la Regele Mihai nu are absolut nicio legatura cu abdicarea la care s-a referit Basescu, din moment ce declaratia lui Truman este din 1946 iar abdicarea regelui a fost in 1947.
    Deci, mai simplu spus, Truman a laudat activitatea Regelui pana in 1946, in timp ce Basescu s-a referit la evenimentul din 1947.

    In alta ordine de idei, faptul ca presedintele are o parere personala despre acel eveniment, nu da dreptul nimanui sa-i sara la beregata.
    Basescu e totusi un om informat, la fel de bine sau chiar mai mult decat marea majoritate a celor care acum il ataca.

    Tonul si exprimarea presedintelui…regretabile.
    Veridicitatea celor spuse de presedinte…discutabile.
    Iar atunci cand ceva este discutabil, in adevaratul sens al cuvantului, cred ca Basescu are dreptul la o parere personala, la fel ca oricare din cei care il ataca.

    Din pacate, discutia a deviat (ca de obicei) in spatiul mediatic romanesc.
    Nu s-a pus problema daca Basescu are sau nu dreptate ci mai mult s-a pus problema “cum sa-l facem praf pe Basescu”

    Il apreciez pe Basescu pt curajul afirmatiei facute.
    Il critic pt modul in care si-a exprimat-o.
    Dar daca n-ar fi procedat asa, n-ar mai fi fost el.

    • filadel spune:

      De acord. Cu greu se putea formula mai exact situația.

    • Ted spune:

      Basescu ar trebui sa inteleaga (daca e atat de inteligent pe cat pretinde) ca nu poti fi Presedintele Romaniei doar 8 ore/zi, precum un angajat. Esti Presedinte 24/24h 365zile/an. Cand esti Presedintele tarii, orice declaratie publica si orice actiune sunt ale Presedintelui. Poate avea opinii private, dar care trebuie pastrate pentru cei apropiati si pentru sine. A le face publice precum o barfa la bere cu baietii este degradant pentru Presedentia Romaniei si implicit pentru Romania.

      • Bogdan spune:

        OK, deci Presedintele n-are voie sa fie slab, pentru ca reprezinta Romania, in schimb regelui Mihai i se scuza lasitatea pentru ca era tanar? Regele ar trebui sa fie de 1000 de ori mai “meserias” decat un presedinte, pentru ca e educat pentru a conduce, pentru a fi responsabil de destinele supusilor. Presedintele e ales o data la 5 ani, pana si Vanghelie poate ajunge presedinte daca exista suficienti votanti. Asadar, cine are mai degraba “dreptul” de a fi slab?

    • mucenic spune:

      Total de acord. Sant convins Basescu stie mult mai multe si nu spune iar Majestatea Sa a facut mult mai mult si nu se stie. Sint pro monarhie si Basescu nu mi-a gresit cu nimica. Faptul ca este atacat de haita ii da mai mult “gravitas”.

  5. moi spune:

    Formidabila analiza… inca o data se adevereste ca petele de pe Luna se vad doar din spatiu, ca doar distanta permite obiectivitate si echilibru! Sper sa citeasca acest exercitiu de civism sustinatorii inversunati ai ambelor tabere, sa mai puna cu totii “batista pe tambal” si sa realizeze cu totii ca negrul sau albul absolut nu exista, doar diverse nuante de gri!

  6. Carmen Daianu spune:

    Cred ca ar fi necesara si o mica precizare.

    Spuneti ca :
    “Abdicarea Regelui Mihai din 1947 a fost precedata, in 1936, de abdicarea Regelui Edward al VIII-lea al Marii Britanii”

    Oare chiar asa sa fie?
    Pot fi comparate cele doua abdicari?
    In timp ce Mihai abdica pt a lasa un stat pe mainile comunistilor, definitiv si irevocabil, distrugand practic monarhia din Romania, Regele Edward , prin abdicare a lasat Anglia pe mana fratelui sau, monarh cu drepturi depline, nicidecum pe mana comunistilor.

    Cred ca aceasta comparatie este mai mult decat neavenita, in acest context, dle Gallagher!

    • Dupa cum abdicarea Regelui Mihai nu poate fi comparata cu cea a regelui Edward al Marii Britanii, nici declaratia presedintelui Basescu nu poare fi justificata prin comportamentul presedintelui Iliescu. Ne indemnati sa privim cu indulgenta o mojicie doar pentru ca a fost precedata de o alta mojicie, cu alt autor si cu alte proportii? Cam simplu, dupa parerea mea.

      • prudent spune:

        pt. ” antonescieni” Mihai I a tradat si T.Basescu a fost bland in exprimare. Pt. “regalisti” Maresalul a fost doar criminal de razboi si vinovat de toate de dupa 1940 iar T.Basescu a fost mojic etc. De ce unii (la ce se stie azi) ar avea mai multa dreptate decat ceilalti?? Abjecti sunt cei ce nu fac parte din nicio “tabara” de mai sus, dar care au gasit pretextul sa-l injure (si pentru asta) pe T.Basescu

  7. george spune:

    Pentru mine a fost suficient sa aflu ca fostul rege Mihai a fost decorat de Stalin cu cea mai inalta distinctie ca sa inteleg ce fel de ‘rege’ a fost acest Mihai. Regele Mihai a fost exact ca un comandant de nava care atunci cand nava se scufunda isi ia o barca de salvare si se salveaza pe el insusi si pe prietenii lui iar pe ceilalti ii lasa prada sortii. Ca au fost conditiile foarte grele, ca a fost tanar, ca bla bla bla, nu are nici o semnificatie. Si-a tradat poporul si cu asta basta. A fost sluga rusilor si asta o spun nu pentru ca a spus-o Basescu ci pentru simplu fapt ca cel mai crunt criminal din inreaga istorie, Stalin, l-a decorat cu cea mai mare distinctie la momentul respectiv. Sa te lasi decorat de un dictator care a omorat milioane de oameni asta inseamna sa te faci complice la crimele lui

    • Robespierre spune:

      Formula corecta este: Tovarasul Rege Mihai. A fost decorat de Stalin, a ajutat tranzitia tarii catre comunism, e prieten cu Iliescu, a fost la rusi sa aniverseze victoria armatei rosii asupra celei romane deci merita titlul de tovaras la fel de mult ca si pe cel de rege.

    • un roman spune:

      Cat de marginit esti…
      Ordinul Pobeda l-au mai primit, pe langa generali care au salvat Rusia si:
      - Dwight Eisenhower
      - Bernard Montgomery
      Daca astia sunt slugi ale rusilor…

    • Cum pentru orice dictatura exista un inceput luminos, tot asa orice dictator are o perioada de ascensiune.
      Unii dictatori au si perioade de recesiune – de retragere, iar atunci cand acesta este voluntara si plasata aproape de momentul culminant al evolutiei lor … ei bine … asa se nasc marile figuri istorice – Fabius Cunctator, Cincinnatus, Diocletian, si alti cativa … foarte putini.
      La vremea cand l-a decorat pe Regele Romanilor, crimele tov Stalin nu rau cunoscuta in toata amploarea lor, iar cum acesta omorase mai multi bolsevici decat Hitler – era apreciat de comunitatea internationala, tot odata fiind invidiat pentru marea lui putere.
      Abia tov Hrusciov a comis “blasfemia” sa denunte crimele si erorile lui Stalin, cultul personalitatii si alte rele, insa acesta i-a cauzat in fapt caderea de la putere.
      In ce priveste modul cum a fost decernat Ordinul Victoria – trebuie sa recunoastem ca rusii s-au comportat bine – ordin militar, remis celor care au facut fapte militare, in razboi.

      Tov Brejnev – comisia respectiva i-a restras ordinul Victoria pentru ca in Afganistan nu au fost facute fapte de vitejie, ci un sordid terorism international, sub steagul internationalismului proletar.

      Last but not least .. purtand o inalta decoratie militara ruseseasca, Mihai I Regele Romanilor se alatura lui Tudor Vladimirescu, decorat de rusi pentru fapte militare.

      Mergand pe logica limitata a unor comentatori si Tudor Vladimirescu ar trebui sa fie tot in tagma “tradatorilor”.

      “Patria si Dreptul Meu!”

      .

  8. Carmen Daianu spune:

    @george.

    Chiar romantat vorbind, bodyguard-ul are obligatia de a-si risca propria viata, pt a o salva pe a celui care l-a angajat, atunci cand acest lucru se impune.
    Istoria, chiar recenta , a dovedit ca intr-adevar au existat bodyguards care si-au luat rolul in serios.

    Cand Mihai a devenit rege, probabil ca nu s-a gandit ca va veni si momentul in care va trebui sa arate ca, intr-adevar , in venele lui curge acel “sange albastru” si ca , la momentul X , va trebui sa dovedeasca, ca este un bodyguard de nadejde al monarhiei romanesti, al poporului roman. Chiar si cu pretul vietii.
    Din pacate, momentul X a venit, iar Regele Mihai a dovedit ca nu s-a putut ridica la inaltimea datoriei si a menirii sale.

    Mai mult, ce sa mai spunem?

    • 2na spune:

      Mi-e chiar greu sa cred ca, atunci cand a devenit rege, Mihai nu s-a gandit ca va veni si momentul in care va trebui sa arate ce fel de sange ii curge prin vene. Sa nu uitam ca urcarea lui pe tron nu a fost facuta sub cele mai clare auspicii, ci in urma abdicarii tatalui sau, Carol II, in urma puciului pus la cale de Antonescu.

      Serios, nu este ca si cum ar fi in zilele noastre cand, in vremuri de relativa pace, in urma decesului unui rege, fiul ii urmeaza la tron si se asteapta la o viata de pace si liniste. Erau vremuri tulburi si mi-e greu sa cred ca Mihai, chiar la o varsta frageda, era strain de situatia politica a vremii.

      Desigur, in momentul x nu a fost pregatit, si nu mi se pare verosimil argumentul varstei. Ce putem spune atunci despre Ecaterina Teodoroiu, de exemplu? Ultimele ei cuvinte, la doar 23 de ani, au fost: „Înainte băieți, sunteți cu mine!” “

  9. tzu spune:

    A mai trecut o zi si inca ii mai astept pe sustinatorii regelui sa-mi propuna fapte ale sale din timpul razboiului, legate de apararea evreilor si tiganilor, din exil, sau mai recente, care sa ma determine sa-l consider un simbol sau un model. Deocamdata raman la parerea ca singurul merit al sau este ca s-a nascut ca fiu al lui Carol al doilea si deci mostenitor al tronului. Ce parere aveti de faptul ca nu l-a invitat pe presedintele Romaniei la nunta de diamant atata timp cat i se permite sa locuiasca gratuit in Palatul Elisabeta si este deci un fel de oaspete al statului Roman.

    • Radu spune:

      Vila Elisabeta a fost construita din bani proprii de Elisabeta, matusa Regelui Mihai (sora cu Carol II). Printesa si mai apoi regina a Greciei, a avut un mariaj nefericit cu regele grec, a divortat si s-a intors in Romania.
      Prin urmare, regele Mihai nu este nicidecum “un fel de oaspete al statului Roman” ci este chiar acasa la el.

      • tzu spune:

        Nu stiu daca veniturile Domeniilor Coroanei pot fi considerate venituri personale. Eu cred ca nu. De altfel Palatul Elisabeta nu stiu sa fi fost retrocedat. Totusi daca te-ai obosit sa-mi dai o replica, poate raspunzi si intrebarilor puse de mine.

    • UnCapsunarCanadian spune:

      uite aici un exemplu din raportul comisiei Wiesel privind holocastul din Romania (pag 28) http://yad-vashem.org.il/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romanian/1.11_Solidarity_and_Rescu_%20gina.pdf

      “Într-o Notă din 30 octombrie 1942, semnată Richter, se menţiona că regina-mamă a fost informată de medicul Victor Gomoiu despre pregătirea unui transport de evrei în Transnistria:

      Mama i-a spus regelui că este o ruşine ce se întâmplă cu oamenii în această ţară şi că ea nu mai poate suporta în continuare, cu atât mai mult cu cât regele – fiul ei – şi numele său vor fi mereu legate în istoria României de crimele comise împotriva evreilor, iar domnia sa va fi numită mama lui «Mihai cel Cumplit». Ea i-a pus foarte serios în vedere regelui că, dacă deportările nu sunt imediat sistate, va părăsi ţara. Drept urmare, regele i-a telefonat numaidecât primului-ministru Mihai Antonescu şi, în consecinţă, a avut loc un Consiliu de Miniştri, în urma căruia nu numai că arestaţii au fost eliberaţi, dar s-a dat şi un comunicat al Preşedinţiei78.”

      • F. spune:

        @UnCapsunarCanadian
        Daca textul de mai sus prezinta adevarul, atunci inseamna ca nu era doar o marioneta. Insemna ca avea efectiv putere pe care putea sa si-o exercite. In ipoteza asta as zice ca afirmatia lui Basescu cum ca regele ar trebui sa fie solidar in raspundere cu maresalul Antonescu are sens. Daca afirmatia e falsa, asta inseamna ca nici nu a salvat fundul nimanui ( exceptie cel propriu ) in anii aia.

      • tzu spune:

        Crezi ca faptul semnalat de tine este in favoarea lui Mihai? Nimeni nu a negat vreodata ceea ce a facut Regina Elena. Sa inteleg ca dupa acea data nu au mai fost deportati evrei si nu au mai murit in lagarele din Transinistria?

        • UnCapsunarCanadian spune:

          Probail ca nu ai citit pana la sfarsit…

          “Drept urmare, regele i-a telefonat numaidecât primului-ministru Mihai Antonescu şi, în consecinţă, a avut loc un Consiliu de Miniştri, în urma căruia nu numai că arestaţii au fost eliberaţi, dar s-a dat şi un comunicat al Preşedinţiei”

  10. Radu spune:

    Presedintele e un individ format in comunism, sistem de care a profitat din plin (va amintiti cat a sapat la radacina CDR ? va amintiti cat s-a codit pana a condamnat comunismul ?).
    Este intruchiparea “omului de tip nou”, cu mentalitatea aferenta, pe care nu si-o poate schimba.
    La asta se adauga un pospai de cultura generala, ranchiuna personala provocata de CR in ultimii ani si faptul ca nu-si poate stapani iesirile.
    Cred ca e suficient pt. a explica comportamentul marlanesc.

    • skorpion spune:

      @Radu,

      ce l-a impiedicat pe emil constantinescu sa i-o ia inaintea lui Basescu si condamne el primul comunismul?? aud?
      e.c. singur cu gurita lui a spus ca a fost invins de sistem.
      A recunoscut prin aceasta ca este greu sa infrunti sistemul.

      basescu, in schimb, se lupta cu sistemul si daca ai ochi, minte, urechi iti dai seama ca este o lupta inegala, dar basescu asta face in pasi de melc de 6 ani…opozantii, adversarii, mass media care ii slugareste se opun din toti rarunchii schimbarii, reformarii statului.

      Articol excelent al dlui Tom Gallagher.

      Asa se scrie un articol adevarat!

      • Radu spune:

        Cat timp condamnarea comunismului ramane un gest absolut formal, fara efecte concrete, nu-i vad utilitatea.
        Fostii ofiteri de securitate raman conspirati si incaseaza pensii dolofane.
        Ca si fostii prim-secretari PCR.
        Legea lustratiei zace in Parlament de cativa ani.
        Iar politica o fac fostii tovarasi, adica SISTEMUL.

  11. 28.06.2011

    Stimate domnule Tom Gallagher,

    Reconfortant articolul dumneavoastră!
    Conţine o mulţime de nuanţări care dau de gândit. Unele informaţii şi evaluări n-au fost menţionate de nici un alt comentator.
    Poate că ar fi fost bine să atingeţi şi chestiunea promovării „prinţului” Paul, care a fost, după cum s-a văzut, un semnal timpuriu al exploziei actuale.
    Apreciez evoluţia politică a Domnului Traian Băsescu şi acţiunea sa general valoroasă, care va rămâne în istorie. Regret forma mesajului tragic exprimat la B1TV.
    Atunci când vor studia istoria acestui moment din 2011, tinerii viitorului vor găsi în el o informaţie profesională şi onestă.

    • precaut spune:

      indiferent de opinia personala despre PAUL, tilurile sale sunt sprijinite de decizii judecatoresti (cele mai PUTINE din Romania). Asa ca nu vad o “promovare” facuta de autoritatile romane!

  12. black well spune:

    Articolul este senzational.Am spus-o si o mai spun: nu sunt multi comentatori de limba romana de talia lui Tom Gallagher.Este cronicarul strain al vremurilor noi romanesti care surprinde absolut esentele fenomenelor societatii noastre.Ceea ce as vrea sa remarc totusi este ca, desi Casa Regala a Romaniei s-a afisat de mai multe ori in prezenta fortelor anti-occidentale in Romania, actiunile sale concrete au fost de completare a modernizarii tarii pe baze cat se poate de materiale iar acest lucru trebuie recunoscut.Casa Regala chiar si cu Printul Duda sau fara el a mentinut si a contribuit la intarirea relatiilor cu occidentul.Presedintele Basescu poate fi suparat ca actiunile sale sunt blocate fie la Guvern, fie la Parlament sau Senat dar sa rabufneasca impotriva IMAGINII Regelui Mihai I…S-o fi asteptat la vreun sprijin in relatia cu PDL-ul pe care nu l-a primit.Radu Duda sau Maiestatea Sa nu si-au exprimat nici un punct de vedere referitor la reorganizarea pe regiuni, noua constitutie, etc., subiecte propuse de actualul presedinte. Intr-adevar, poate prin exprimarea unei opinii a mai ramas cineva care sa incline balanta intr-o directie sau alta…

  13. Kevin spune:

    extremely objective & thank you very much for this article

  14. Carmen Daianu spune:

    @Radu

    Poate ne dai cateva exemple dintre cei care acum il ataca pe Basescu si care n-au fost “formati” in comunism….

    Ba mai mult, Sergiu Nicolaescu si Neagu Djuvara au luat apararea lui Basescu.

    Acum o sa ne spui ca Antonescu, Ponta, Iliescu, Nastase, Geopana, Voiculescu..au fost cumva crescuti pe Marte si au auzit de comunism abia acum 3 zile!?
    Haideti sa coboram cu picioarele pe pamant.
    Pana si Hurezeanu, Dinescu si Tudoran si-au batut joc de statutul de “disident”.
    Ar fi culmea sa-l acuzam pe Basescu pt ca s-a nascut cand s-a nascut.

    Putina decenta, totusi!

    • Radu spune:

      Basescu a fost unul din beneficiarii sistemului comunist, n-a fost un oarecare, nascut in perioada de trista amintire.
      Putina atentie, totusi.
      Faptul ca Sergiu Nicolaescu a ajuns sa joace in aceeasi echipa cu Basescu mi se pare un argument extrem de subtire, chiar rizibil.
      Prin marlania manifestata, Basescu si-a indepartat o multime de sustinatori (din “dreapta” veritabila, nu cea vopsita). Impulsivitatea nu are loc la nivelul unui sef de stat, ale carui actiuni/vorbe trebuie bine “rumegate”.

  15. daniel spune:

    multe comentarii partizane.istoria pe care eu am invatat-o in anii ’80 cu un anume Zodian imi spune cu totul altceva:
    -in primul rand regele a fost vinovat fata de armata romana.tradator sau nu el se face vinovat de moartea maresalului Antonescu.punct.

  16. Radu spune:

    De fapt, drama Casei Regale se suprapune peste drama acestui popor.
    Si consta in faptul ca in `89 puterea a fost inhatata de esalonul doi PCR/UTC, mana-n mana cu fosta securitate.
    Care au actionat sudat, ca sistem mafiot, infiltrand politicul si devalizand economia nationala.
    Evident, bine protejati de magistrati si politie (tot de extractie comunista).

  17. obs spune:

    Excelenta analiza,fina si profunda argumentatia

  18. adrian spune:

    Nu este corecta adresarea “Mihai de Hohenzollern” !
    Mihai al României http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_al_Rom%C3%A2niei

    • Radu spune:

      Mihai Al Romaniei e de asemenea incorect. A abdicat si a renuntat la toate drepturile aferente statutului de rege. Ca urmare “Al Romaniei” e o formulare incorecta. O abdicare, fortata sau nu, e o abdicare.

  19. canadianul spune:

    Ca Regele Mihai s-a lasat decorat de Stalin la momentul respectiv este una dar sa se duca dupa zeci de ani ca sa sarbatoreasca implinirea a nu stiu cati ani de la acele evenimente care au nenorocit Romania pentru cateva generatii nu inseamna decat complicitate cu criminalul Stalin. Nu exista nici o scuza. Poate in 46 Mihai nu stia foarte multe despre crimele lui Stalin dar in 90 cu siguranta stia. Sa te duci in acest context a sa celebrezi 50 de ani de la ceea ce a insemnat intrarea Romaniei in noaptea comunista mi se pare un act de tradare chiar mult mai mare decat abdicarea

    • Pessoa spune:

      Regele Mihai are un singur merit – a scurtat razboiul cu vreo 6 luni si astfel au fost salvati zeci daca nu sute de mii de oameni…

      Abdicarea e un act care nu poate constitui vreodata in lumea asta tradare. Mai ales cand oricine stie ca a fost fortat sa abdice, nu i-a venit lui ideea asta, din senin.

      Singura tradare a fost la 23 august, cand i-am tradat pe aliatii nostri germani (si pe Hitler). Nu trebuia sa o facem?

      Toti se plang de catastrofa comunista. E adevarat ca poporul roman a fost astfel nenorocit. Dar toti cei care ne-am nascut dupa 1947 ne datoram existenta si acelor evenimente. Parintii nostri nu s-ar fi cunoscut in alte circumstante, intr-o Romanie capitalista. Nu vorbesc la modul general. Intr-o altfel de lume, altii postau aici in locul nostru, nu noi…

      • Paul spune:

        Foarte bine spus. Eu as mai adauga o intrebare: Cine suntem noi sa-l acuzam pe Regele Mihai? Cine e Traian Basescu sa-l acuze? Nu am trait vremurile alea, nu stim cat de rai erau legionarii tolerati de Antonescu, nu suntem in pielea supravietuitorilor pogromului de la Iasi. Cine suntem noi sa cerem un sacrificiu uman, ca e al unui rege sau al unui muritor de rand? De ce suntem absurzi? Asa, isi tragea un glont in cap, iar noi acum ii ridicam statui in toata tara si lacrimam al fiecare comemorare a lui. Faptul ca e in viata se pare ca-l devalorizeaza complet in ochii unora. Putina gheata pe creier n-ar strica… desi se pare ca a consumat-o presedintele pe toata. Cand te ia gura pe dinainte si iti scapa porumbei, atunci ori esti prost ori ai pierdut controlul.

  20. kiron spune:

    Nu am inteles in ce consta valoarea acestui articol?! Este pur si simplu o compunere istorica semi-documentata si amestecata cu ceva analiza politica facuta de un domn care probabil ca traieste in UK!!

    Unde sunt implicatiile gestului regelui? Unde sunt alternativele pe care le avea regele, scenariile posibile?? De ce regele nu a fugit in Occident si sa incerce ulterioe formarea unui “guvern” anti-comunist in exil? sau orice forma de lupta vis a vis de comunismul care invada Europa de est? Poate era prea tanar?! dar atunci de ce in 1944 a complotat arestarea si omorarea lui Antonescu? De ce nu si-a exprimat niciodata regretul ca si-a vandut Maresalul rusilor? de ce nu a abdicat in fata lui Antonescu si sa plece in UK sau Elvetia? Poate ca Antonescu ar fi negociat altfel sfarsitul razboiului pentru ca avea legitimitate!

    Cat despre pogromuri si deportari…nu tin minte ca regele sa se fi opus vreodata!!

    Basescu are dreptate; poate forma este vulgara dar in esenta este perfect adevarata! Poate ca abdicarea a insemnat mai putin decat 23 August dar regele a fost partenerul acelor forte ale raului ce au ucis 120k arestati si deportati si amorati+ 170k morti pe frontul de vest!

    Cine a plans vreodata pentru ei? Nu l-am auzit niciodata pe rege spunand ceva despre acesti morti! De ce???

    k

  21. xolv spune:

    Daca e sa ne uitam atent, la inceput de secol XX, toate monarhiile fie au disparut, fie au decazut (odata cu dezasamblarea coloniilor). Asa ca idealizarea monarhiei ca unica reactie impotriva bolsevismului e falsa. Sa-l pui pe Mihai de Hohenzollern langa Nicolae al II-lea e pura erezie. Suntem in epoca moderna. O mana de capete cu sange albastru si un consiliu de coroana nu mai pot conduce societatea moderna. Fara o clasa politica de exceptie, monarhia in sec XXI nu mai are nici o valoare. Decaderea clasei politice de dupa primul razboi mondial in Romania e si efectul esecului institutiei monarhice prin Carol al II-lea si Mihai I. Asa ca sa lasam nostalgia monarhica a ultimilor liberali inchisi in inchisorile comuniste, si sa ne cladim viitorul pornind de la realitatile prezente. Carol I e mort de mult si nu ne mai ajuta cu nimic. Si nici MIhai sau Radu Coacaza nu sunt salvarea neamului romanesc.

  22. Bogdan spune:

    Jos palaria pentru articol. Este cea mai buna analiza pe care am citit-o pe acest subiect care a infierbantat spiritele in ultima perioada. O analiza foarte buna, mai ales pentru faptul ca nu are pretentia sa dea verdicte, ci ne indeamna, in primul rand, sa gandim.

  23. Razvan spune:

    Domnule Gallager,
    desi sunt in mare masura de acord cu dumneavostra as dori sa fac urmatoarele observatii:

    1. Dl. Cristoiu nu este nici savant al istoriei si nici un bun jurnalist. Aceasta afirmatie este jignitoare pentru stiintele umaniste in general si cele istorice in particular, desi recunosc ca dl. Cristoiu are multi emuli printre istoricii romani ceea ce este deplorabil. Traim insa intr’o tara in care si un regizor a fost invitat la un simpozion despre 23 August… asa ca nu ne mai mira nimic. Dl. Cristoiu este din multe puncte de vedere responsabil pentru stilul jurnalismului romanesc, jurnalism care urmareste senzationalul si scandalul si nicidecum unele principii care ar sustine democratia sau alta organizare politica.

    2. Cauza regala este o chestiune politica. Inca din vremea comunistilor aparatul de partid si de stat a cautat sa il reabiliteze pe Antonescu in dauna regelui. Dihotomia asta a folosit de minune regimului Iliescu. Antonescu era mort si i se putea pune in seama orice atitudine.
    Da, notiunea de legitimitate e o chestiune politica. Legitimitate si reprezentativitate. Actuala putere e deficitara la ambele capitole asa cum si regimurile precedente au fost.

    3. Presedintele Constantinescu a fost un om slab iar d-na Zoe Petre “abila” cum bine ati spus. Dar doar atat. Corneliu Coposu a fost un om cu principii, un om puternic. Epigonii lui au fost niste nevolnici si au si capotat santajului pervers al Partidului Democrat. Erau intr’o coalitie “monstruasa” care abia supravietuia. Rezultatul: zero. (Poate singurul rezultat a fost orientarea definitiva catre NATO dar ma refeream la reforma interna)

    4. Aveti dreptate in privinta rolului public al Casei Regale si a influentei celor care influenteaza acest rol. Ar merita o mai are atentie.

  24. EU-RO spune:

    Declaratia lui Basescu – asa nechibzuita cum poate parea multora – ar trebui sa reprezinte ocazia perfecta de a reevalua prestatia ex-Regelui Mihai in timpul celei de-a doua perioade a nefastei sale domnii (1940-1947), in loc sa fie interpretata in functie de umorile si sentimentele personale ale opinentilor fata de cele doua personaje (istorice).

    Cred ca se trece prea usor peste faptul ca in timpul domniei Regelui Mihai, Romania a cunoscut o succesiune de regimuri totalitare – Statul National-Legionar, de orientare fascista (intre septembrie 1940 si ianuarie 1941), dictatura militara a lui Antonescu (pana la 23 august 1944), urmate ulterior de ocupatia militara sovietica si de regimul comunist (din martie 1945 incolo) – impotriva carora Regele, in calitate de conducator suprem al fortelor armate si avand prerogativa numirii primului ministru, nu a miscat un deget, la fel cum nu a facut-o nici in cazul aliantei cu Hitler, al pogromului evreilor si romilor sau al brutalei ocupatii romanesti In Transnistria si vestul Ucrainei.

    Sigur, se poate argumenta ca in toate aceste momente – si nu au fost putine – in care ar fi fost mai mult decat indicat sa intervina, Regele era de fapt complet izolat, era prea tanar saracu’, nu avea prerogative constitutionale, nu avea informatii despre actiunile guvernului si armatei, s-a temut ca ar fi provocat un razboi civil, ca ar fi fost arestat de Antonescu sau de Hitler sau de Stalin sau de Bau-Bau, ca ar fi fost asasinati 1000 de studenti etc., scuze pentru inactiune se pot gasi oricand.

    Insa tatal sau, Carol II a reusit sa gaseasca si sprijin politic, si informatii, si resurse, si chichite constitutionale – si asta nu din tara, ci din exil – sa-l inlature de pe tronul tarii si sa redevina Rege cu drepturi legitime in 1930 dupa prima sa abdicare, iar apoi, opt ani mai tarziu, sa desfiinteze Parlamentul, sa abroge Constitutia si sa interzica partidele politice. Deci, nu lipsa sprijinului sau resurselor constituia principala piedica in calea ex-Regelui Mihai, ci lipsa altor chestii: a interesului, a inteligentei, a hotararii… sau poate a chefului.

    Nici macar dupa a doua abdicare a lui Carol II, Regele Mihai (instalat pe tron de Antonescu, sa nu uitam acest mic detaliu) nu a gasit de cuviinta sa anuleze actele tatalui sau si astfel sa revina la Constitutia din 1923, sa repuna Parlamentul in drepturi si sa legalizeze functionarea partidelor politice. Despre ce fapte de eroism ale ex-Regelui Mihai vorbim atunci? Povesti nemuritoare.

    Referitor la articolul domnului Gallagher, as spune ca acea paralela cu abdicarea Regelui Edward VIII nu e chiar cea mai fericita si ca mult mai potrivita ar fi fost o comparatie cu Regele Victor Emanuel III al Italiei care a permis ascensiunea lui Mussolini si instaurarea lungului sau regim fascist, dar care, asemenea lui Mihai I, a dispus arestarea dictatorului fascist – si asta nu spre sfarsitul razboiului, ci inca din 1943, si fara ca Italia sa fi fost inca invinsa in razboi sau ocupata de o putere straina.

    Cu toate acestea, Victor Emanuel III a abdicat in 1944, monarhia a fost abolita prin referendum, iar Republica italiana a interzis fostului rege si mostenitorilor sai sa mai calce vreodata prin Italia, darmite sa-si mai recupereze proprietatile, sa exercite vreun rol de reprezentare – chiar si simbolica – sau sa aiba vreo influenta asupra fortelor politice si dezbaterilor intelectuale, precum in Romania republicana.

    In aceste conditii, declaratia presedintelui Basescu – ales democratic in fruntea Statului roman, nu pus pe tron de vreun dictator – este nu doar pe deplin intemeiata, ci chiar necesara pentru analiza nepartinitoare a acelei perioade atat de complicate. Iar pentru asta atat istoricii si oamenii de cultura, cat si cetatenii romani in general ar trebui sa-i multumeasca.

  25. about-facer spune:

    Un pic off topic, nu pot sa nu-mi exprim admiratia fata de cum l-a lucrat MRU pe brit si prin el audienta gugustiuceasca

  26. tzu spune:

    Un articol bun, in nota obisnuita. Cred totusi ca ceea ce a facut Edward poate fi comparat cu comportamentul lui Carol al ll-lea, mai degraba decat cu ceea ce a facut Mihai.

  27. Béranger spune:

    Cine l-a tradus pe Tom pare ca tot nu stie ca “decade” este deceniu (zece ani), nu decada (zece zile). Asta, intr-o limba romana clasica. Mai nou, dictionarele accepta ca decada ar putea insemna si zece ani, dar atunci de unde stii daca-i vorba de ani sau zile? Plus ca atunci la ce bun ca mai avem cuvantul deceniu?

    Ca de obicei, desi are dreptate pe fond, Tom cam bate campii, dezvoltand subiectul mai mult decat merita imbecilul de Basescu.

    Pe de alta parte, desi nu am nimic cu Mihai I (ca persoana, nu ca institutie), am cateva probleme cu deceniul sau:

    1. De ce nu a binevoit sa faca greva regala nu doar sub guvernul Groza, ci chiar din 1940, de la inscaunarea sa neconstitutionala (el fiind rege doar prin gratia divina, caci parlament nu mai exista)? De ce nu a binevoit sa faca greva regala cand Antonescu a trecut si Nistrul, depasind astfel granitele Romaniei Mari? Nefacand nimic, nici macar o greva regala (ba chiar acceptand ridicarea sa la gradul de maresal!) Mihai a cautionat astfel politica lui Antonescu, caz in care nu mi-e clar in ce fel a meritat Ordinul Pobeda!

    2. Am impresia ca afirmatia potrivit careia abdicarea i-a fost impusa prin santajarea cu uciderea a 1000 de studenti este o gaselnita mai recenta. Din cate stiu, nu a mentionat acest amanunt in 1948, ci mult mai tarziu. Zeci de ani de zile eu am stiut doar ca Groza si Dej aveau pistoale asupra lor si ca unul din ei ar fi afirmat ceva de genul «Maiestate, eu nu sunt ca Antonescu», cum ar veni, «ori abdici, ori… dar eu nu ma las arestat.» Oricum ar fi, Mihai a fost un mare papagal, iar daca a crezut ca 1000 de studenti vor fi asasinati in masa, era cam prost. Oricum, garda palatului fusese schimbata, el zice ca observase uitându-se pe geam, i-a fost clar ca n-are incotro. Gasesc totusi ca se cramponeaza de scuza celor 1000 de studenti taranisti pe care, chipurile, i-ar fi salvat astfel.

    3. Nu inteleg nici de ce s-a mai intors in tara, daca tot plecase la nunta coanei Elisabeta a II-a. Situatia era imputita in ceea ce-l priveste de multa vreme. Tensiunea in Romania toamnei lui 1947 era insuportabila.

    In rest, va recomand o carte aparuta la Humanitas in 2010 — Mark László-Herbert, «Abdicarea regelui Mihai: documente diplomatice inedite» (Abdicarea regelui Mihai I in lumina arhivelor americane, britanice si franceze).

    Rasfoind-o, am constatat imensa ipocrizie a cancelariilor occidentale atat in perioada premergatoare abdicarii, cat si in perioada imediat urmatoare. Orisicat, Mihai era dintr-o familie cu mari ramificatii, fusese (sau era inca) rege al unei tari… iar depesele diplomatice sau atitudinile fatise erau absolut jignitoare. Omul a fost oricum hartuit in anii care au urmat. Nu-i nici o rusine ca a trebuit sa muncesca pentru a-si cistiga existenta (doar nu mai era monarh), dar mareata lui familie pan-europeana a fost una de jigodii…

    Exista pe de alta parte legende a caror veridicitate n-o pot evalua. Ca s-ar fi negociat mai demult o abdicare insotita de o renta viagera daca Mihai pleaca in Mexic, ca acesta inca s-ar mai fi asteptat la ceva, de aceea a denuntat abdicarea ca fiind fortata si neconstitutionala de-abia in martie 1948 (dar nici incoronarea lui n-a fost constitutionala!), ca totusi daca n-ar fi contrasemnat decretele de executare pentru lotul Maniu, guvernul Groza nu i-ar fi executat, ca in privinta lui Antonescu pur si simplu nu a vrut sa incerce sa-l gratieze (restul fiind chitibusuri avocatesti), si multe altele.

    Abdicarea Regelui ar fi putut fi o necesitate istorica si daca Romania nu ar fi fost sub cizma sovietica. Ganditi-va la Grecia si Italia, si ele monarhii inainte de razboi…

    Istoria este interesanta, pacat ca in multe aspecte ea ramane o enigma…

  28. Ioana Munteanu spune:

    Si sa mai spui ca occidentalii nu ne inteleg!…

  29. Fabian spune:

    Drama Casei Regale in 1947 si 2011 nu se compara cu drama poporului roman abandonat si vandut, asemeni vitelor in targ, prin acordul dintre Churchill si Stalin din octombrie 1944, prin care se deschidea calea unei colonizari ideologico-politice si militare in intreaga Romanie. Abandonat de anglo-americani, regele era nevoit sa-l insarcineze pe Groza cu misiunea de a forma un guvern pe placul Moscovei. Din perspectiva celor peste sase decenii scurse de la inscaunarea guvernului Groza, acesta e rezultatul unui complot urzit de Stalin in umbra sferelor de influenta stabilite impreuna cu Churchill, pentru dominarea Peninsulei Balcanice. Surprinzator este faptul ca o asemenea oferta pornea de la insusi premierul britanic care venise in intampinarea intentiilor ascunse, dar detectabile ale lui Stalin. Este greu de inteles un asemenea targ propus de premierul britanic, Grecia pentru el si Romania pentru Stalin, cunoscand ca directia de actiune a Armatei Rosii – Viena si Berlin – nu-l putea stanjeni printr-o interventie in Grecia, spre a pune sub semnul intrebarii dominatia absoluta a Imperiului Britanic in Mediterana orientala.
    Prin acele procentaje de sfere de influenta din octombrie 1944, premierul britanic dadea, in fapt, o anumita legitimitate planurilor ascunse ale lui Stalin de expansiune a bolsevismului in partea europeana ocupata de armatele sovietice. Inceputul acestui proces de comunizare a Romaniei, prin guvernul Groza, era facut astfel cu complicitatea lui W. Churchill. Se poate spune ca acea “cortina de fier” de care vorbea premierul britanic in 1946, transformata intr-o linie impenetrabila ce despartea Europa in doua blocuri militare si de sistem social-politic antagonice, fusese croita cu participarea lui insusi, prin targul sferelor de influenta stabilit cu Stalin.
    (http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/europa-de-sud-est-intre-churchill-si-stalin-8074.html)

  30. Constantin spune:

    D-le Gallager, sunteti unul dintre putinii anlisti si autori Occidentali carte s-a ocupat cu pasiune de istoria si evolutia Romaniei. Pentru acesta, cred ca multi romani ar trebui sa va multzumesca! Cred totusi ca, in acest articol incercati voalat sa-i luati apararea lui Traian Basescu in urma gravelor acuze aduse Regelui Mihai. Nu inteleg de ce credeti ca Basescu ar continua reformele incepute de… Carol I (?!). Credeti dvs ca nu s-a intamplat nimic bun in Romania pana la “inscaunarea” actalului presedinte? Nu cumva faptul ca scrieti la “Romania Libera” va face cumva sa-i iertati toate prostiile actualului presedinte?
    Nu inteleg prin ce minune, personalitati precum dvs D-le Gallager si V. Tismaneanu, desi cunoasteti Romania si pe romani doar de la mare distanta si numai din documente aflate prin arhive si biblioteci, judecati f aspru personalitati precum Ion Iliescu dar sunteti favorabili si chiar il laudati pe T Basescu. Nu vi se pare ca, in calitate de observatori si analist straini, ar trebui sa fiti mai impartiali si sa nu incercati sa manipulati pe romanii care si asa sunt manipulati de securistii lui Magureanu care au trecut de partea lui Basescu?
    Dincolo de “interesele geostrategice” pe care le promovati nu credeti ca sunt mai importanti oamenii care traiesc in Romania lui Basescu mai prost chiar decat in perioada lui Ceausescu?
    In final vreau sa va reamintesc, D-le Gallager, ca si Ceausescu avea tzutzeri platiti in Europa de Vest si erau cativa “analisti dezinteresati” chiar la Londra care traduceau si publicau “opera
    stiintifica” a “celui mai iubit fiu al natiunii”. Cand vom vedea publicata si opera stiintifica a lui Basescu?

    • DanSu spune:

      Stimate domnule Constantin.
      Daca prin “impartialitate” intelegeti injuraturi intr-o singura directie, ati gresit site-ul.
      Daca prin “a merge rau”, intelegeti ca trebuie sa munciti ca sa aveti, iar ati gresit site-ul.
      Daca dumneavoastra considerati ca trebuie sa fii fii batut personal de minerii lui Iliescu, ca sa constati ca asta este cel care i-a chemat si incitat este un ticalos atunci ati gresit si site-ul si logica.
      Daca imposibilitatea achizitonarii de Vuitoane sau porche (ca cele ale vecinului cu capra sanatoasa ) este mai rea decat imposibilitatea achizitionarii laptelui pentru copil, sau macar o paine, ati gresit site-ul, logica si bunul-simt.
      Daca vizionarea a doua ore de program alb-negru cu un singur cuplu care era laudat invetand hiperbole ce excedau dictionarul se compara cu a injura birjareste 24/7 folosind expresii care sunt prea vulgare pentru a intra in dictionar, ati gresit site-ul, logica, bunul simt si tara(incercati coreea de nord).
      Apropo despre “odiosul” basescu comparat cu Iliescu sau cu Ceusescu.
      Fara stima…

    • About-facer spune:

      Nah, alinierea la Basescu a inceput dupa ce i s-a aranjat publicarea cartii la MAE, si dupa aceea a tinut-o tot asa. Deh, englez impartial ca tot romanul. Dar uite ce frumos il valideaza gugustiucii.

  31. Traian spune:

    Domnule Gallagher,

    Cred ca si articolul dumneavoastra, la fel ca si alte articole aparute in presa romana, muta – voluntar sau involuntar – accentul pus de Presedintele Basescu, in interviul acordat ziaristului Ion Cristoiu, de pe actiunea Maresalului Ion Antonescu la 22 iunie 1941 (celebrul ordin “Ostasi, Va ordon: Treceti Prutul!”), pe actiunile Regelui Mihai (arestarea Maresalului si abdicarea Regelui).
    Am urmarit cu foarte mare atentie interviul Presedintelui si ulterior am revazut de mai multe ori inregistrarea… Ideea de baza evidentiata de Presedinte este urmatoarea: nu este corect ca Maresalul Antonescu sa fie considerat “criminal de razboi” pentru ordinul dat la 22 iunie 1941, iar Regele Mihai sa fie considerat “erou national” pentru actul de la 23 august si pentru abdicarea din 1947…
    Personal sunt intru-totul de acord cu aceasta apreciere a Presedintelui Basescu… si consider ca reactiile ulterioare ale unor politicieni romani se inscriu in jocul politic – atat de murdar, din pacate, in Romania…

  32. acinigrev spune:

    da mai lasati incolo ce spun unii si altii si treceti la lucruri serioase …

  33. eu****** spune:

    Mi-a “cazut bine” acest articol.

    O parere care vine din afara tarii, dar care se bazeaza pe o buna cunoastere a istoriei, a contextului si a modului de manifestare romanesc poate sa conduca la o mai atenta citire a unor declaratii.

    Parca mi-as fi dorit mai multe despre rolul sau nerolul puterilor aliate in cursul istoriei dintre 1944-1947 in Romania.

    Imi mai doresc o parere oficiala venita din partea Regelui Mihai despre imprejurarile care au starnit atatea controverse. Bine ar fi daca s-ar putea documenta clar si exact momentul abdicarii si a modului in care a parasit Romania.

    Din punctul meu de vedere pare ca a avut un pact/ o intelegere cu rusii asupra conducerii tarii si a modului in care va parasi tara. Poate de aceea Basescu a spus ceea ce a spus, dar istoria nu este cum o vrem noi, ci ar trebui sa fie asa cum este: cu bune si mai putin bune in ea.

    Mai cred ca este important sa intelegem istoria, sa o acceptam si sa mergem mai inainte fara a privi cu manie inapoi.

    Istoria acelei perioade, 1944-1947, nu ar trebui sa fie un subiect de manipulare mediatica pentru nimeni.

    Acele vremurile au fost extrem de grele si oamenii cu greu isi duceau zile, iar presiunile asupra unor conducatori erau foarte mari si greu de dus.

    Unii nu au reusit sa parcurga cursurile Facultatii de Istorie, fara repetentie, pe timp de pace, dar sa conduca o tara pe timp de razboi si dupa…

  34. Luk spune:

    Este adevarat ca vremurile erau tulburi, ca e usor de judecat astazi fara tancuri rusesti in tara. Este foarte adevarat ca ceea ce s-a intamplat dupa ’47 a fost inevitabil. Este la fel de adevarat ca actualul sef de stat n-a trecut prin ce-a trecut Mihai I.

    Omeneste, il inteleg pe Rege si am intreaga compasiune pentru el.

    Cu toate acestea, actiunile Regelui din preajma acestor evenimente nu poti fi interpretate drept “eroice” (sau macar curajoase). Sa nu uitam ca Regele si-a pregatit plecarea, nu a plecat intempestiv, ca si-a pregatit si negociat plecarea. Ideile conform carora a fost silit “cu pistolul la tampla” sa abdice sau ca a fost amenintat cu “uciderea a peste 1.000 de studenti”, raman la stadiul de speculatii, cel putin pana cand nu vor fi documentate si dovedite. Regele a avut ocazia sa plece fara sa abdice, sa nu uitam nici asta!

    Este foarte probabil sa fii fost amenintat pentru a abdica, dar asta nu face decat sa stabileasca contextul in care o persoana se poate comporta curajos sau eroic.

    Nu-i putem reprosa ca n-a fost erou, dar nici nu-l putem transforma intr-un erou, oricat de frumos ar suna pentru Istoria noastra.

    Din pacate pentru Mihai I istoria acelei perioada n-a fost scrisa de Basescu, ci de el insusi!

  35. cip. spune:

    Dle Tom Gallagher , cu tot respectul , va rog sa va exprimati parerile intr-un viitor articol si despre contributia UK si USA la cedarea Romaniei fostei Uniuni Sovietice. Nu de alta , dar asa ar fi normal.

  36. CS spune:

    Mihai era doar un copil, Kiril al Bulgariei a preferat sa moara. Cand esti rege persoana proprie nu prea mai conteaza. Poate si influenta lui taica-su , un curvar. Pe Antonescu la fel, de ce l-a arestat si predat bolsevicilor??? Eu cred ca avans in 40 inamici atat la vest cat si la este Armata Romana nu trebuia sa participe la operatiuni si abia dupa ce calaii mari se omoara intre ei sa curatam tara de ce a mai ramas din ei. Alianta cu oricare dintre ei ne aducea numai rau.

  37. Felicitari Domnule Tom Gallagher.

  38. Radu D. L. Popescu spune:

    “La imboldul lui Ion Cristoiu, un savant al istoriei si un bun jurnalist (combinatie formidabila de abilitati pe care putini altii le au in Romania de astazi), ‘

    pe mine, la fraza asta, deja m-ati pierdut, nu va fie cu suparare.

  39. Radu D. L. Popescu spune:

    Bun, am aflat pozitia ambasadei SUA, dar de curiozitate, a intrebat cineva la ambasada Germaniei, care este parerea lor? Ca totusi, drumul pana in SUA, trece prin Germania!

  40. Colette spune:

    Dle Tom Gallagher, ati dat dovada de superficialitate, subiectivism fata de natia pe care o reprezentati (si legaturile ei cu familia regala a Romaniei), pe langa lipsa de intelegere fata de un punct de vedere exprimat direct, poate bolovanos, dar cu franchete. Si este punctul de vedere al unui sef de stat care, spre deosebire de dvs., are acces la tot felul de documente inca nestiute de noi, toti. Astept cu interes desecretizarea documentelor din perioada 1940 – 1960, asa cum se vorbeste ca se are in vedere. Pana atunci trebuie chiar si dvs. sa admiteti (cu toata admiratia pe care acum vi-o dezvaluiti fata de Mihai I) ca singurul rege din Estul Europei care a abdicat, cedand LEGAL guvernarea Romaniei comunistilor sovietici, a fost regele Mihai al Romaniei. C. Regele Mihai nu a ridicat un deget, desi avea toate parghiile sa o faca , in cazul condamnarilor la moarte a zecilor de generali romani, in frunte cu Maresalul Antonescu. Putea sa comute pedepsele, chiar daca ei ar fi fost executati pana la urma. Asta nu este conduita unui rege fata de militarii armatei lui! Mihai I a dat dovada de lasitate, dorinta de a se salva impreuna cu bunurile materiale incarcate in tren la Sinaia, ca sa nu mai spun ca a acceptat atatia ani pensia viagera de la statul roman! Nici in acest moment Regele Mihai nu si-a cerut public scuze nici in acest moment pt. faptul ca Imediat dupa lovitura de stat si arestarea lui Antonescu, a plecat (fugit) din Bucuresti, refugiindu-se intr-o localitate (ne stiuta de nimeni atunci), Dobriţa (mosia Culcer) în Oltenia. Se uita faptul ca Majestatea Sa nu s-a opus in nici un fel instaurarii guvernului Groza la data de 6 martie 1945, fapt pentru care Uniunea Sovietică şi-a exprimat printr-o telegramă satisfacţia şi l-a decorat pe rege cu Ordinul Victoriei. Si atunci dl presedinte Traian Basescu, care spune lucrurilor pe nume, a comis o impardonabila si regretabila gafa?? Care este respectul aratat de aceasta Casa Regala Presedintelui Romaniei in functie? Cum explicati omiterea sa de la toate manifestarile organizate de acest ‘print Duda’ (si consoarta sa) cel care a fost consilierul lui Adrian Nastase o perioada si chiar se visa presedintele Romaniei? ISTORIA ROMANIEI ESTE TARE DUREROASA SI COMPLICATA, D-LE TOM GALLAGER si daca insistati pe tema asta tare ma tem ca va veti prinde urechile! Incercati sa nu fiti doar un simpatizant al tot ce tine de o casa regala, ci si un ziarist ce se vrea obiectiv si coret. Asa v-am considerat pana acum si eu.

  41. Costica spune:

    Basescu si-a atins tinta: demolarea lui Radu Duda, o carte potential castigatoare in mana submediocrului USD. Romanii ar fi avut o alternativa viabila tip Alba ca Zapada in persoana lui Duda si a monarhiei.

    Tot scandalul a scos la iveala marele adevar istoric: ca Regele Mihai a abdicat pentru el SI PENTRU URMASII SAI. Radu Duda este deci un simplu cetatean al Romaniei, nu are nici o baza legala pentru a reinstaura monarhia in tara.

    Presa a facut restul si Basescu numai trebuie sa tina intetit focul cu un interviu sau doua din cand in cand. Basescu si-a aratat inca o data clasa de politician, pastrandu-si mutarea Alba ca Zapada pentru el.

    Personal cred ca Regele Mihai a tradat interesul Romaniei si si-a terminat viitorul. Ca politician a fost slab in doua randuri. Are scuza ca a fost tanar. Oricum, fata de tatal sau, a fost un inger…

  42. Monarhia a fost aliată cu Franța, din care cauză am pierdut Ardealul de Nord când a căzut Franța. Monarhia fost aliată cu anglo-americanii, din care cauză nu ne-am organizat o rezistență tăcută în fața sovieticilor, în toate palierelor vieții sociale, nu numai în păduri (nu am avut un fel de socialism iugoslav, cu față umană). Era mai bine dacă era monarhia era „mai aliată” cu poporul român.

    Azi se cere să-ți urmărești și interesele proprii ca să contribui la întărirea Europei.

  43. Claudiu H spune:

    D-l Gallagher dovedeste ca nu are decat notiuni superficiale de istorie a Romaniei si isi permite afirmatii nefondate gen “Mihai nu e tradator”, faptele arata ca este, adevaratele fapte, nu peroratiile de la TV. De asemenea, arata o naivitate care ma surprinde cand afirma ca Truman l-a felicitat pe Mihai, deci Mihai a facut o treaba buna. L-a felicitat pentru ca a facilitat caderea Germaniei, la fel cum l-a decorat si Stalin.

  44. math spune:

    Avand in vedere ca regele Mihai a fost un personaj pozitiv in istoria Romaniei, asa cum cred ca este si Basescu astazi ma abtin sa comentez declaratia si valoarea ei de adevar. Parerea unanima este ca putea sa se abtina, chiar daca are astfel de idei.

    Totusi trebuie sa remarcam si sa intelegem cu totii ca Romania a luat-o pe miriste incepand cu iunie 1930. Fiind copilul lui Carol al II-lea, copilarind fiind educat in tara condusa de acesta intre 1930-1940 cred ca regele poate fi considerat la fel de bine un sfant.

    Suntem inca o tara inapoiata, dupa alti 20 de ani de ‘democratie” noi tot nu ne cunoastem istoria, nu avem un sistem de justitie functional, nu reusim nici macar sa facem si sa mentinem curatenia, pe strazile, soselele, padurile, raurile…. patriei.

  45. g spune:

    ma intereseaza drama Romaniei tradata la Yalta,nu a unei dinastii oarecare.

    • DOMIPA spune:

      Sa recapitulam.

      1. Premize.

       V. M. Molotov inmaneaza ministrului Romaniei la Moscova « nota ultimativa » a Guvernului Sovietic prin care se cere cedarea imediata a Basarabiei si a Bucovinei de Nord. (26.06.1940)
       Se semneaza la Viena documentele «arbitrajului» germano-italian («Dictatul de la Viena») prin care partea de nord a Transilvaniei este incorporata Ungariei.
      (30. 08.1940)
       Regele Carol al Doilea cedeaza generalului Ion Antonescu prerogativele puterii. (05.09. 1940)
       Regele Carol al Doilea cedeaza prerogativele regale fiului sau Mihai. (06.09. 1940)
       Printr-un Decret Regal(semnat de regele Mihai I), Romania este proclamata «Stat national legionar» si Ion Antonescu este investit Conducatorul statului. (14.09.1940)
       Plebiscitul organizat pentru aprobarea politicii generalului Ion Antonescu da 99,9% raspunsuri afirmative si 0,1 % raspunsuri negative. (02-05.03.1941)
       Generalul Ion Antonescu este inaintat la gradul de maresal.(22.08.1941)
       In drum spre Florenta, regele Mihai I si regina mama Elena fac o escala la Berlin unde au o intrevedere cu A. Hitler.(26.11.1941)

      2. Fapte.

      Mihai I , Regele Romaniei :
       il aresteaza pe maresalul Ion Antonescu in Palatul Regal (23.08.1944). Ce face in continuare Mihai I, Regele Romaniei ? Il izoleaza pe maresalul Ion Antonescu, sub paza, intr-o unitate militara? NU. Il retine, sub paza, intr-o alta institutie abilitata a Statului Roman ? NU. Pur si simplu il preda, la cererea Uniunii Sovietice, « unui comando PCR », partid ilegal la acea data in Romania ; maresalul Ion Antonescu este retinut de « acel comando PCR » la un sediu conspirativ din Vatra Luminoasa(24.08.1944 – 31.08.1944) cand este predat Armatei Sovietice si dus la Moscova ;
       da vestitul comunicat / ordin catre tara si armata privind « intoarcerea armelor… » (23.08.1944) ; ignorand ruptura dintre Romania si Germania, trupele sovietice iau in captivitate 130.000 de militari apartinand Armatelor a 3-a si a 4-a Romane.( 24.08.1944 – 05.09.1944) ;
       pleaca(se ascunde) pentru doua saptamani la Dobrita ;(aprox. 24.08.1944 – 07.09.1944)
       instaleaza trei guverne conduse de militari(generalul Sanatescu( 1) 23.08.1944, Sanatescu( 2) 04.11.1944 si generalul Radescu 06.12.1944 ) ;
       abroga, printr-un decret regal, legislatia din sept.1940 referitoare la investirea Presedintelui Consiliului de Ministri cu depline puteri si fixarea prerogativelor regale ; reintra in vigoare prevederile Constitutiei din 1923. (31.08.1944) ;
       instaleaza guvernul comunist, Petru Groza(06.03.1945).
      In continuare, « din victorie in victorie » se instaleaza comunismul in tara « reforma
      agrara » (23.03.1945), « purificarea administratiei publice »(30.03.1945), » infiintarea
      SOVROMURILOR »(iulie 1945), alegeri falsificate masiv de comunisti(19.11.1946) etc.

      A. Concluzii. (sustinute si argumentate de cele inscrise la p.1 si p.2) :

      • In toata perioada de la preluarea prerogativelor regale( 06.09. 1940) si pana la abdicare (30.12.1947) Mihai I a fost Regele Romaniei si, in consecinta, NU POATE FI DISOCIAT(absolvit) de actiunile ROMANIEI ( bune sau rele) din perioada respectiva, cu atat mai mult cu cat el insusi nu a facut o astfel de disociere ; argumentele de genul « tineretii regelui », « al lipsei de experienta » sau de genul celor referitoare la « situatia interna si externa deosebit de complicata a Romaniei in epoca », deseori invocate, nu se sustin si a insista asupra lor poate deveni jenant.
      • In toata perioada, de la preluarea prerogativelor regale (06.09. 1940) si pana la arestarea maresalului Ion Antonescu (23.08.1944), regele Mihai I nu a fost in dezacord nici cu politica si nici cu actiunile militare ale Statului Roman; in perioada respectiva generalul / maresalul Ion Antonescu a fost « conducatorul » statului ;
      • Actiunea regelui Mihai I de la 23.08.1944(brusc devenit rege de mana forte), actiune evident ceruta imperativ de Uniunea Sovietica si slugile ei comuniste, poate a fost necesara d.p.d.v. politic si poate chiar d.p.d.v. al interesului national dar nu a fost o actiune de onoare militara si nu a fost facuta in forma si la momentul potrivite ;
      • Intre 23.08.1944 si 30.12 1948 Mihai I , Regele Romaniei , a fost necesar Uniunii Sovietice si Armatei Rosii, de ocupatie, pentru o minima legitimizare a actiunilor violente si samavolnice care, impotriva vointei poporului roman, prin jaf si teroare, au instaurat comunismul in Romania. Regele a indeplinit ceea ce is-a cerut. . Uniunea Sovietica a fost multumita. Dovada sta inmanarea decoratiei « POBEDA »-VICTORIA (06.07.1945). Uneori, Regele a aratat o palida rezistenta « greva regala »(19.08.1945 – 07.01.1946) fara urmari pozitive asupra destinului tarii.
      • La 30.12 1948 Mihai I , Regele Romaniei, nu mai era necesar, obiectivele Uniunii Sovietice fusesera atinse, poporul roman nu mai era un popor liber, era un popor sub control comunist. Puterea de ocupatie i-a cerut lui Mihai I , Regele Romaniei , sa abdice « sub amenintarea ca vor fi ucisi o mie de studenti aflati in arest in momentul respectiv ». Mihai I , Regele Romaniei s-a conformat. Si ca urmare a abdicarii regelui Mihai I au murit in puscariile comuniste sute de mii de romani.
      • Mihai I , Regele Romaniei , a semnat actul abdicarii sub amenintare. Adevarat.
      • Tot asa de adevarat este ca Mihai I, Regele Romaniei , avea alternative(nu semna, semna numai dupa o negociere privind viitorul Romaniei, semna abdicarea doar pentru sine, nu si pentru urmasii sai etc.) inclusiv alternativa unui posibil martiriu. De la REGE poporul este indreptatit sa astepte sa fie exemplu de onoare, de eroism, de sacrificiu chiar, daca momentul istoric o cere, dar mai ales asteapta sa nu fie abandonat, el poporul. Din pacate, Mihai I , Regele Romaniei, in situatia data, nu s-a ridicat la aceste asteptari.

      DOMIPA

      Sursa principala de documentare : ISTORIA ROMANIEI IN DATE, autor Dinu C. Giurescu si colectivul, editia a II-a, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2007.

      P.S. In anul de gratie 2011 exista romani care :
      • intreaba si se intreaba daca a facut bine generalul Ion Antonescu cu al sau « …va ordon treceti Prutul… » ;
      • leaga absolut nejustificat « …va ordon treceti Prutul… » cu uciderea evreilor(holocaustul) si/sau cu deportarea tiganilor ;

      Presedintele Romaniei :
      • raspunde : Da. Si eu as fi dat un astfel de ordin.(« …va ordon treceti Prutul… »). Are dreptate.
      • raspunde : Uciderea evreilor si deportarea tiganilor sunt crime ce nu pot fi iertate. Are dreptate.
      • condamna dur actul abdicarii – d.p.d.v. al Romaniei si al romanilor.
      Are dreptate. Actul in sine nu a fost un act de onoare si nici un act in favoarea Romaniei sau a poporului roman.
      Suplimentar, dupa 1990, care poate fi justificarea (re)concilierii regelui cu Ion Iliescu ? Este, poate fi comunistul si neocomunistul si criptocomunistul si suspectul de crime in cadrul « revolutiei romane» etc. etc. etc. partener pentru un rege ce se vrea democratic, atasat idealurilor occidentale, demn, intransigent, iubitor de adevar, de patrie, de popor etc. etc. etc.

      DOMIPA



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tom Gallagher


Tom Gallagher

Profesorul Thomas Gerard Gallagher preda la Universitatea din Bradford, unde este de ani buni seful catedrei de studii despre pace. Manifesta un interes statornic pentru Romania, p... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)