Home » Dezbatere »Economie » Citesti:

Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici !

Lucian Isar ianuarie 8, 2012 Dezbatere, Economie
7 comentarii 1,369 Vizualizari

Recentele cresteri de accize se inscriu pe linia unor masuri de politica fiscala  in mod clar contra-productive economic asa cum a fost si cresterea TVA. Ca si pana acum, aceste decizii fiscale s-au luat fara a se lua in calcul parghii economice alternative sau efectele asupra ansamblului economiei ceea ce dovedeste atat lene intelectuala cat si nepasare fata de bunastarea cetatenilor.

Acelasi efect asupra sustenabilitatii fiscale, dar fara cresterea poverii sociale, l-ar avea cresterea economica si scaderea dobinzilor reale. Dar

pina intelegem ca pentru a creste economic avem nevoie de iesirea din austeritatea de idei putem macar sa reducem dobinda reala !

Binenteles ca o reducere in sfera evaziunii fiscale ar avea efecte incontestabile. Aparent mentinerea economiei gri este un act premeditat pentru a gestiona moralul si apetitul electoral al unei societati pauperizate prin devalorizarea interna a ultimilor ani.

Problema pe care incearca Guvernul  sa o rezolve cu aceste cresteri de impozite este sustenabilitatea fiscala . Efectele negative ale cresterii impozitari ca si singura pirghie de atingere a sustenabilitatii fiscale sunt multiple: cresterea efortului social conducind la pauperizare  si polarizare, incetinirea emergentei sectorului privat, permanentizarea incertitudinii fiscale, demotivare antreprenoriala si canalizarea energiilor creative catre forme de evaziune.

Reducerea dobinzii reale si cresterea economica pot reprezenta alternative la cresterea taxelor ca si metoda prevalenta pentru realizarea unui surplus bugetar primar  .

Pentru a realiza legatura intre dobinzi, crestere si efortul social trebuie ruminat asupra sustenabilitatii finantelor publice si motivatiei din spatele tintelor tratatului de la Maastricht.

Tintele din tratatul de la Maastricht poate sunt ineluctabile dar traiectoria pentru atingerea lor este cu siguranta negociabila.

Parte din tinte au fost introduse in tratat din perpectiva sustenabilitatii fiscale.

Logica tintelor impuse prin Tratatul de la Maastricht este patrunsa prin parcurgere istoriei negocierilor si prin intelegerea teoriilor economice prevalente la acea data. Pentru o scurta istorie a negocierilor purtate din perpectiva sustenabilitatii finantelor publice se poate consulta eseul “The transition to EMU in the Madtricht treaty”, de Bini-Smaghi, Padoa-Schioppa si Papadia.

Cadrul macroeconomic conceptual al perioadei poate fi decriptat prin consultarea a doua materiale introductive: “Lectures on Macroeconomics” de Blanchard O. si Fischer S. si respectiv “Economic Growth” de Barro R.  si Sala-I-Martin X.

Sustenabilitatea presupune capacitatea guvernului de a isi asuma in viitor povara financiara a datoriei. Nu exista o limita superioara a acestei sustenabilitati, este diferita de la o tara la alta si de la un moment istoric la altul.

Nivelul de 60% referitor la nivelul datoriei publice nu este un punct de optim ci determinat de media de la momentul respectiv a datoriilor celor mai mari economii Europene, Franta si Germania. Cresterea economica nominala a perioadei era considerata in jur de 5% . Prin urmare folosind relatiile propuse in materialele sugerate se obtine o limita pentru deficitul bugetar total de 3%.

Merita mentionat ca tintele din tratat implica existenta unei rate nominale de crestere “steady state” minime de 5%.  In conditiile unei inflatii medii de 3% si a unui potential de crestere in “noua normalitate” de doar 1% deficitul compatibil cu o indatorare stabila de 60% devine 2.4% si nu 3%.

Merita insitat ca acesta este doar unul din posibilele puncte de pe suprafata de sustenabilitate a finantelor publice si are datoria existenta ca si input exogen. Doar din valoarea datorii nu se poate infera pe baza acestor modele daca o datorie de 20% din PIB or una de 40% este “mai sustenabila”.

In cazul Romaniei, nu nivelul este problematic ci dinamica, utilizarea si managementul datoriei.

Aceste elemente de istorie si mechanisme economice merita internalizate de echipa de negociatori ai Romaniei pentru forma finala a compactului fiscal, deoarece suprafata optima pentru Romania in urmatorii ani este simultan compatibila cu regula lui ‘44 si cu dezideratul tintelor din tratatul de la Maastricht.

Importanta devine traiectoria ajustarilor si spatiul de dezvoltare permis economiei nationale in perioada de accelerare a convergentei reale. De mentionat ca “realizarile” macroeconomice ale anului 2011 referitor la inflatie, deficit bugetar si de cont curent se incadreaza in regula lui ’44 si nu intr-un cadru mai restrictiv.

Regula lui 44, dezvoltata si cu alte ocazii, ofera o alternativa la  politica fiscala, monetara si economica curenta. Regula lui ’44 presupune evolutia pentru o anumita perioada a inflatiei, deficitului bugetar si a celui de cont curent intr-un interval de +/-1% in jurul lui 4%. Mai mult, daca ne uitam la succesele economice anterioare ale Romaniei si ale altor economii, emergente , se observa ca ele se inscriu cu predilectie in perioadele de expansiune in cadrul propus de aceasta regula si nu intr-una mai restrictive.

In ipoteza ca tintele din tratat sunt inexorabile, Romania are sansa de a isi negocia o traiectorie indiduala pentru a se misca din punctul (4.4% din PIB deficit bugetar , 40% din PIB datorie publica) catre punctul atractor (3% deficit bugetar, 60% datorie publica) care sa permita refacerea potentialului de crestere al economiei nationale.

Pasinetti (’96-’00) prezinta un cadru conceptual care leaga efortul social de datoria publica, dobinda reala si cresterea economica.

In cazul Romaniei, datorita existentei datoriei in valuta, abordarea lui Pasinetti trebuie extinsa prin introducerea cursului de schimb. Acesta capteaza reevalurea datoriei in functie de evolutia cursului. Cum in Romania intre alegeri regimul este de tintire a cursului modelarea este relativ usoara cu utilizarea proceselor cu salt “post electoral”.

In plus nivelul datoriei trebuie ajustat cu incasari din privatizari , preluari de datorii de la diferite entitati de stat or private, datorii contingente ( de genul promisiunilor salariale cistigate in justitie), acumularea de active financiare. Incasarile din privatizari ( facute arm’s length si in interesul national ) nu doar micsoreaza datoria dar pot potenta cresterea economica.

Urmind rationamentul lui Pasinetti sustenabilitatea poate fi exprimata si printr-o relatie in care intervine deficitul (surplusul) bugetar primar (defictul bugetar dupa deducerea platii dobinzilor). In aceasta relatie intervine datoria publica, dobinda nominala si cresterea nominala.  Spre exemplificare la un diferential pozitiv intre rata nominala a dobinzii si cresterea nominala de 2% , in cazul unei de datorii de 40% din PIB , area de sustenabilitate va corespunde unui surplus bugetar primar de peste 0.8%.

Definind efortul social drept impozitarea ( procent din PIB) incrementala necesara fata de situatia unei datorii zero, sesizam ca aceata taxa coincide cu surplusul (deficitul ) bugetar primar si putem sa ruminam pe baza relatiei mentionate anterior. Fixind efortul social asumat se poate estima usor care este diferentialul (dobinda – crestere) care ar fi necesar pentru a elimina nevoia cresterii taxelor.

Diferentialul  dintre dobinda nominala si cresterea nominala este crucial pentru finantele publice.

Putem numi relatia dintre rata dobinzii , rata de schimb si crestere economica mediul economic , surplusul bugetar primar drept conditiile fiscale iar relatia dintre rata dobinzii si cea de schimb reprezinat o expresie a conditiilor monetare. Doar daca mediul este dat exogen sustenabilitatea fiscala trebuie sa se bizuie pe conditiile fiscale. In economia reala , mixul de politici economice afecteaza sustenabilitatea fiscala pe termen lung.

Din analiza relatiei rezulta ca aceasta presiune sociala nu este diminuata doar prin reducerea datoriei prin suprataxare ci si prin 1) reducerea dobinzii reale ; 2) sporirea ratei reale de crestere economica.

Prin urmare reducerea presiunii sociale se poate face prin influentarea diferentei dintre dobinda reala si cresterea economica in termeni reali. Daca dobinda reala egaleaza cresterea reala presiunea sociala definita mai sus devine egala cu zero. Nu mai este necesar surplus bugetar primar.

In perioada urmatoare in care riscurile legate de crestere, somaj , stabilitate surclaseaza inflatia dobinda reala ar trebui sa devina mai mica decit ritmul real de crestere al economiei.

Acest lucru este posibil deoarece inca avem independenta monetara.

Dobinda reala este in continuare la peste 3% nivel superior cresterii economice reale. Conditiile monetare in sens larg sint si dupa reducerile timide ale dobinzii de interventie inoportun de restrictive pentru o economie in stagnare.

Argumente suplimentare pentru necesitatea reducerii dobinzilor la RON pot fi gasite si in opiniile Dobinda si Nastratin Hogea ( I si II).

Cresterea economica poate fi influentata prin mixul de politici economice si implicit prin modificarea conditiilor monetare surprinse in relatiile amintite mai sus de rata dobinzii reale si cursul de schimb.

Referitor la cresterea economica, o plethora de opinii sugereaza arhitecturi alternative ipotezei economice prevalente in Romania privind expansiunea economica in conditii de austeritate pe fondul recesiunii/stagnarii economice.

Impozitele si taxele nu ar mai trebui sa creasca in Romania pentru a asigura sustenabilitatea finantelor publice. Reducerea dobinzii reale si cresterea economica ar trebui sa compenseze inclinatia tactica de a creste impozitele si  taxele.

Pina intelegem ca pentru a creste economic avem nevoie de iesirea din mentalitatea austera putem macar sa reducem dobinda reala !

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Murphy spune:

    analiza e OK, cu o exceptie: ati uitat considerentele politice murdare care stau la baza austeritatii, aleasa de PDL in locul cresterii economice! care sunt ele? voila: o populatie cretinizata de lipsuri si de grija zilei de maine, manelizata de televiziuni, terorizata de interlopi tot mai indrazneti si dependenta de firimiturile aruncate de guvern este infinit mai usor de manipulat si de condus decat grupurile de cetateni prosperi, instruiti si solidari, organizati in comunitati, care-si indeplinesc obligatiile si isi impun drepturile.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      Ati sintetizat perfect. Completez: exact asta se intimpla de 22 de ani sub ORICE guvern semnul cel mai sigur ca avem de a face cu aceeasi nomenclatura comunista partial extinsa prin cooptari de persoane cu “calitati” similare. Capitalism cu asemenea indivizi nu se va face niciodata. In gasca intra si intreaga administratie, de sus pina jos, (cu foarte mici exceptii care nu afecteaza intregul). De cind ma stiu de la ministerul de finante nu am auzit decit mariri si multiplicari de impozite cf. ideii lui Lenin “Vom zdrobi burghezia intre pietrele de moara ale inflatiei si taxelor”. ATITA STIU, ATITA FAC.

  2. obi spune:

    “a rumina” vine de la rumenul vacii sau de la cuvintul “rumineala” folosit prin Maramures pentru farduri?Citind articolul am avut de multe ori impresia ca e tradus in limba romana cu google translate.Sunt de acord cu ideile expuse dar Hotnews nu e o revista academica de economie si cred ca ar trebui folosit un limbaj mai accesibil unor cititori care nu au pregatire economica si nici cunostinte deosebite de limba engleza.

    • donache spune:

      Subscriu. Limbaj dificil, parca e un text tradus aiurea…
      Mi-a fost foarte greu sa pricep ceva si n-am putut sa-l citesc pana la capat.
      Poate data viitoare.

  3. tzu spune:

    Protestez ferm fata de contributors ca lasa tot felul de frustrati sa-si dea cu presupusul pe teme false. Chiar nu va dati seama de cat de penibili sunteti cand discutati despre o crestere convenita deja si al carei efect este zero? Ce-ati fi vrut? Sa nu crestem acciza si sa iesim din UE?

    • obi spune:

      Ti se pare normal ca intr-o tara in care moneda nationala este leul,guvernul sa stabileasca acciza plus alte taxe in euro?Ai idee cite taxe sunt in pretul final al benzinei?Daca trebuia marita acciza se putea micsora proportional alta taxa inclusa in pretul final.Daca esti un postac pedelist de serviciu inseamna ca mi-am uzat tastatura degeaba.

  4. me spune:

    @Murphy – ai dreptate, cuvantul magic ii NE vom ridica. Dar romanii au intrat in UE sperand ca ALTII ne vor ridica. Well, asta nu se va intampla. Si acum cam complicat iesirea din UE. La fel si asteptarea ca ALTII sa NE ridice. Aici cred ca este confuzia ta.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Isar


Lucian Isar

ex-VP executiv al Bancpost si fost sef al Trezoreriei Citi, absolvent al MBA-ului pentru executivi al The University of Chicago Graduate School of Business în 2007, programul num... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)