Home » Analize »Dezbatere »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Inamicii democrației. Despre votul universal în plin secol 21.

Victoria Stoiciu septembrie 5, 2014 Analize, Dezbatere, Politica & Doctrine, Societate/Life
97 comentarii 3,129 Vizualizari

Bolovanul votului cenzitar începe să se rostogolească, încet-încet, după ce părea uitat în negura începutului anilor 90. Ce părere ați avea dacă cei fără educație  ar fi lipsiți de dreptul de vot, ne întreabă un cotidian național, Gândul? Dar ce părere ați avea dacă asistații sociali nu ar mai putea vota, iar dreptul de vot ar fi acordat doar celor care au venituri lunare de peste 2000 de lei ? Avem prea mulți analfabeți și prea mulți asistați sociali care votează și decid viitorul.  Votul universal e populist, spun analiștii.  Ar fi, totuși, bună o selecție a votanților și revenirea la votul cenzitar. Am putea gândi un sistem astfel încât cei care vor să voteze dau un examen prin care li se recunoaște dreptul de vot politc.

E penibil să ne apucăm să  reinventăm roata și să re-legitimăm un drept cucerit acum mulți ani – votul universal. Dar bolovanul votului cenzitar, fie că e bazat pe avere, educație sau altele asemenea, trebuie oprit sau, mai bine zis, pus la locul lui – și anume în pleiada ideilor antidemocratice. Pentru că democrația trebuie să suporte dezbaterea  oricăror idei, chiar și a celor care urmăresc abolirea ei, dar dezbaterea aceasta trebuie să se poarte într-un cadru în care e limpede unde sunt democrații și cine sunt anti-democrații. Or, paradoxul e că la noi, adversarii sufragiului universal își formulează criticile (exemplu aici) din postura de apologeți ai democrației, preocupați de proasta funcționare a acesteia și căutând soluții pentru îmbunătățirea funcționării. Ei vor mai binele democrației, deci nu au cum să fie anti-democrați !  Și tocmai acesta e adevăratul pericol, nu re-discutarea, în sine, a ideii de vot universal, ci faptul că plutim în ape tulburi în care nu deosebim binele de rău, tendințele democratice de cele anti-democratice, ideile progresiste de cele obscurantiste.

Critica  principală a anti-democraților care pun sub semnul întrebării votul universal se fundamentează – de când lumea și pământul – pe teama că analfabeții, needucații, prostimea vor alege soluții greșite. Soluțiile proaste vor sabota economia, societatea, politica și în cele din urmă democrația însăși. Democrația se va auto-distruge. Lipsa de cunoaștere teoretică se va transforma în incompetență politică. Săracii și asistații vor vota soluții redistributive care vor submina finanțele țării și economia. Și aici transpare limpede precum cristalul viziunea deformată asupra democrației – pentru ei, pentru inamicii votului universal, democrația este o mise en scene a soluțiilor găsite de elită, un soi de olimpiadă națională a celor mai deștepți, care ne ajută să identificăm soluțiile cele mai inteligente. Dar ce este o soluție bună din punct de vedere al democrației ? Este acea soluție care răspunde nevoilor la cât mai mulți, în condițiile asigurării unui relativ consens social și a unor costuri sustenabile. Și cum identificăm nevoile tuturor dacă nu oferind tuturor drept de vot ? Prin prisma acestei logici trebuie să acceptăm în democrație că doleanțele  unui analfabet sunt egale și au aceeași greutate ca cele ale unui academician. Pentru că acesta e principiul fundamental al democrației, datând încă din iluminism : universalismul, egalitatea politică a indivizilor.

Iar această egalitate politică a indivizilor, prost înțeleasă, generează o altă spaimă anti-democratică – aceea că democrația sfârșește prin a pune semnul egalității între un idiot și un savant.  Democrația este anti-elitistă, iar mecanismul ei, împins la absurd, duce la promovarea non-valorilor și marginalizarea elitelor. Nu e așa că pare necesar și logic să introducem niște filtre – legate de avere, de educație – prin care să limităm accesul la vot al maselor și să garantăm ascensiunea elitei, pentru că fără elite suntem pierduți?! Dar aici inamicii democrației sunt într-o mare eroare : de fapt, democrația nu proclamă egalitatea tuturor în toate privințele, iar ierarhiile bazate pe merit și cunoaștere  sunt admise în alte sfere ale societății. E o înțelegere greșită a democrației aceea care se așteaptă ca în virtutea logicii democratice repetentul să ajungă profesor și cel care nu a terminat 8 clase – medic. Democrația nu admite ierarhii și nu recunoaște meritele într-o singură privință – acolo unde e vorba de participarea la actul politic. Deștepți sau proști, bogați sau săraci, când vine vorba de actul politic suntem și trebuie să fim egali. Orice măsură care neagă acest principiu e prin natura sa anti-democratică.

Or, noi avem aici, în România, în ultimii 25 de ani, obsesia contra-elitelor care ajung să ne guverneze, a contra-selecției care asigură ascensiunea în funcție a unor reprezentanți de cea mai proastă speță. O obsesie legitimă. Scena politică autohtonă nu satisface nici un criteriu, nici pe cel democratic, nici pe cel meritocratic: e dominată de persoane care nici nu reprezintă interesele electoratului, nu răspunde nevoilor acestuia, nici nu are meritele, cunoștințele, abilitățile necesare. Dar este democrația de vină, este sufragiul universal responsabil pentru aceasta? Sau, mai degrabă, problemele sunt cauzate de lipsa democrației, de irelevanța votului universal?

Da, deficiențele asociate sufragiului universal există, dar ele nu sunt cele identificate de inamicii democrației (drept de vot acordat săracilor, analfabeților, neplătitorilor de taxe). În România, și în alte părți, jocul electoral bazat pe sufragiul universal este acaparat și deturnat de o mică oligarhie care golește, practic, actul electoral de orice conținut. Îl face quasi-irelevant. Se instituie un monopol al unor grupuri restrânse asupra politicii, politicul devine impenetrabil pentru cetățeanul obișnuit care se trezește în postura de figurant. Legi ce instituie monopolul asupra politicii, legi care favorizează cartelizarea sistemului de partide, lobby-ul agresiv al marilor corporații ale căror cifre de afaceri depășesc PIB-ul multor țări, traficul de influență – toate astea tind să facă votul irelevant. Tind să genereze o democrație care, deși se bazează pe votul universal, produce rezultate ne-democratice, generează soluții care nu satisfac interesele societății. De aici și lipsa de încredere a cetățenilor care nu cred că pot influența mersul lucrurilor, de aici și absenteismul care crește de la an la an.

Democrația este în pericol – și nu doar în România. Dar pericolele nu vin dinspre votul universal – votul universal este el însuși în pericol. Iar soluțiile nu vin din zona anti-democratică, din promovarea votului cenzitar, ci dinspre măsuri care urmăresc scoaterea votului universal de sub influența grupurilor de interese și a  oligarhiilor, care au în vedere creșterea nivelului de trai, de educație, de participare civică. E penibil, e o dovadă de lene intelectuală  să căutăm soluții demne de secolul 19 la problemele secolului 21. Dacă încercăm să salvăm democrația urmând această gândire  lipsită de imaginație mâine vom re-pune în discuție egalitatea dintre femei și bărbați, poimâine principiul separației puterilor în stat și răspoimâine drepturile omului. Drumul spre secolul 19 e pavat cu intenții ce se vor democratice…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "97 comments" on this Article:

  1. Trebuie totusi sa observam ca deapajele populiste au aparut dupa primul razboi mondial si dupa generalizarea votului universal. Incepand cu nazismul, si care continua si azi fara a se gasi o solutie. Cei ce privesc nostalgic la cenzitar nu o fac din inapetenta la democratie ci exasperati ca de aproape 100 de ani populistii castiga. Iar tarile condamnate sunt cele in care educatia politica sau cetateneasca este mai precara.

    Consider o dubla masura faptul ca nu ti se permite sa conduci un automobil pe drumuri publice fara permis existand pericolul sa periclitezi viata celoralti. iar la vot pot merge analfabetii politic indoctrinati cu televizorul. Daca un sofer poate omori doar cativa oameni, alegatorii inconstienti pot stopa o generatie prin votul lor.

    As propune ca alegatorul inainte de a intra in cabina de vot sa rezolve un test simplu eliminatoriu de inteligenta sau de cunostinte elementare privind votul din ziua aceea.

    Daca nu pot permite sa ma opereze un doctor cu o alcolemie ridicata in sange, tot asa noi societatea nu ar trebui sa permitem la toti inconstientii sa voteze populist in transa.
    100 de ani de populism inconstient nu sunt destui ?

    • Prostu' satului spune:

      “Cei ce privesc nostalgic la cenzitar nu o fac din inapetenta la democratie ci exasperati ca de aproape 100 de ani populistii castiga.”

      Daca asa stau lucrurile, s-ar zice ca aceia cu cenzitarul gresesc, iar populismul e foarte bun. Cum se traia la 1914 in tarile acelea nostalgice dupa cenzitar, in care populismul e triumfator de 100 de ani, si cum se traieste acum?

      • Un exemplu simplu ? Franta
        Uita-te ce a promis Hollande ca de da francezilor si evident ca nu le-a dat, iar francezii sunt frustrati. Ori cei ce au votat contra lui Hollande au spus de la inceput ca nu va fi in stare sa ofere ceeace a promis

        Iar faptul ca nu mai avem tuberculoza din 1914 se datoreaza antibioticelor si nu votului universal.

        Intreabarea simpla este : Cum scapam de populism ? Sau vrem ca si candidatii seriosi sa inceapa sa minta la fel ca si cei neseriosi ?

    • Harald spune:

      “Derapajele populiste” sunt din vina candidaților, nu din vina electoratului. Examenul pentru permisul de conducere auto este necesar pentru a demonstra existența cunoștințelor teoretice și a abilităților practice de a conduce o mașină. Pentru a-ți alege un politician care să te reprezinte nu-ți trebuie nici cunoștințe teoretice, nici abilități practice.

      Partidele sunt cele care au confiscat democrația în România, puterea lor este mult prea mare. Există persoane cu 4 clase care au fost educate corect în familie, știu să deosebească binele de rău și adevărul de minciună, astfel încât promisiunile populiste nu au succes la ele. Și există persoane cu doctorate care ar trece orice examen din categorie celui propus de dvs., dar care sunt lipsite de orice urmă de moralitate. Adrian Năstase și Victor Ponta sunt cele mai bune exemple.

      • Da… derapajele populiste sunt vina candidatilor care profita de naivitatea si incultura politica crasa a electoratului si a sistemului care nu te penalizeaza daca tu castigi mintind.

        Persoanele cu 4 clase, educate corect in familie, au demnitatea lor, aleg dupa gandul lor, si nu dupa al celor care le dau o galeata, sau ii pacalesc cu smecherii la televizor. Nu gradul de instructie este problema ci lipsa de discernamant.

        • Prostu' satului spune:

          Lipsa de discernamant n-o rezolvati cu “un test simplu eliminatoriu de inteligenta sau de cunostinte elementare privind votul din ziua aceea”.
          De fapt, nu prea vad testul care sa produca rezultatele dorite. Votul in sine este acel test. Altfel, totul devine o mascarada, in care cei care definesc si aplica testul o fac in asa fel incat “sa iasa ai nostri”.
          Nu sunt deloc incantat de cum au evoluat lucrurile, dar – asa cum nu e meritul sau pentru ca nu avem tuberculoza (situatie care de altfel se schimba in ultimii ani) – nu cred nici ca votul universal e de vina pentru asta. In plus, imi este teama ca ar putea fi mai rau fara de acest presupus rau.
          Si haideti s-o luam si altfel – in care din tarile pe care le admiram nu exista vot universal?

          • Ufffffffffff
            In tarile pe care le admiram, le admiram si pentru spiritul civic mai ridicat, o experienta a democratiei mai dezvoltata, iar la tarile admirate mai mult aici e vorba de sute de ani de spirit civic si democratic.

            Problema este ce facem la noi ? Problema noastra este de tipul celei scrise de yo7 jos de tot :

            Oricum, ce se intampla acum nu e o aplicare corecta a votului universal. Adica eu vin cu un vot iar Voiculescu cu 4.000.000?! In ce masura votul meu e egal cu al lui? Si la ce ne-a folosit asta? S-a umplut parlamentul de hoti si inculti…

            Intrebarea pt @prostul satului este : Ce ne facem ?

            • Prostu' satului spune:

              Imi pare rau ca va agasez, insa, vedeti dvs., asta-i soarta cruda, povara elitelor – trebuie sa-i lamureasca pe aia mai grei de cap.
              Altcineva imi dadea mai jos exemplul – de-acum doar o viata de om – votului german care l-a adus pe Hitler la putere. Care va sa zica, votul unor cetateni cu spirit civic mai ridicat, o experienta a democratiei mai dezvoltata, cu sute de ani de spirit civic si democratic a dus in cele din urma la o catastrofa care a costat zeci de milioane de vieti (inclusiv ale multora din respectivii votanti). Era mai bine sa fi fost un vot censitar? Greu de spus si imposibil de demonstrat, ca in cazul oricarui scenariu “what if”.
              Opinia mea este ca votul, censitar sau universal, are destul de putin de-a face cu astfel de derapaje (si includ aici si halul in care a ajuns politichia romaneasca). Ceea ce imi pare mai probabil este ca votul censitar n-ar face decat sa exacerbeze astfel de derapaje; oricum ai lua-o, e mai simplu/usor/ieftin de manipulat o (mica) minoritate, decat zeci de milioane de oameni.
              Ce-i de facut… nu stiu – de ce credeti ca mi-am asumat acest pseudonim? Probabil e vorba “doar” de educatie, eventual non-formala si in afara mass media. Printre rude, prieteni, apropiati, cate putin, cu rabdare. ani si ani si ani. Si cu siguranta nu categorisindu-i pe toti ceilalti imbecili, retardati samd, cum e aproape regula pe aceasta platforma.
              Dar dvs.stiti mai bine decat mine lucrul asta.

        • Harald spune:

          @ lastnightmusic – nu este vorba de lipsă de discernământ, dar nici nu e prima dată pe Contributors când ne aventurăm în psihiatrie fără să știm despre ce vorbim.

          Problema reală nu o reprezeintă cei lipsiți de discernământ, ci psihopații. Iar psihopații sunt cel mai adesea inteligenți, însă lipsiți cu desăvârșire de orice urmă de simț moral și de orice urmă de empatie sau compasiune pentru dificultățile altora. Acești psihopați conduc România și nu sunt lipsiți de discernământ.

          Ei formulează legile strâmbe destinate să servească propriilor scopuri, acești psihopați, nu electoratul. Ei blochează proiectele de infrastructură dacă din ele nu iese șpagă, ei dau ordonanțe de urgență ocolind parlamentul și transformând democrația într-o glumă proastă. Și nu în ultimul rând, ei sunt cei care (asemenea lui Hitler și Putin) se legitimează prin ”voința poporului”, nu prin proiecte și programe care să poată fi dezbătute și evaluate.

    • psihiatria si votul cf IQ spune:

      In urma cu cateva zile, la o emisiune a Realitatii TV Oamanii realitatii -cu Dorin Chiotea,
      ( 30 august – http://www.realitatea.net/oameniirealitatii.html#emisiune30August2014-1830)
      a fost invitat un psihiatru ce sustinea ca oamenii ar trebui sa aiba drept de vot doar daca au un anumit IQ. Reporterul, ignorant probabil ref. subiect, nu a contestat solutia propusa: nimic despre alte tipuri de inteligenta, nimic despre modul de stabilire al IQ, de modificarea sa in timp (cand da testul cetateanul, inainte de alegeri sau la 18 ani, etc) si mai ales nimic ref dimensiunea etica a unei astfel de masuri. Motivul cheie al psihiatrului era ca doar cei inteligenti (cu sau fara moralitate) ar trebui sa decida viitorul “ca ei stiu mai bine” deoarece un stat se conduce dupa politici complexe pe care “prostii” nu le inteleg (ei se lasa cumparati cu o galeata si o sticla de ulei). Nimic ref inegalitatea accesului la educatie (ce influenteaza IQ-ul), la faptul ca oamenii pot participa diferit la viata comunitatii (avem nevoie si de muncitori) si au dreptul sa fie reprezentati caci altfel “inteligentii” vor sfarsi prin a reprezenta interesele lor, marginalizand preocuparile si nevoile “prostilor”- mi se pare ca avem de-a face cu o ascunsa forma de eugenie sociala, motiva chipurile sub forma sustinerii principiilor democratice.
      P.S. Sunt surprins ca Asociatiile psihiatrilor nu raspund la astfel de abordari ce proiecteaza o imagine neplacuta asupra filozofiei dupa care se ghideaza profesia lor.

  2. Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

    Asta arata cat de greu e de acceptat acel principiu al democratiei – echivalentul mainii invizibile din economie – ca inteligenta la vot a multimii este superioara sumei inteligentelor individuale. Dar asa este, daca e mentinut un cadru corect democratic, asa cum si mana invizibila functioneaza daca e mentinut un cadru corect de competitie.
    Ambele sunt idei puternic contra-intuitive, respinse de simtul comun. Intelectualii in special au rezerve fata de votul universal, deoarece el contrazice toata experienta lor de viata bazata pe cultivarea spiritului, meritocratie si ierarhizare valorica.

    • geo spune:

      Inteligenta la vot a multimii este direct proportionala cu nivelul de educatie al membrilor. Chiar marile democratii au probleme legate de scaderea nivelului educatiei, care alimenteaza dependenta de stat si politicile populiste.

      Adevarat, trebuie sa fie mentinut un cadru democratic pentru ca aceasta inteligenta sa functioneze (desi cadrul democratic e doar un schelet necesar dar insuficient). Si cine sa-l mentina, cine sa controleze acest cadru, sa-i corecteze deviatiile, sa-i incurajeze progresele? Cei care ar trebui sa inteleaga valorile democratie, desigur! Si care au putere, fie prin pozitia politica, fie prin influenta sociala.

      Si totusi, ceva nu e in ordine aici, pentru ca vorbim iarasi de un grup restrans, iar dependenta de grupuri restranse care sa asigure bunul mers al democratiei nu prea e democratica. Oamenii cu influenta nu sunt neaparat prietenii democratiei. Poate fi o solutie pe termen scurt, nascuta din zbateri, una de tranzitie spre maturitatea democratica. Insa maturitatea adevarata nu poate fi obtinuta decat prin educatie. Iar rezutatul ei e stabilitatea si un nivel de siguranta mai ridicat.

      Nu limitand dreptul de vot al unor categorii consolidam democratia, ci educand oamenii (printre altele ar trebui educati cu privire la principiile democratiei). Si poate ar trebui sa asteptam mai putin de la stat in ceea ce priveste educatia si sa gasim alte solutii pentru ca statul (identificat de multe ori cu puterea politica) e in conflict de interese cu ideea unei bune educatii. Educatia e o solutie pe termen lung, dar asa sunt toate solutiile care creeaza constructii solide.

      • Adrian Rusu spune:

        Dar nu putem cunoaste „inteligenta la vot”, atât timp cat reprezentativitatea e vorba goala. Intre intentiile alegatorilor (care pot fi imbecili prima, a doua oara , dar nu si a N-a oara) si actiunea aleșilor e un spatiu vid, in care , că a fost sau că a lipsit, „inteligenta la vot” nu mai are nicio importanta. Alegatorul nu poate sa revoce alesii, care, o data aleși, nu mai au niciun raport real cu el. Problema inteligentei colective s-ar putea pune daca intre votul „maselor” si actiunea alesilor ar fi o oarecare coerență. Am avea un ales prost, pus acolo de niste alegători la fel de prosti. Dar avem alesi (mai degraba) prosti pusi acolo de ORICE FEL de alegatori, analfabeti sau destepti. Nu e deloc sigur ca alesul unui oras universitar, sa zicem, e mai bun decat cel al Mizilului. De ce vrem sa actionam asupra alesilor cand ar fi mai simplu sa pre-selectionam aleșii ?

        • Adrian Rusu spune:

          „De ce vrem sa actionam asupra ALEGATORILOR” !

        • geo spune:

          De ce credeti ca ruperea raportului dintre votanti si proaspat alesi trebuie sa li se impute doar politicienilor? Votarea unui traseist politic deja dovedit sau al unui condamnat penal nu legitimeaza oare in mod rusinos aceasta ruptura? Nu, responsabilitatea nu e unilaterala, ea se imparte intre alegatori si politicieni.

          Probabil ca preselectionarea alesilor ar fi la fel de anti-democratica precum cea a alegatorilor (votul cenzitar) si ar duce usor la derapaje. Si asa sistemul e gandit sa ingreuneze infiintarea partidelor noi in Romania.

          • Adrian Rusu spune:

            Dar nu „ruperea raportului” se imputa ! PENTRU CA raportul e „rupt”, nu putem trage concluzii asupra vinei alegatorului. Alesul este si el vinovat. Alesul nu este intr-adevar „reprezentativ”: il impun partidele, nu poate fi revocat, este „ales” prin frauda…etc. Daca responsabiltatea nu e „unilaterala”, atunci de ce vrem sa o punem DOAR in cârca alegatorilor, si anume a alegatorilor săraci ? (Pentru ca sunt victime sigure ?). Ar fi natural sa o aplicam, inainte de toate aleșilor, ptr ca ei fac răul. Știm bine ca procesul electiv e deturnat dupa voia lor (recte a partidelor). Dar in loc sa rectificam acest capăt, -manipulator- al procesului, incercam sa il eliminam pe cel manipulat. E ca si cum am avea gripa si am trata doar migrena, nu si infectia.

    • Bertolt Lazaroiu spune:

      Este si autoreglarea pietei un argument, mai ales ca, spre deosebire de piata reala, daca ar fi introduse niste praguri electorale mai mici ar putea fi evitate oligopolurile. Problema e ca adevarurile nu se pot plebiscita si nu cred ca ar trebui sa mergem pe o atat de mare in credere ca adevarul va iesi la suprafata intotdeauna cand isi da cu parerea cat mai multa lume.
      Insa accentul cred ca ar trebui sa cada pe caracterul consensual al democratiei, cum mentiona in treacat si autoarea, nu pe cel de mecanism divinatoriu, bazat pe vreo teorie a numerelor mari. Ideea de consens ar trebui sa stea la baza democratiei pentru ca daca avem dreptate avem dreptate impreuna, daca gresim, gresim impreuna, cu alte cuvinte, suntem responsabili cu totii. Abia dupa ce renunti la mirajul votului cenzitar si accepti ca nu este o alternativa reala (din diverse motive), incepi sa cauti modalitati de a face votul universal mai eficient.

      • Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

        “adevarurile nu se pot plebiscita”, sau cum as reformula eu, nu orice trebuie pus la vot si nu in orice conditii — este un principiu de baza al democratiei, il stim de la parintii fondatori. Din pacate in analfabetismul nostru democratic, valabil in primul rand pentru intelectualii umanisti, aceste idei nu s-au studiat niciodata serios si internalizat. Democratia e privita simplist ca o serie de voturi in care majoritatea decide, ignorand alte multe preconditii. (averea si educatia universitara nu sunt insa printre aceste preconditii)

        • pehash spune:

          Pe mine m-ati pierdut undeva intre “inteligenta la vot a multimii este superioara sumei inteligentelor individuale” si “nu orice trebuie pus la vot si nu in orice conditii”.
          Deci e universal, multimea stie mai bine sa aleaga decat individul, dar un numar restrans de indivizi decide ce are voie sa aleaga multimea? Pai eu zic sa luam un “adevar” de-asta care nu se poate plebiscita si sa il “verificam” cu inteligenta superioara a multimii… Doua linii paralele nu se pot intalni niciodata? Poate Dorel are alta opinie!.. Pedeapsa cu moartea este prea dura? Stim cu totii ce spun sondajele..

          Trecand de la ironii la un dialog constructiv, eu cred ca problema democratiei romanesti este ca se decide prin vot universal cum sa se distribuie rezultatele muncii unei minoritati.
          In democratia ateniana dreptul de vot se opunea unor obligatii, obligatii reale si greu de indeplinit (dar si unele cam dubioase), nu cuvinte goale inscrise in constitutie. Cea mai importanta in opinia mea era obligatia de a-ti plati taxele catre stat. Cine nu contribuia, nu putea vota.
          Oare nu putem avea si noi un sistem care ar functiona astfel? Exista tehnologia necesara pentru a urmari la nivel de individ toate fluxurile financiare in raport cu statul. Ar fi destul de simplu sa ai la sfarsit de an un fel de cont individual de profit/pierdere – cat ai produs, cate taxe ai platit, cat ai primit inapoi. Incepi la majorat cu un “credit” (goodwill in termeni financiar – nu stiu in romana cum s-ar traduce) care sa-ti permita sa gresesti cativa ani si depinde doar de tine daca vei avea sau nu mai departe drept de vot. As merge chiar mai departe si as spune ca se poate indexa votul tau proportional cu participarea la societate. Desigur, e un proces complex de evaluare (munca unui poet e mai greu de cuantificat decat a unui zidar), insa nu este ceva nou – exista deja metode inovative de evaluare a produsului intern brut pe langa sistemul clasic tampit de adunat TVA cu abacul.

    • Ulysses Errandus spune:

      Mana invizibila a lui Adam Smith nu se prea vede nici in economiile dezvoltate. Teoria Tricking Down Economy a fost invalidata de Joseph E. Stiglitz in cartea sa The price of inequality. Fara interventia unui sistem regulator solid (statul) mana invizibila duce la derapaje de tip America Latina. Adam Smith se contrazicea singur cand mai apoi spunea ca tendinta naturala a oricarei companii este sa construiasca un monopol sau oligopol.
      Robetos Michels afirma acum 100 ani ca toate partidele politice nasc inevitabil oligarhii. Acesta este efectul mainii invizibile in sfera politicului.
      Din pacate democratia este cel mai prost sistem din lume, in afara tuturor celor incercate deja (citat aproximativ din Churchill).

      • Harald spune:

        Adam Smith nu se contrazicea singur, există mai multe realități economice într-un sistem. În calitate de consumator, prefer concurența, pentru că îmi permite să cumpăr produse mai ieftine și de mai bună calitate. Însă în calitate de antreprenor, nu încerc să ofer același produs pe care-l mai oferă 20 de firme, că n-o să pot obține cine știe ce bani din el. Dimpotrivă, caut să ofer un produs care se găsește greu sau deloc și pe care l-aș putea oferi la 25% din prețul lui curent de pe piață. dar nu-l ofer la 25%, îl ofer la 80-85% și până se prinde concurentul că au început să-i scadă vânzările, am reușit să încasez ceva bani.

        După care am de unde scădea prețul în continuare, pot suporta o oarecare concurență. Însă asta nu înseamnă că îmi și place. Iar unele firme vor merge până la a mitui politicieni pentru a-și crea un monopol, e o tendință firească, explicabilă. Pentru consumator, este nevoie de un stat ale cărui reglementări să încurajeze libera concurență. Însă tu faci apologia unui stat care să reglementeze ca scop în sine, ceea ce de-obicei afectează libertatea pieței și crește prețurile.

        • Ulysses Errandus spune:

          “Însă tu faci apologia unui stat care să reglementeze ca scop în sine, ceea ce de-obicei afectează libertatea pieței și crește prețurile”.

          Nu fac apologia statului per se. Afirm ceea ce este self-evident din realitatile zielei de azi.
          Conceptual mainii inviziblile a lui Adam Smith (AS) a fost abuzat de neocons din lumea anglo-saxona (in special US) care ignora efectul negative al intereselor egoiste ale indivizilor asupra societatii. Folosind termenii lui AS “the pursuit of self-interest” al bancherilor a dus in 2008 lumea pe marginea prapastiei si a fost necesara mana foarte vizibila a statului pentru a salva economiile dezvoltate si cele mai deregulate.

          Nu exista NICAIERI in lume un singur exemplu in care mana invizibila sa fi avut rezulatte pozitive asupra societatii in absenta unui cadru institutional strict care poate fi oferit numai de un stat puternic. Mitul statului distrugator de valoare este o creatie a reaganismului, o perioada cand pentru prima data in istoria US veniturile clasei de mijloc au stagnat sau scazut, in ciuda deregularii massive.

          O societate nu poate, pe termen lung, fi eficienta, fara a fi si echitabila. Practic mana invizibila lucra si in US cand Standard Oil arunca in aer conductele competitiei si controla pretul pietei. A fost nevoie de interventia statului pentru a reduce puterea acesti maini foarte vizibile. Stiglitz aduce argumente economice pentru a arata ca
          Cand Adam Smith scria despre mana invizibila (in fapt el abia de pomeneste de acest concept) economia era foarte simpla, oamenii schimbau intre ei lapte, paine si mere. Astazi mana invizibila a devenit chiar o realitate concreta, resursele financiare sunt mobile pana la invizibil si asta nu este decat un furt pentru ca se sustrag impozitarii acolo unde se creeaza valoarea. Bineinteles ca mujahedinii liberalismului economic vad in asta un lucru bun si vin cu idiotenia statului minimalist. Teoria concurentei libere care aduce preturi mai mici este un alt mit. Asta in primul rand pentru ca piata libera este o utopie. Pietele nu sunt eficiente, nu exista competite perfecta si nu exista perfect information perfecte.
          In absenta unui stat puternic companiile creaza oligopoli pentru a mentine preturile sus. Asta se intampla continuu (multe din aceste cazuri nu sunt descoperite). Vezi alianta secreta dintre BA, Lufthansa, Singapore Airlines si Qantas pentru a mentine pretul la serviciile cargo, ori alianta Statoil, ENI + Total, etc. In Romania privatizarea unor monopoluri de stat a creat monopoluri private regionale sau oligopoli. Rezultaul maniii invizibila a fost a crestere a preturilor la serviciile publice. Si asta in conditiile in care aceste preturi sunt cat de cat controlate de stat. In absenta statului aceste preturi ar fi explodat.
          Asta nu insemna ca peste tot exista conspirati, pur si simplu sistemul economic nu functioneaza asa cum l-a imaginat, in naivitatea sa, Adam Smith. Echilibrul care se stabileste in urma mainii invizibile nu este cel imaginat de AS si nici cel pe care o societate civilizata si-l doreste.
          Economisti de prestigiu precum J Stieglitz, Wulf, Kaushik Basu, Richard D. Wolff, Thomas Piketty au arata unde duce mana invizibila in contextual deregularii.

          • Harald spune:

            @Ulysses Errandus – tu nu vrei să vezi tot peisajul, alegi doar ce-ți convine ție. Atunci când apar cartelurile destinate să țină prețurile sus, reacția normală a pieței este să apară noi jucători, care înțeleg că se pot câștiga bani și practicând prețuri mai mici în domeniul respectiv. Tocmai reglementările exagerate impuse de stat împiedică apariția de noi jucători și protejează cartelul format.

            La fel și cu economiile naționale salvate de către intrervențiile statelor, în primul rând banii bogaților au fost salvați, ei folosindu-și în acest scop influența asupra politicienilor.

            Ai încercat să ai o afacere în România, într-un domeniu unde activau și monopolurile, ca să vezi cum funcționarii publici corupți îți obstrucționează activitatea tocmai prin prerogativele acordate lor de către un stat puternic? Acea corupție nu e posibilă decât datorită unui stat puternic.

            Tu ai niște idei fixe și cauți doar interpretări care să-ți susțină acele idei, Exact ca un suporter al Stelei, pentru care Dinamo e dușmanul, indiferent ce-ar face fiecare dintre ele.

            • Ulysses Errandus spune:

              Daca tot am inceput sa ne tutuim (ca intre oameni civilizati care se cunosc de mult) atunca sa va raspund cu pe acelasi ton.
              Tu n-ai inteles ca toata teorria economica care este bagata in cap naivilor cu mastere in universitati mediocre din US sau UK (am trecut si eu prin ele si stiu cati bani fac) nu este probata de realitatile zilei de azi.
              Piata libera nu exista, este un concept abstract care functioneaza numai in tratate de economie citite de studenti ca sa treaca examenele examenele. Cand cineva disputa validitatea teoriilor economice citate de occidentali precum comunistii citau Capitalul, majoritatea economistilor raman cu gura cascata. Cum indrazneste cineva sa atace adevaruri imuabile rostite de sfantul Adam Smith?
              Cand apar date statistice care pun sub semnul intrebarii functionarea sistemului, ele sunt trecute cu tacere (pentru ca nu sunt publicate de fundamentalistii pietii libere).

              Ideea ca atunci cand apar carteluri care grupeaza supergreii pietii vin altii mai mici si ofera preturi mai bune este rizibila. Pur si simplu nu se intampla asa pentru ca monopolurile sunt construite tocmai pentru a domina piata. Cand Microsoft a pierdut procesul cu Netscape care demonstrase ca Microsoft a profitat de pozitia sa pe piata instituit un monopol pe piata, dupa o schimbare de presedinte la Casa Alba, Maicrosoft a castigat apelul. Cum a functionat mana invizibila? Au trecut peste 20 ani de dominatie copioasa a pietii de catre Microsoft si nu se vede nici un competitor serios.

              “Ai încercat să ai o afacere în România, într-un domeniu unde activau și monopolurile, ca să vezi cum funcționarii publici corupți îți obstrucționează activitatea tocmai prin prerogativele acordate lor de către un stat puternic? Acea corupție nu e posibilă decât datorită unui stat puternic.” Asta-I culmea. Statul roman este slab. Un stat puternic este cel care nu poate fi cumparat de Bechtel ori Societe Generale, ori o firma de apartament din Militari.
              Cat despre idei fixe va sfatuiesc sa cititi ceva lucrari de economie mai recente, incepeti cu cartea lui Thomas Piketty, Economia inegalitatilor, care tocmai a fost tradusa in romaneste la Polirom sau cu J Stiglitz, Pretul inegalitatii.

            • Harald spune:

              @ Ulysses Errandus – nu mă interesează teoria economică băgată în cap ” naivilor cu mastere in universitati mediocre din US sau UK”, am propria mea capacitate de înțelegere, sunt în stare să apreciez când unul are dreptate sau când altul n-are și mai am și propriile păreri, indiferent dacă se regăsesc sau nu la marii economiști. Mai mult, impresia mea e că dimpotrivă, în multe universități se studiază și se încurajează găsirea de noi metode pentru manipularea și obstrucționarea pieței.

              Piața liberă există atunci când vânzătorii și cumpărătorii au asigurată libertatea de a-și exprima opțiunile. În momentul când nu există destui vânzători pentru un produs, când cotele lor de piață sunt disproporționate, când au de îndeplinit criterii birocratice și administrative fără legătură cu produsele oferite sau când se confruntă cu bariere tarifare și netarifare, piața nu mai e liberă.

              Intervenția statului ar trebui să fie întotdeauna îndreptată spre a crește libertatea pieței, nu spre a o reduce. În foarte multe cazuri, vânzătorii de diverse produse și servicii vor încerca să obtrucționeze piața liberă, pentru că pot astfel să obțină mai mulți bani fără să fie nevoie să crească volumul de activitate. Așa apar cartelurile, așa apar diverse acțiuni îndreptate împotriva concurenților, nu în favoarea creșterii calității produselor proprii sau în favoarea stimulării cumpărătorilor.

              Tu faci apologia intervenționismului din partea statului, ignorând prăbușirea regimurilor comuniste care tocmai cu asta se ocupau, cu intervenționismul total în economie. Dețineau totalitatea mijloacelor de producție, beneficiau de toate barierele tarifare și netarifare imaginabile, nu aveau niciun fel de concurență și cu toate astea nu reușeau să asigure necesarul de produse și servicii în niciun domeniu.

              După 25 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste, tu încă mai crezi că niște birocrați fără nicio activitate antreprenorială în background ar putea fi capabili să asigure necesarul de produse și servicii al întregii omeniri legiferând pur și simplu în dreapta și în stânga. Realitatea e complet opusă: acei birocrați legiferează tocmai în folosul monopolurilor, tocmai în detrimentul consumatorului, tocmai în detrimentul pieței libere. Dar tu refuzi să vezi realitățile din jurul tău.

      • Harald spune:

        @ Ulysses Errandus – încearcă să mai ai și niște păreri proprii, mai temperează-te când simți nevoia de a recomanda tuturor ultima carte de economie care ți-a picat în mână. Recitește-ți postările de la articolul de față și vezi de câte ori faci apel la autoritate, invocând diverși ”profeți” ai economiei, deținători ai adevărului absolut în materie.

        ”Statul român slab” e marota politicienilor care încearcă să-și crească permanent puterea. Când toate instituțiile sunt politizate, când toți șefii sunt numiți politic, când funcționarii publici români au puteri aproape discreționare, dictând amenzi uriașe, pe care în vest le-ar stabili numai un judecător și numai în urma unui proces, tu numești asta un stat ”slab”?

        Este un stat inacceptabil de puternic, mult prea implicat în economie și de o incompetență absolut uimitoare. Corupția este ”de partid și de stat” în România, statul este realmente confiscat în beneficiul politicienilor și dispune de puteri discreționare.

    • garibaldi spune:

      @ sorin ionita

      majoritatea intelectualilor nu au rezerve in ceea ce priveste votul universal. insa nu ar justifica democratia prin notiuni cvasi-teologice gen “mana inizibila”. vad ca obsurantismul ramane in floare prin zona “expertilor”.

  3. un_batrin spune:

    Un tip de vot cenzitar mascat a existat in perioada comunista. Hotaririle se luau de un grup restrins care indeplinea o serie de conditii (in primul rind aparteneta la PCR si apoi inca citeva leagate tot de PCR si, mai ales, de persoana conducatorului suprem). Este foarte usor sa se ajunga la ceva asemanator cu alti actori. Evident se poate intimpla si prin vot universal dar in cele din urma se ajunge tot la un vot cenzitar mascat.

  4. casandra spune:

    Este excesiv să spunem că promotorii censului ar fi inamicii democrației. Existența lor ține de istoria ”genetică” a democrației.
    Așa cum omul modern are în genomul său o bună parte din genele omului de Neanderthal, democrația poartă în genomul său fragmente ale precedentelor forme de organizare socială și politică.
    Îmi amintesc că în copilărie am cunoscut o persoană cu un facies uluitor de asemănător omului de Neanderthal. Un om limitat, dar cumsecade. De câte ori îl întâlneam în drum spre școală îmi confirma cele citite în manual despre evoluția omului. Fața sa era aidoma celei pe care lecția despre evoluția omului o atașa omului de Neanderthal. O glumă genetică. Bietul om nu avea copii, dar adora să interacționeze cu ei. Se simțea în largul său, cu puținele sale idei, doar în lumea copiilor. Avea o singură tristețe: toți copii aveau fețele prea mici. Și chiar așa spunea, cu mare sinceritate: bă, sunteți urâți, aveți fețe mici!
    Așa și cu promotorii censului, ei sunt ecouri întârziate și surprinzătoare din trecutul societății umane, vestigii. Și, bineînțeles, le pare că ”fața” democrației este prea mică.

  5. Stimată doamnă Stoiciu
    Interesant! Cum vedeți însă ”scoaterea votului universal de sub influența grupurilor de interese și a oligarhiilor”? Perseverați (merită!)…
    Cu bune urări

  6. nemo spune:

    Adevarul e ca majoritatea oamenilor care voteaza au un nivel de instructie foarte scazut, habar n-au cum functioneaza statul, uniunea europeana etc. In schimb sacul de malai si sticla de ulei sunt lucruri mult mai palpable…
    Nu sunt contra votului universal, daca omul e nemultumit e mai bine sa se exprime prin vot decat du cocktailul molotov, dar mi se pare amuzant ca argumentele adeptilor votului cenzitar sunt folosite un occident de fortele de stanga pentru a promova votul imigrantilor (necetateni) la alegerile locale : imigrantul plateste impozit drept care e inadmisibil sa nu poata vota.

    • Harald spune:

      Ideea de vot cenzitar se bazează pe elitism, în esență: ”hai să inventăm un criteriu de departajare ca să arătăm că noi suntem deștepți și alții sunt proști”. Nu cred că există vreun promotor al votului cenzitar care să admită că el nu s-ar califica :P

  7. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Bla-bla-bla ! Tipic Dilema (veche sau nouă), adică „Nici așa, nici altminteri”.

    Ziarul „Românul” din Arad:

    „11 aprilie 1914

    „Pester Lloyd” aduce în numărul delà 6 Aprilie a. c. o explicare a paragrafilor 49 şi 51 din noua lege electorală, parte referitoare la examenul de inteligenţă, ce se cere pentru acei, cari vor să fie alegători, cari însă nu posed cenzul de inteligenţă normat de lege.

    Dispoziţiile ministeriale asupra dovedirei gradului de inteligentă sunt următoarele: In cercurile pretorialé se va forma un comitet permanent, al cărui prezident va fi primpretorul cercului, respective primarul, iar membrii comitetului se recrutează jumătate dintre funcţionarii administraţiei, şi jumătate dintre bărbaţi de şcoală activi ori pensionari. Examenul se va da înaintea unei comisiuni de trei, care se compune din prezident, din un funcţionar administrativ şi din un bărbat de şcoală. Comisiunea îşi va începe anul acesta activitatea în luna Maiu, iar în anii viitori în luna Februarie şi va funcţiona în sediul cercului. Examenul se face gratuit. Candidatul va avea să dovedească înaintea comisiunei, că este în stare să cetească după un manual pentru clasa a Vl-a elementară cinci rânduri, şi că ştie scrie două rânduri dictate. Această dovadă se poate aduce în limba maghiară, sau în limba obicinuită în părţile acelei regiuni.”

  8. Alexandru spune:

    Ceea ce faceti dumneavoastra in acest articol nu se numeste analiza, se numeste religie. Imi cer scuze daca este ofensator, ati scris multe articole admirabile dar aici asa mi se pare. Argumentez. Problema principala: este democratia buna in ORICE situatie si la ORICE grad de evolutie si coeziune sociala a populatiei respective? Ar fi fost buna in Egiptul antic? Dar in Sumer? Cat de mult trebuie mers in spate pentru a accepta faptul ca pentru acea societate democratia cu sufragiu universal nu era o varianta buna? Revenind in contemporaneitate, intrebarea se adapteaza astfel: sunt toate “popoarele” contemporane la acelasi grad de sofisticare a societatii? Sunt convins, raspunsul idealist al domnului Ionita care scrie mai sus ar fi ca inteligenta colectiva este superioara sumei inteligentelor individuale. Trecand peste faptul ca asta contrazice orice teorie de psihologie a multimilor (chiar asa, SUMA inteligentelor individuale? Dar multimea asta e un super geniu), chiar este afirmatia valabila in orice situatie? Nu cred ca ne putem lamuri teoretic. Cred ca singura abordare corecta este cea empirica. Or, empiric se vede ca nu peste tot exista pregatirea suficienta instaurarii democratiei. In fostele colonii africane, aflate pana de curand in epoca fierului, este crima cu premeditare sa inarmezi oamenii cu mitraliere si apoi sa decretezi ca triburile nu mai exista de astazi, este democratie. Acele state nu sunt pregatite pentru democratie. Ar fi necesari zeci de ani de educatie rabdatoare pentru a le pregati. Dar care este situatia Romaniei? Parerea mea este ca, desi nu suntem la nivelul statelor africane, nu suntem nici la nivelul Germaniei de astazi. Nu este vorba atat de optiunea politica gresita cat de valorile impartasite de majoritate. Se poate construi un stat viabil pe aceste valori? Nu cred. Oricum, toata discutia este pur teoretica. Nu va exista vot cenzitar, din pacate. Dar discutia este buna, poate cateva persoane se mai responsabilizeaza, isi dau seama de implicatiile actelor lor. Altele, ni se dezvaluie ca fiind idealisti, fermecatori si, din pacate, induiosatori.

    • Prostu' satului spune:

      “Parerea mea este ca, desi nu suntem la nivelul statelor africane, nu suntem nici la nivelul Germaniei de astazi.”

      Cu siguranta nu suntem nici colo, nici dincolo. Insa demonstratia nu e corecta – nu la nivelul de AZI al Germaniei ar trebui sa ne raportam ca sa avem vot universal, ci la nivelul unde ERA Germania atunci cand s-a introdus votul universal.
      Aceeasi eroare logica o face si dl. Vasiliu mai sus, cand argumenteaza (sau, cel putin, asta inteleg eu ca face) superioritatea votului cenzitar citand un ziar de-acum 100 de ani, sau @lucid mai jos, cand face o paralela fortata, in opinia mea.

      • Alexandru spune:

        Eu ma comparam cu Germania de azi pentru ca este o democratie functionala. Sufragiul universal s-a introdus in Germania 1919 (varianta masculina prin 1880 sau ceva de genul) si, desigur, stim cu totii cat de bine au votat germanii in acea perioada. Aproape sa se autodistruga complet.

        • Prostu' satului spune:

          OK.
          Pai, atunci, eu zic sa nu ne mai incurcam cu jumatati de masura si sa punem direct de-o dictatura sanatoasa, cum sugera cineva mai jos referindu-se la viteza cresterii economice, si cand om ajunge la nivelul Germaniei, vedem atunci cum facem cu votul universal.
          Dar, stai – dictatura avuseram pana nu demult si parca nu ne-a prea placut…
          Ne invartim in cerc.

          • Alexandru spune:

            Repet ce am spus mai jos: sunt complet in dezacord cu parerile pe care mi le atribuiti. Nu am spus nimic de dictatura, mi se pare o solutie foarte proasta. Pur si simplu, daca ne uitam, cu luciditate si fara pasiune, la structura demografica a acestei tari vedem ca exista o majoritate manipulabila care este efectiv lipsita de discernamant si incurajata de clasa politica sa ramana asa. In aceste conditii, in loc sa discutam religios si fara argumente am putea sa ne gandim care este solutia cea mai buna pentru viitor. Evident, votul cenzitar este o solutie imposibila in Europa moderna. Dar constientizarea necesitatii lui ar fi in sine cathartica precum in psihanaliza constientizarea sursei problemei te poate ajuta spre rezolvarea ei. Daca vom repeta la nesfarsit ca deciziile poporului sunt perfecte si mult mai bune decat deciziile individuale nu vom intelege niciodata ce se intampla cu noi.

    • Bertolt Lazaroiu spune:

      Si eu va spun cu tot respectul ca nu exista democratie acolo unde exista segregare intre cetateni cu drept de vot si cetateni fara drept de vot, adica cetateni plini si cetateni adjuncti, sau ceva de genul asta.
      A, ca poate ceea ce vreti sa ziceti ca inainte de implementarea democratiei intr-un stat ca Romania ar trebui o perioada de regim mai autoritar, asta e alta discutie. Dar atunci nu vorbim de democratie, ci de altceva, de un soi de regim care pregateste democratia. Va intalniti destul de bine cu un bunic, care prin ’90 imi spunea ca in Romania ar trebui o dictatura militara de cativa ani si abia apoi democratie. Sau cu Partidul Comunist Chinez, care spune ca China nu este inca pregatita pentru democratie, dar ca e pe vine.
      Dobrogeanu-Gherea avea niste discutii pe tema asta cu un amic, deputat conservator, care se plangea de sistemul de vot cenzitar pentru ca fiind atat de putini alegatori trebuia sa alerge dupa fiecare sa le faca poftele (sa-i gaseasca lu’ ala mic o slujba, sa intervina pe la minister pentru diverse) ca sa-l voteze.

      • Alexandru spune:

        Da, merge foarte bine, cand nu avem argumente comparam cu bunicul, punem vorbe pe care nu le-a rostit in gura cuiva si tot asa. Eu n-am spus absolut nimic din ce ziceti dumneavoastra acolo si, sa se consemneze, nu sunt de acord cu nimic din ce-mi atribuiti. Statul autoritar mi s-ar parea ultima prostie pe care o putem face.

        • Bertolt Lazaroiu spune:

          Un răspuns foarte crispat. Nu e cazul sa o luați așa de personal, nu s-a luat nimeni de dumneavoastră.

  9. pehash spune:

    “E penibil să ne apucăm să reinventăm roata și să re-legitimăm un drept cucerit acum mulți ani”. Asta este primul argument? Penibil argument.

    O singura intrebare: daca e vot ‘universal’, de ce este limitat la varsta de 18 ani? Oricine sustine ca votul universal este mai bun decat votul cenzitar, ar trebui sa fie de acord ca poate avea drept de vot si copilul de 5 ani.. altfel o dam in ipocrizii.

    • Cosmin spune:

      Cum ar spune un fin intelectual:

      multor intelectuali li se pare contraintuitiv, dar inteligența la vot a copiilor de cinci ani este superioară sumei inteligențelor individuale ale adulților.

    • Harald spune:

      Atunci de ce nu trimiți un copil de 5 ani să-ți cumpere alcool sau țigări?

    • Silvestru Cernea spune:

      Copii de 5 ani nu au drept de vot pentru ca nu il pot lua prin forta. Ce nu inteleg cei ce discuta despre votul cenzitar este ca votul nu e un favor acordat ci un drept obtinut prin violenta. Din pacate un Kalasnikov poate fi operat si de un analfabet si asta e o realitate care nu permite vise de dominatie (fie ea si benevolenta) a unei minoritati elitiste asupra majoritatii.

      • Harald spune:

        Foarte bună subliniere. Elitele cad repede în auto-admirație și pierd și mai repede contactul cu realitatea, după cum s-a putut constata în ultimii 3-4 ani din partea câtorva corifei ai ”dreptei”. Fără un vot universal care să aducă mereu realitățile omului simplu în atenția publicului, omului simplu nu-i mai rămâne decât să pună mâna pe par când nu mai poate trăi. Sau pe Kalașnikov, după caz.

        Principalul merit al votului universal nu este capacitatea de a face lucrurile să meargă cum trebuie, ci capacitatea de a asigura liniștea în societate. Întreținând fie și doar iluzia schimbării, lucrurile pot merge mai departe fără să dăm foc la casă în fiecare generație. Înainte de votul universal, răscoalele și războaiele se țineau lanț. Celebra butadă ”democrațiile liberale nu se războiesc între ele” așa a apărut, atunci când democrațiile liberale au introdus votul universal.

        • Alexandru spune:

          Inainte de al doilea razboi mondial (si oarecum chiar inainte de primul) exista deja sufragiu universal in statele occidentale (sa luam spre exemplu chiar Germania dar nici Franta nu e chiar un model). Exista si acum in tari precum Zimbabwe, Iran si China si Rusia. Nu mi se pare deloc o garantie a succesului si nici macar a pacii (interne sau externe). Inainte de asta este necesar ca populatia respectiva sa ajunga la un anumit nivel de dezvoltare. Parerea mea este ca in Romania nu este atins acest nivel. Oricum, in momentul de fata, in Romania, interesele niciunei categorii sociale nu sunt reprezentate. Tocmai din cauza faptului ca majoritatea populatiei este lipsita de discernament si manipulabila o clica a pus mana pe putere si conduce aceasta tara doar prin prisma intereselor proprii. Puteti sa spuneti ca Romania este o democratie dar, in fapt, este o oligarhie mascata.

          • Harald spune:

            Nu știu cum se votează azi în China sau Rusia, dar știu cum se vota în România pe vremea lui Ceaușescu și presupun că se votează exact la fel. Dar dacă încerci să ne spui că ăsta e tot votul universal din UK sau din Franța, eu aș zice să te trezești.

            • Alexandru spune:

              Eu as zice sa citesti mai bine. Esti foarte departe de ceea ce vroiam eu sa spun. Oamenii care nu inteleg sunt primii care se grabesc sa arunce cu insulte. Nu stiu cum ai inteles chestia cu Franta si Germania, sincer, sunt uluit si incep sa cred ca Umberto Eco greseste profund cand vorbeste de limitele interpretarii. Nu exista asa ceva!

  10. M spune:

    “Mica oligarhie” despre care vorbeste autoarea articolului, oligarhie care deturneaza sensul si mecanismele democratiei, catre interese individuale si clanice, a ajuns la putere prin votul celor multi si..mai putin inteligenti sau mai usor manipulabili.

    Principalii responsabili pentru ce este actuala clasa politica romaneasca, in mare parte incompetenta si penala, sunt electorii. O majoritate a electoratului voteaza cu infractori dovediti si este total dezinteresat de “progres democratic” atat timp cat i se promite si eventual i se acorda avantaje materiale si financiare pentru care nu munceste prea mult sau sunt chiar gratis.

    Democratia nu e inventata de bolsevici, de comunisti sau de socialisti, ei nu au facut decat sa deturneze oligarhic (vezi faimoasa “gauche caviar” din Franta, acolo unde actualul presedinte socialist Hollande, aflat la 13% popularitate, isi bate joc de saraci numindu-i “stirbii”, dupa ce le-a promis tot ce vroiau pentru a-l vota), uneori tiranic (tirania “clasei muncitoare”), ceea ce au inventat grecii antici (a nu-i confunda nici cultural, nici genetic, cu cei de azi, asa cum ungurii nu sunt huni si romanii nu mai sunt “daci”), in cadrul democratiei ateniene.

    In Atena antica, puteai participa la viata politica, alegand si fiind ales, daca erai cetatean (nascut din tata atenian si cu serviciul militar facut) si daca iti plateai impozitele (functiile foarte inalte erau pentru cei care plateau impozite foarte mari, ideea fiind ca ei erau primii interesati ca banii publici sa fie corect utilizati si erau si dificil de corupt fiind deja bogati).

    Statul atenian iti asigura protectia ca cetatean, militara, economica (se dadeau ajutoare cetatenilor saraci) si juridica (ca cetatean nu puteai fi supus la pedepse corporale sau executat).
    Dar aceste drepturi veneau la pachet cu obligatii, asa cum e firesc in orice sistem juridic echilibrat, intr-un stat “de drept”.
    Cetatenii erau obligati sa plateasca taxele si sa participe personal la razboi, la formele de aparare ale statului.

    Democratia europeana actuala, reprezentativa (exercitarea se face prin “alesi”) si populara (vot universal) e ceva mai sofisticata, dar fundamentele sunt aceleasi ca cele de acum 2.400 de ani !
    Ca cetatean, ai drepturi si obligatii, fiecarui drept corespunzandu-i obligatie, incalcarea obligatiei fiind sanctionata.

    Dar ce te faci cand “mica oligarhie” sau “alesii, din interes venal, ideologie imbecila sau pura prostie, fac legi prin care se institutie drepturi dar fara obligatii corespunzatoare?! Sau si mai frumos, ai drept, ai obligatie, dar nu se prevede nici o sanctiune daca iti bati joc de obligatiile respective? Vezi cazul presedintei CNA, care pur si simplu nu poate fi sanctionata, nu exista temei legal, nu a fost prevazut !!

    Am observat chiar si persoane relativ inteligente, cu ceva educatie si scoala, ca au dificultati in a pricepe acest simplu mecanism al instituirii de drepturi, obligatii si sanctiuni.
    Am observat ca o mare majoritate a cetatenilor prefera sa fie instituite doar drepturi, fara prea multe obligatii si in ideal fara nici o sanctiune care sa-i afecteze daca incalca legea !
    Am observat ca foarte multi cetateni incerca sa evite plata unor impozite (nedeclarand anumite venituri) si nu mi se par dispusi la vreun efort “de aparare” a societatii in care traiesc, orientati doar catre satisfactia imediata si strict individuala.

    Sunt de acord ca democratia si practica ei presupune o permanenta pedagogie, insa pana nu avem o minima siguranta ca un cetatean pricepe si accepta jocul democratiei, de ce ii permitem sa decida si el viitorul tuturor celor din jur ?!

    E ca si cum am da drumul pe sosea oricarui individ care vrea sa conduca un vehicul, sperand ca treptat va intelege sa respecte niste regului de buna conduita la volan si un cod rutier, fara sa-l evaluam, fara sa-l punem sa dea vreun examen, riscand astfel viata unor nevinovati !

    Nu, democratia nu e pentru elite, ci doar pentru oamenii, oricat de simpli ar fi, care inteleg si accepta regulile democratiei.

    Democratia populara l-a adus la putere pe Hitler, democratia deturnata de “mica oligarhie” a KGB-ului l-a adus la putere pe Putin.

    Ar fi prudent si extrem de util pentru binele si perenitatea democratiei ca ea sa fie exercitata pentru toti, dar de catre oameni responsabili (repet, nu neaparat foarte destepti sau foarte avuti, ca asta e durerea ipocrita a unor stangisti autovalidati “progresisti”) si interesati de binele comunitatii lor.
    Asta e ideea fundamentala, de la origini, a democratiei.

    Cei care refuza sa plateasca taxe, care fac evaziune fiscala, care dau si primesc mita corupand mecanisme administrative, care indeamna la distrugerea democratiei, care actioneaza pentru distrugerea comunitatii in care traiesc, care incalca legile, toti acestia se autoexclud din cadrul comunitatii de cetateni, pentru ca rup contractul de drepturi si obligatii care se numeste “cetatenie”.

    Asa ca o propunere ar fi sa acordam cetatenia nu ca pe un drept de natura divina, quasi-automat, ci ca pe un drept castigat, dupa o evaluare minima. Acum e doar drept “mostenit”.
    De fapt, pentru cine nu stie, acest mecanism se aplica deja pentru “straini” (meteci ii numeau atenienii, tot de la ei avem si asta), carora li se poate acorda cetatenia dar numai pe criterii stricte, exista o evaluare, o selectie.

    Democratia populara, in era manipularii informatiilor, a devenit una populista, e aproape un truism sa afirmi ca politicienii mint sau ca electoratul e manipulat grosolan la fiecare alegere. Si nu e doar situatia Romaniei, departe de asta, priviti rezultatul demagogilor populisti in tari cu traditie democratica, precum UK sau Franta !

    Dreptul de a vota si de a fi ales trebuie acordat tuturor celor care au un minim discernamant (pentru ca exista retardati), minima responsabilitate si empatie (pentru ca exista psihopati si sadici), minima implicare utila in societate (pentru ca exista oameni care refuza sa faca ceva pentru semenii lor si unii actioneaza chiar impotriva altora, ca infractori -si observati ca lor li se restrange deja acest drept de vot, tocmai pentru ca incalca contractul cu comunitatea!).

    In stadiul prezent al democratiei, acceptam o ingrozitoare risipa de capital uman, suntem voluntar indiferenti la deturnari si manipulari ale “majoritatii”, ne complacem in haos social, pentru ca democratia a fost confiscata de o ideologie a “corectitudinii politice”, a egalitarismului sterilizant, a relativismului si consumerismului. Nimic din toate acestea nu era acceptat de catre fondatorii democratiei: dezbaterea de idei era vie, critica si publica; elitele erau promovate si dorite; normele morale erau referinte; cumpatarea era incurajata. Iar cetatenia si dreptul de vot insemnau ceva, erau o mandrie, pentru ca nu oricine avea onoarea de a le exercita !

    • Prostu' satului spune:

      Pe scurt, tot inainte era mai bine (despre sclavagism vorbesc).

      Lasand gluma la o parte, mesajul dvs. este foarte frumos, insa si foarte idealist. Ma uit bunaoara doar la un paragraf, pe care-l gasesc reprezentativ:

      “Cei care refuza sa plateasca taxe, care fac evaziune fiscala, care dau si primesc mita corupand mecanisme administrative, care indeamna la distrugerea democratiei, care actioneaza pentru distrugerea comunitatii in care traiesc, care incalca legile, toti acestia se autoexclud din cadrul comunitatii de cetateni, pentru ca rup contractul de drepturi si obligatii care se numeste “cetatenie”.”

      Stiti, persoanele care sunt – ca si categorie – cele mai “curate” din toate aceste puncte vedere sunt tocmai cei mai saraci dintre saraci. Nu platesc aproape nicio taxa ca n-au din ce, mita de-asemenea n-au de unde sa dea samd.
      Invers, ia ganditi-va cam cati din Top 300 correspund imaginii cetateanului virtuos la care va referiti dvs…
      Evident ca dvs. v-ati gandit la cu totul altceva, dar iata ce poate sa iasa…

      Ideea pe are, vorba ceea, o iau acasa din mai toate comentariile este ca votul cenzitar e foarte atragator conceptual, dar e foarte, foarte greu de definit si aplicat setul de criterii pe baza carora sa fie selectat corpul electoral.

  11. Ionut spune:

    O solutie pragmatica ar fi sa li se dea cetatenilor dreptul de alege intre:

    1. A vota
    2. A primi o suma modica.

    …astfel, nu insulti pe nimeni si nu opresti pe nimeni sa voteze. Cei care voteaza pentru galeti, zahar si faina, cred ca ar prefera sa ia 50 de lei si sa nu voteze deloc.

    Suma trebuie sa fie suficient de mare pentru a nu permite grupurilor infractionale organizate care conduc politic, economic si social Romania sa pluseze cu mai mult pentru a cumpara votul.

    Personal, nu sunt adeptul votului cenzitar fiindca este un sistem nedemocratic si neliberal. In plus, trateaza simptoma, nu boala.

    Problema noastra nu este cu sistemul de vot in sine, ci cu lipsa de educatie a cetatenilor, si cu subdezvoltarea lor morala, in general. Pentru asta, pe langa vina individuala a fiecaruia dintre noi in parte, vina principala o au elitele societatii noastre, tocmai acele elite pe care dumneavoastra ati dori sa le privilegiati si mai mult prin votul cenzitar.

    Or, daca si aceste elite s-au dovedit cu varf si indesat iresponsabile si lipsite de simt moral, ce va faceti sa credeti ca nu ar promova in continuare sistemul cleptocrat oligarhic, in gandul ca defapt castiga si ei prin el mai mult?

  12. iosiP spune:

    Deci sa vedem:

    1. Dorel doreste (un guvern care sa-i asigure) cat mai multe beneficii pentru duzina de copii facuti fara simtul raspunderii, finantarea serviciilor de sanatate pe care el si familia sa le folosesc “din belsug” (oare de ce?) si alte nenumarate facilitati.

    2. Eu doresc (un guvern care sa-mi asigure) autostrazi, un invatamant universitar de calitate si predictibilitatea taxelor si impozitelor, pentru a-mi putea dezvolta afacerea (si inclusiv contributia la buget).

    Prin urmare, Dorel voteaza X iar eu votez Y. Pana aici, nimic ciudat, doar ca eu votez pentru determina destinatia banilor MEI (ca doar contribui la buget mai mult decat beneficiez de serviciile statului) in timp ce Dorel voteaza… tot pentru a determina destinatia banilor MEI (ca el nu contrubuie cu nimic la buget). Vi se pare normal?

    Da, cunosc textul: traiesc intr-o societate care imi permite sa obtin venituri, imi ofera “cadrul institutional” bla-bla-bla. Pai va anunt ca sustin acest “cadru institutional” din banii mei si nu am nevoie de Dorel pentru acest lucru. In schimb, Dorel nu contribuie cu nimic la “cadrul institutional” dar are nevoie de mine ca sa-si cumpere trascaul zilnic. Deci eu fara Dorel as duce-o bine (chiar mai bine decat acum), in schimb Dorel fara mine ar muri (efectiv) de foame.

    Cat despre afirmatia ca democratia “Este acea soluție care răspunde nevoilor la cât mai mulți, în condițiile asigurării unui relativ consens social și a unor costuri sustenabile.”, tin sa va anunt ca nu mai exista consens social (nici macar relativ) iar costurile nu mai sunt sustenabile (nici macar in tarile mai “bogate” decat a noastra). Sau altfel spus, ne-am cam saturat sa finantam prostii si inconstientii, deci reactionam prin metode cunoscute – evaziune fiscala – indiferent de ceea ce scriu unii sau alti pe aceasa platforma.

    • George Gafencu spune:

      Domnule IosiP,

      Am cateva comentarii la cele ce spuneti mai sus.

      Votul cenzitar ar prezenta ocazia de abuzuri la fel de mari precum cele pe care le prezentati mai sus.

      Va dau un singur exemplu. In Romania de dupa unificarea de la 1859 exista vot cenzitar. Parlamentul roman la vremea respectiva era dominat de partidul conservator, in esenta partidul mosierilor. Partidul liberal la vremea respectva era o minoritate.

      Cuza a trebuit sa cedeze formarea guvernului conservatorilor condus de Barbu Catargiu si l-a mandatat sa creeze o reforma agrara in care taranii sa primeasca ceva pamant. Prima reforma agrara pe care au incercat sa o treaca conservatorii era de fapt o confiscare a pamanturilor pe care le mai aveau taranii, nicidecum o reforma agrara autentica. Si asta pentru ca taranii nu erau reprezentati in parlament. PNTCD a aparut mult mai tarziu.

      Iata aici articolul in Historia care descrie exact situatia:

      http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/enigma-unui-atentat-moartea-lui-barbu-catargiu

      Dupa cate vedeti, oricum ati lua-o, votul cenzitar a fost la fel de abuziv precum cel universal insa cu o populatie needucata asupra ce inseamna democratie.

      In SUA exista ideea ca au devenit corporatiile extrem de puternice. Cei 1% din populatie are o putere economica imensa, in stare practic sa cumpere alegeri. Prin investitii de milioane de dolari in relatii publice si publicitate aproape orice fel de candidat care nu se da in stamba poate fi impins intr-o pozitie publica. Si asta numai pentru a-si promova interesele economice imediate.

      Asta a ajuns extrem de nefericit intr-o tara care a mers pana la a interzice votul cenzitar prin amendament constitutional.

      Romania este intr-un cerc vicios la ora asta. Pe de o parte populatia este nostalgica dupa comunism si nu intelege bine conceptele de democratie si stat de drept (in afara de drepturile majoritatii gloatei), si pe de alta parte elitele pe care masele le voteaza in majoritate nu au nici ele valori solide.

      Nu o sa exista democratie adevarata sau chiar stat de drept in Romania pana cand cercul vicios este rupt.

      • iosiP spune:

        Domnule Gafencu,

        Daca vorbim de abuzuri si fraude nu exista sistem perfect.
        Eu unul nu sunt pentru votul cenzitar pe baza de “colegii” ci strict pe baza raportului intre contributia la buget si beneficiile utilizate.
        Concret, se face media contributiilor la buget in precedentul ciclu electoral (se imparte suma colectata la buget din taxe si impozite la populatia tarii) – cine a contribuit la buget peste aceasta suma (per capita, adica luand in calcul inclusiv copiii) este “contributor net” si are drept de vot, cine a contribuit mai putin este “beneficiar net” si sta acasa.

        It’s that simple!

        • George Gafencu spune:

          Domnule IosiP,

          Sistemul Dv nu e bun in sensul in care exclude de la vot cateva categorii de votanti: studentii si elevii in an terminal, sotii care nu lucreaza, mamele in concediu de maternitate si pensionarii, indiferent de nivelul pensiei. Plus toata diaspora.

          Ce au mai ramas? Doar salariatii.

          • iosiP spune:

            Nu-i chiar asa, calculul se face pe familie: daca eu castig de minimum doua ori plafonul iar sotia nu castiga nimic votam amandoi. Aceasta ar fi valabil pentru toate rudele de gradul I, deci inclusiv copiii mei pot vota (daca au varsta necesara) cu conditia ca eu sa fi contribuit si pentru ei.
            Cat despre cei din diaspora, da, acestia nu ar mai vota doar ca mi se pare absolut normal sa nu o faca odata ce votul lor inseamna o decizie privind utilizarea banilor altora. Desigur, nu-i impiedica nimeni sa plateasca taxe in Romania si-atunci vor avea drept de vot. Logic vorbind, de ce-ati decide dumneavoastra de la New York cine si cum sa gestioneze banii mei in Bucuresti?

            • George Gafencu spune:

              Domnule IosiP,

              Daca Dv credeti ca reinventati roata cu sistemul pe care il propuneti, votul cenzitar are atatea probleme incat a fost abandonat de multa vreme in societatile vestice. Va rog sa numiti o singura tara din lume care mai are vot cenzitar in afara doar poate ceva tari de prin mijlocul Africii.

              Chiar si explicatia de mai sus nu ma convinge. Scoateti de la vot si pe cei care sunt pensionari si nu mai platesc nici un el de taxe statului, sau poate platesc un impozit pe casa. Sau pe cei saraci, in care unul lucreaza insa sunt trei in casa care nu ar satisface “criteriile” Dv de plata a taxelor. De cand a ajuns saracia criteriu de interzice votul? Lenea da, insa saracia?

              Ma gandesc la tata, om in varsta care si-a platit darile la stat, nu a incercat sa dribleze statul de nici un el si care e pensionar de multi ani, fie ea si cu o pensie mica. Vreti sa le taiati dreptul la vot dupa o viata de munca si viata in Romania numai pentru ca sunt la pensie si nu mai platesc taxe?

              E chiar inuman ce spuneti.

              Ar trebui sa stiti mai bine ca nimeni nu mai poate lua inapoi un drept castigat. Daca cineva numai ar incerca sa introduca un vot cenzitar in Romania de genul pe care il propuneti, ar putea fi instaurat numai de o dictatura. Nu poate trece de un vot popular de amendament al Constitutiei.

            • iosiP spune:

              Domnule Gafencu, sa presupunem ca sunt de acord cu argumentele dumneavoastra: un om, un vot!
              Atunci va invit sa mergem mai departe: un om, o taxa!

              Sau logica pe care o aplicati cand vorbim de drepturi devine brusc inplicabila cand vine vorba de indatoriri? Nu de alta dar vad ca doamna Stoiciu este ferm convinsa ca rolul statului este sa ia cea mai mare parte a banilor castigati de cei care muncesc si sa-i dea celor care stau degeaba…

  13. DanT spune:

    Mie mi se pare clar ca exista o legatura intre votul universal si incetinirea cresterii economice in tarile democratice. Electoratul putin educat isi urmareste interesele pe termen scurt (protectie sociala, salarii mari etc.) Pentru a obtine voturi politicienii satisfac aceste cereri, ceea ce afecteaza cresterea economica (interesele pe termen lung ale natiunii respective). Tarile din vestul Europei au avut ritmuri mari de crestere – sec. XIX – atata timp cat s-au mentinut regimurile ne-democratice (vot cenzitar sau regimuri autoritare). Iar de cresterea economica beneficia pe termen lung intreaga populatie. SUA afost un caz special – o democratie cu ritmuri inalte de crestere – pentru ca acolo exista o cultura a neinterventiei statului in economie. In sec XX au avut cresteri economice rapide statele cu regimuri dictatorilae care au protejat economia de efectele negative ale votului universal: Spania (Franco), Chile (Pinochet), Taiwan, Coreea de Sud si China dupa 1980.

  14. Decebal spune:

    Daca institutiile democratiei functioneaza normal, nu este nevoie de vot cenzitar, cred eu. Problemele apar atunci cand institutiile nu-si fac treaba.
    Fiecare putere a statului trebuie sa aiba un mecanism de evitare a abuzurilor, coercitiv chiar, daca este cazul. Se spune ca, de facto, Presa ar fi a patra putere in stat. Dar nu-i poti atinge pe “jurnalisti” (fie ei cu studii sau urechisti) nici macar cu o floare, fiinca imediat urla despre “libertatea presei”. Sigur, poti chema in tribunal un jurnalist care te-a calomniat, dar cat va dura procesul?… Si iata cum jurnalistii sunt precum parlamentarii, adica intangibili.
    N-ar fi mai simplu sa avem un CNA functional, onest si profesionist? Daca un jurnalist scrie sau spune la televizor “politicianul cutare e hotz”, CNA poate solicita Justitiei informatii despre respectivul politician; daca primeste raspuns oficial ca acel politician nu a fost condamnat pentru hotie, CNA amendeaza (usturator) publicatia sau postul TV al carei/carui angajat a facut afirmatia. Si chiar poate suspenda acel organ de presa, pentru o perioada. Ar dura mai putin decat un proces si cred ca audio-vizualul ar evolua in directia corecta. “Oligarhii” ar avea mai putina putere, poate. Personaje precum Corneliu Vadim Tudor n-ar mai putea castiga popularitate prin calomnie. “Moderatorii” cu spume la gura ar trebui sa se controleze. Iar mass-media nu ar mai scoate la iveala ura si incrancenarea, din alegatori. Cred ca ar fi un mediu mai sanatos. As plati bucuros impozite pentru un CNA corect si eficient, oricati angajati ar avea acesta.
    Ca tot veni vorba de coercitie, cine poate pedepsi parlamentul, atunci cand acesta nu lucreaza pentru cei care-l platesc? Macar cu o btaie la fundul gol, in piata publica…
    Ca sa inchei, cred ca votul cenzitar nu ar fi decat un tratament pentru efecte, nicicum pentru cauze.

  15. lucid spune:

    Caz concret: referendum centrale nucleare chinezesti in Romania – da sau nu.
    Victoria Stanciu: cine sa aiba drept sa voteze? E necesara o cenzitare informationala a alegatorilor inainte sau pot vota toti cercopitecii?
    Ia sa aud cum raspunzi. Ml

  16. Andrei A. spune:

    Recent, urmăream un documentar interesant despre primul război mondial, unde se releva faptul că aproape o jumătate din soldații britanici (cei insulari, de “coloniali” nu mai vorbim) nu aveau drept de vot. În schimb, toți cei care purtau uniforma Feldgrau, erau, ori mai bine zis fuseseră beneficiarii votului universal masculin). Aceasta, după părerea mea, demonstrează cu prisosință faptul că sînt anumite întreprinderi unde nu partea cea mai civilizată câștigă. Ori e pe dos ? Trebuie să mă mai gândesc. Sufragiul universal feminin a fost introdus în Germania la o zi după semnarea armistițiului, de către Sfatul Reprezentanților Poporului. O parte însemnată din rândul femeilor germane a votat pentru naziști la alegerile parlamentare. Și în Rusia a fost dobândit votul universal după primul război. Astfel, femeile din republicile cu tradiție musulmană au putut vota pentru prima oară și asta în alegeri libere. Ceva similar s-a aplicat și în zonele cu tradiție șamană, sau de tradiție pur asiatică. Iacuții și iacutele s-au văzut pentru prima oară reprezentați în soviete care să le apere interesele și tradiția.
    Eu sînt pentru sistemul imperial, mai précis îl văd adaptat la noi cu niște mici restructurări care să asigure o mai bună asimilare.
    - Va fi evident un împărat, care împreună cu curtea lui și dependințele imperiale vor ocupa un loc căruia călătorii străini îi vor spune Orașul Interzis. Denumirea oficială va fi Palatul Armoniei Universale Între Fiul Celest Și Popor. Oamenii de rând, neștiutori de carte, îi vor spune Ka-Lia Pli-mă-ve-lii.
    - Imperiul va fi împărțit în provincii, fiecare condusă de un mandarin-guvernator. De preferință, posturile vor fi ereditare, dar este posibilă accederea pentru merite deosebite sau pentru bani. După cum este posibilă și îmbogățirea în această funcție, după reguli care nu vor fi însă transparente. Ocazional, se va organiza Festivalul Decăderii Marelui Mandarin Cel Rău, pentru care vor fi prevăzute și zile libere.
    - Conducerea imperiului va fi asigurată de o administrație unde se va promova în baza unor examene- întâi de admitere și apoi pentru avansare. Examenele, ca și materialul de studiu, vor fi în limba chineză. Va exista posibilitatea ca subiectele la examen să fie cumpărate, astfel încât cei admiși să constituie un amestec echilibrat între copii din familii cu stare și alții mai puțin favorizați de soartă.
    - Principala linie de studiu în cadrul administrației va fi constituită din cunoașterea tradiției , exprimarea elegantă atât oral cât și scris, religia și eticheta sau protocolul de palat. Prosternarea va fi obligatorie.
    - Poruncile împărătești, care se vor numi Uo-U-Dzie, vor fi amplu distribuite populației, cu cel puțin o tăbliță repartizată la fiecare răscruce de drum. După adoptare, ele nu vor putea fi doar discutate ci chiar se va încuraja studiul lor la nivelul popular.
    - Deciziile mai puțin formale, vor fi transmise prin curieri numiți Sî-mî-sî.
    - Trebile de zi cu zi ale administrației vor fi asigurate de eunucii palatului. Ocazional, vor fi comploturi ale scopiților în care vor participa și concubinele și odraslele lor. Unele, vor fi televizate în direct dar după reguli prea complexe pentru a fi pe înțelesul oamenilor de rând.
    - Ca o concesie simbolică făcută unor cutume eline, întregul popor va putea să-și exprime nu atât nemulțumirea față de cineva, dar chiar ura. Nu vor fi folosite însă primitivele cioburi numite ostrakon, ci panouri, pictate frumos și cu o mulțime de personaje.
    - Mulți oameni vor continua să trăiască în sărăcie dar vor fi proiecte masive, proiecte la scară națională, cum ar fi canale de irigații, canale de navigație, sau canale care servesc ambelor scopuri. Nu va întârzia clipa când se va fi înfăptuit și cel mai mare proiect national, un vis milenar: Un mare zid, menit să apere de barbarii de la vest (Siyi) și incursiunile lor. Parte din proiecte vor fi menite a diminua disparitatea de dezvoltare între provincii. La Dăbuleni va fi construit Serenul Adăpost Al Artei Servirii Ceaiului- dar după cutumele T’ang, singurele adevărate și nu atinse de elementele barbarizante de mai târziu, care au corcit nobilul obicei.
    - Periodic, va fi organizată Mare Sărbătoare A Votului, care va consta dintr-o distribuire generoasă de daruri, fie de la palatul imperial către mandarini, fie de la aceștia către populație.
    Participarea va fi obligatorie.

  17. yo7 spune:

    Votul universal e o monstruozitate atata timp cat oamenii sunt manipulati si nu li se ofera sansa sa gandeasca si sa aleaga liber. Pe bune acum, asta e tot ce am inteles noi din democratie?? Votul universal?
    Oricum, ce se intampla acum nu e o aplicare corecta a votului universal. Adica eu vin cu un vot iar Voiculescu cu 4.000.000?! In ce masura votul meu e egal cu al lui? Si la ce ne-a folosit asta? S-a umplut parlamentul de hoti si inculti…

  18. wilson spune:

    Sufragiul universal, ca şi comunismul, este excelent pe hârtie, teoretic, numai că practica ne dovedeşte că nu e chiar aşa.

    “soluțiile nu vin din zona anti-democratică, din promovarea votului cenzitar, ci dinspre măsuri care urmăresc scoaterea votului universal de sub influența grupurilor de interese și a oligarhiilor, care au în vedere creșterea nivelului de trai, de educație, de participare civică.” – păi cine ar putea să impună aceste măsuri? Nu cumva aceia care au fost aleşi de către anumiţi cetăţeni pe criteriul “e frumos şi tânăr, maică, un bun creştin”?

    Părerea mea este că o soluţie de mijloc ar fi votul obligatoriu. Cetăţenii au prea multe drepturi fundamentale şi prea puţine obligaţii.

  19. Brevete spune:

    Din documentarele de pe televiziunile de profil se pot trage multe concluzii despre acest subiect !

  20. un_batrin spune:

    Vad ca majoritatea comentatorilor susti votul cenzitar. Va propun urmatorul proiect de lege:
    Art1. Au drept de vot numai pesoanele care fac sau au facut parte din parlamentul Ro si rudele lor de gradul intii.
    Art1a. Prin exceptie sint admise si persoanele alese in consilii locale si judetene cu conditia sa apartina majoritatii parlamentare aflata la guvernare.
    Art2. Orice tentativa de incalcare a prevederilor art1 si art 1a se pedepseste cu 10 de inchisoare cu executare.
    Sa traiti cenzitati!

    • Alexandru spune:

      Pai exact pe oamenii pe care ii pomeniti au fost selectati de votul universal. Nu puteti, in mod onest, sa criticati votul cenzitar imputandu-i rezultatele votului universal.

  21. Ventidius spune:

    Discutia este inutila pentru ca ocoleste esenta problemei. Atat votul censitar cat si votul universal nu sunt decat sisteme de vot in cadrul democratiei. Democratia nu a fost inventata odata cu adoptarea votului universal, aceasta exista deja. Nu votul universal a creat civilizatia europeana si nici nu a avut vreo contributie la asigurarea succesului acestei civilizatii. De fapt, votul universal a fost urmarea nu cauza succesului si prosperitatii acestei civilizatii. A aparut atunci cand batalia era casigata doar pentru a culege laurii, dupa ce aceasta civilizatie realizase toate lucrurile esentiale: capitalismul, revolutia stiintifica, industriala si agricola, care i-au asigurat dominatia economica si politica asupra intreagii lumi. Problema votului universal este ca a distrus compromisul dintre stat si contribuabili si principiul (care s-a impus in urma acestui compromis) potrivit caruia nici un impozit sau taxa nu pot fi impuse contribuabililor fara consimtamantul acestora din urma. Odata ce aceste impuneri sunt votate de un electorat dominat de beneficiarii indirecti ai acestor impozite si nu de contribuabilii afectati de aceste masuri, orice responsabilitate fiscala a statului dispare, iar acesta se va grabi sa taie gaina care face ouale de aur.

    • George Gafencu spune:

      Domnule Ventidius,

      Nu sunt de acord cu spusele Dv.

      Sa luam cazul uneia dintre cele mai vechi democratii din lume in sensul in care o stim astazi, SUA.

      A pornit cu vot cenzitar in 1789. A eliminat votul cenzitar undeva prin secolul XIX, insa au exclus de la vot cateva categorii: sclavii, negrii eliberati si femeile.

      Mai tarziu unele state au incercat sa reintroduca votul cenzitar ca sa impedice barbatii negrii proaspat eliberati sa voteze. Ca rezultat votul cenzitar a fost interzis printr-un amendament la Constitutia SUA. Abia in secolul XX au capatat si femeile drept de vot.

      America de dinaintea primului razboi mondial era o tara in dezvoltare, cu polarizare extrem de mare intre o patura bogata si masele sarace, si nu prea exista o clasa de mijloc.

      Votul universal nu are nimic cu gradul de dezvoltare economica a unei tari, ci mai mult cu gradul de civilizatie pe care l-a atins.

      Toata discutia despre votul cenzitar in Romania de mai sus este inutila. Iata ce zice articolul 16:

      ARTICOLUL 16
      (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
      (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

      (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

      (4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

      Articolul 1 spune foarte clar ca nimeni nu poate fi privilegiat in tara asta. Asta inseamna ca nu poti sa dai drept de vot unora, si altora nu, exceptand cazurile prevazute de Constitutie in articolul 36.

      ARTICOLUL 36
      (1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
      (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

      Este foarta iritanta discutia de mai sus, care apare in contextul in care 20% din cetatenii Romaniei traiesc in afara granitelor nationale, nu contribuie, dar nici nu cer nimic de la statul roman.

      • Ulysses Errandus spune:

        Cea mai veche democrtie din lume este cea ateniana, iar mai aproape de noi cea britanica. Democratia de tip Wesminster este mult mai avansata decat cea de peste ocean, unde presedintele este in fapt un rege care este ales pe 4 ani . Nu degeaba a propus presedintele Adams ca formula de adresare catre presedinte sa fie “His Majesty the President”.

        • Harald spune:

          Cu 90% sclavi, eu nu aș numi sistemul politic atenian chiar ”democrație”. Exista un establishment și acel establishment a inventat termenul, dar asta nu înseamnă că avea sensul de azi. La fel cum și Ceaușescu aplica ”centralismul democratic”, având propria lui definiție pentru ”democratic”.

          În rest, de-acord cu dvs. Democrația britanică este singura demnă de acest nume, aici până și consilierii locali sunt aleși pe cartiere, iar cetățenii primesc mereu fluturași cu adresa și numărul lui telefon, împreună cu lista problemelor care crede el că mai trebuie rezolvate în cartier.

      • Ventidius spune:

        Domnule Gafencu, nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu sunt adeptul privilegiilor si nici partizanul limitarii drepturilor cetatenesti. Nu ma dreanjeaza deloc egalitatea, ci doar egalitarismul iresponsabil.
        Poate am exagerat putin, nu sunt ostil votului universal in sine, nu vad de exemplu motivul pentru care presedintele tarii, primarii si alti demnitari nu ar trebui sa fie votati prin vot universal egal. Dar nu mi se pare normal ca impozitele si bugetul sa fie aprobate prin reprezentanti alesi in baza acestui tip de vot. Acestea ar trebui votate in baza unui vot proportional, in functie de contributia fiecaruia. Altfel intervine in mod clar un conflict de interese imoral. As fi perfect de acord cu un sistem mixt, respectiv cu un parlament bicameral, in care una din camere cu atributii generale, dar lipsita toatal de atributii financiare si fiscale, ar fi aleasa prin vot universal egal iar cealalta, votata doar de contribuabili (in functie de marimea contributiei), ar avea exclusiv competente financiare si fiscale. Prima ar vota guvernul, ar initia proiecte, care insa ar fi puse in practica numai daca ar obtine finantarea necesara de la cea de a doua camera. Cred ca un astfel de sistem ar putea functiona rezonabil, impiedicand guvernul sa risipeasca banii contribuabililor fara acordul acestora, din pura demagogie si petru a-si mitui electoratul.

      • iosiP spune:

        Domnule Gafencu, ati scris:

        “Este foarta iritanta discutia de mai sus, care apare in contextul in care 20% din cetatenii Romaniei traiesc in afara granitelor nationale, nu contribuie, dar nici nu cer nimic de la statul roman.”

        In schimb, datorita (din cauza?) acestor cetateni romanii traitori in Romania s-au ales cu Basescu presedinte, desi ei il doreau pe Geoana.
        Eu am votat Basescu, dar mi se pare anormal ca decizia majoritatii celor din tara sa fie rasturnata de catre cei care nu erau cu nimic afectati de rezultatul alegerilor. Da, stiu ca dumneavoastra aveti interese financiare in tara dar au votat sute de mii de oameni care nu au mai vazut Romania “pe dinauntru” de vreo doua decenii, iar banii trimisi (eventual) familiilor nu ar fi fost cu nimic afectati de ocupantul palatului Cotroceni.

        P.S. Regret ca aceasta discutie va irita, eu sunt chiar calm si incerc sa gandesc logic. Desigur, ma astept ca un inerlocutor inteligent – si va consider un interlocutor inteligent – sa faca acelasi lucru.

        • pehash spune:

          Aveti dreptate, cei care nu mai au nici o legatura cu societatea romaneasca nu ar trebui sa aiba drept de vot. Dar va inselati amarnic atunci cand aplicati teoria in practica. Au fost 150.000 de voturi din afara tarii. In 2008, cu un an inainte de alegeri, 5% din PIB era format din intrarile de valuta de la “capsunari”. 5%!!! Si ponderea electoratului de peste granite in al doilea tur? 1.5%
          La o contribuie de 5%, un calcul sumar ne spune ca aproximativ 1 milion de romani aflati in strainatate ar trebui sa voteze…
          In plus, cred ca realizati ca o parte din romani sunt plecati temporar – unii mai au in Romania o casa, altii si-au investit o parte din bani in terenuri. Ei nu ar trebui sa voteze?
          In momentul alegerilor puteti fi sigur ca sunt zeci de mii care erau pur si simplu plecati ca turisti. Mii sau zeci de mii de studenti care invata in strainatate. Alte mii care lucreaza afara pentru firme din Romania, inclusiv personalul MAE.
          Deci cati romani “care nu erau cu nimic afectati de rezultatul alegerilor”, cum spuneti dvs., or fi votat pentru Basescu?.. Si cati romani care au fost afectati si sunt in continuare afectati, nu pot vota pentru ca este le este practic imposibil fara introducerea votului prin corespondenta?

          • George Gafencu spune:

            Domnule Peshash,

            As mai adauga ceva la cele ce spuneti, ca om inteligent ce ma aflu cum zice domnul IosiP mai sus.

            Dumnealui ii este foarte drag principiul “un om, o taxa”.

            Probabil dumenalui nu stie ce fumarit aplica statul roman in consulatele romanesti din Diaspora pentru “privilegiul” de a fi cetatean roman.

            Taxa pentru un pasaport romanesc este de $240 plus banii pe care trebuie sa ii cheltuiesti sa te duci la consulat. Este de vreo opt ori mai mare decat taxa pentru un pasaport rtomanesc eliberat in Romania la urgenta.

            Plus fumaritul pentru orice fel de document ai nevoie la consulat. Cativa ani in urma a trebuit sa platesc vreo $400 doar pentru a inregistra oficial noul nume in Romania plus certificatul de casatorie american, deoarece nu puteam obtine pasaport. Doar pentru notarizat o pagina de document, consulatul percepe $21.

            Domnul IosiP crede ca noi nu platim taxe. Insa toate onorariile aberante pe care le cer consulatele romanesti tot taxe sunt. Fara pasaport nu poti sa votezi.

            In conditiile in care statul roman ma discrimineaza pe mine, roman in diaspora, si ia pielea de pe mine ca sa imi elibereze orice fel de act, gasesc normal sa imi exprim dreptul la vot dupa ce am cheltuit o gramada de bani ca sa il am.

            Si s-ar putea sa imi fie tot impiedicat, deoarece nu exista nici un semn ca sectia de votare in Phoenix o sa fie reactivata pentru alegerile din toamna. In cazul asta va trebui sa stau acasa deoarece nu imi pot permite sa ma duc in statul vecin, California, si sa calatoresc 1000 de kilometri dus si intors plus cel putin o noapte de hotel si statul la o coada la consulatul romanesc din Los Angeles numai pentru “dreptul de la vota”.

            Dupa cum vedeti, domnul IosiP, votul pentru diaspora tot cenzitar este, chiar daca e declarat universal. In primul rand cineva trebuie sa isi permita sa plateasca o suma aberanta sa obtina un pasaport romanesc, si in al doilea rand sa treaca prin furcile caudine ale votului intr-o sectie de votare potential departe, daca isi permite sa faca asta.

          • George Gafencu spune:

            Domnaule Peshash,

            Mai e ceva de spus despre voturile diasporei, care in viziunea unora ca domnul IosiP suge sangele popurului roman si dicteaza unde se duc banii tarii.

            Haideti sa trecem in revista unde are dreptul la vot diaspora:
            1. La alegerile local nu voteaza, deci nu are nici un cuvant de spus unde se duce banul din bugetul local. Nici nu are pretentia asta.
            2. La alegerile parlamentare diaspora voteaza pentru doi senatori si patru deputati. Dupa umila mea parere, prea putini parlamentari ca sa poata influenta orice fel de decizie fiscala sau nu luatat de parlamentul Romaniei.
            3. La alegerile europene prezenta e redusa deoarece diaspora poate vota doar la ambasade si oficii consulare.
            4. Singura alegere pe care o poate diaspora influenta este alegerea presedintelui Romaniei, Asta numai in teorie, deoarece in practica cele 60 de mii de voturi pe care le-a avut Basescu in turul II in 2010 sunt o picatura in galeata de apa electorala romaneasca si nu au contat prea mult la cele 5 milioane de voturi in Romania. Plus ca presedintele nu fixeaza el direct politica fiscala si administrativa a Romaniei. Guvernul si parlamentul o fac.

            In consecinta gresesc cei care incearca sa taie de la vot diaspora pe motiv ca chipurile nu platesc impozite statului romane. Dupa cat se vede mai sus, in afara de alegerea presedintelui diaspora practic nu are nici o influenta in mersul Romaniei.

            Eu personal nu ma plang de designul legislativ pentru diaspora, in afara de piedicile puse la vot, desi votul nu poate influenta decat alegerea presedintelui, si piedicile consulare si fumaritul aplicat pentru jupuirea diasporei.

            • iosiP spune:

              Se pare ca USA, taramul tururor libertatilor, a decis sa creasca taxa pentru renuntarea la cetatenia americana de la $450 la vreo $2.350. Cum stam cu fumaritul, domnule Gafencu?

            • George Gafencu spune:

              Dimnaule Iosip,

              Ceea ce spuneti mai sus se traduce in engleza amerciana prin “cheap shot”.

              Tot incercati sa imi dovediti mie de ce diaspora nu ar trebui sa voteze si v-am dovedit ca bazat pe legile romanesti in vogoare si sistemul electoral romanesc dioaspora nu poate fizic influenta nicuna dintre deciziile fiscale romanesti.

              In schimb veniti cu “amanuntul” ca renuntarea la cetatenia americana costa 2450 de dolari. Eu nu ma plang de statul american, care iata, cand eram rezident in Arizona si am lucrat in California ani buni mi-a oferit posibilitatea sa votez in toate alegerile statului prin vot prin corespondenta.

              Spre informarea Dv, renuntarea la cetatenia romana costa 800 de dolari. Asta numai taxa. Insa alergatura pe care cineva trebuie sa o aiba ca indeplineasca criteriile de renuntare implica alergatura serioasa in Romania vreun an de zile ca sa poti dovedi ca nu ai datorii catre statul roman. Alti bani, alta distractie. Renuntarea la cetatenia romana e atat de complicata incat nici macar nu am considerat-o. Suma pe care cineva ar trebui sa o cheltuie cu deplasarea in Romania sau plata unui avocat plus deplasarea la consulatul romanesc de jusrisdictie plul plata taxei or sa depaseasca suma pe care ar trebui sa o plateasca un american pentru renuntarea la cetatenia lui… Nu mai vorbesc de taxele pe care le percept administratiile fiscale pentru a da adverinta fiscala necesara.

              Un american doar plateste taxa si nu mai are de facut nimic altceva. Nu mai exista nici un fel de cheltuieli sau taxe ascunse,.

  22. Ulysses Errandus spune:

    Problema este intr-adevar dificila. Reiese, asa cum spunea Caragiale ca democratia trebuie “ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi…”.
    Lasand gluma la o parte, cred ca democratia secolului 21 are, in majoritatea tarilor, deja un vot cenzitar ascuns. Practic cei cu multi bani au mai multe voturi pentru ca prin controlul mass media pot sa-i influenteze pe cei mai putin educati si pe cei saraci (nu numai cu mintea). Problema exista si in tarile cu democratii mai vechi (incerc sa evit termenul de democratii avansate), de la US pana la Italia sau Australia. Accesul la o informatie independenta si de calitate este foarte limitat in multe tari dezvoltate in care exista concentrare a mass mediei (Italia, Australia) si/sau absenta unei televiziuni publice (US).

  23. Ana spune:

    Problema exista, intr-adevar. Insa nu votul cenzitar este solutia. Educatia de calitate pentru toata tara si pentru toate clasele sociale este singura solutie. Tatal meu imi povesteste cat de respectati erau dascalii “pe vremea lui”. Cand (sau daca intr-o zi) vom avea o masa critica de dascali respectabili vom vedea o schimbare in bine la toate nivelurile societatii, inclusiv cel politic.

    • Harald spune:

      Dascălii erau respectați pe vremea tatălui tău pentru că reprezentau o elită legitimă, într-o societate de agricultori semi-analfabeți și muncitori ”la șaibă”.

      ”Pe vremea mea”, având de ales între Europa Liberă și propaganda radio-tv lipsită de conținut despre ”societatea socialistă multilateral dezvoltată și înaintarea României spre comunism”, numai jumătate din dascăli mai erau respectați, cei cu suficientă stimă de sine încât să nu ne prezinte minciunile drept adevăruri.

      Iar astăzi, când dascălii cer șpagă pe față încă de la grădiniță (”a zis doamna să spunem acasă să nu-i ia părinții cadou de 8 martie, să strângă doar bani, că și-a luat ea singură un tailleur care-i plăcea”) sau dau dovadă de o promiscuitate sexuală pe care pe vremuri nu o vedeai nici la confecționere, de unde respect pentru dascăli?

      Respectul se câștigă, nu se revendică.

    • George Gafencu spune:

      Dascalii erau intr-adevar respectati inainte de razboi, insa tot nu aveau venituri mari.

      Nici in ziua de azi in SUA un profesor nu o sa casige prea multi bani in sistemul public. Salariul unui profesor incepator o sa ie mult sub salariul mediu iar a unuia cu experienta mare este un pic peste salariul mediu in economia americana. Din cate stiu, nici in Europa nu e oarte diferit.

      Problema nu este nivelul de salarizare a dascalilor (cel putin intr-o anumita masura) ci sansa de a avea o educatie.

      Inainte de razboi dascalii erau respectati atata vreme cat o larga patura a populatiei nu stia nici sa scrie nici sa citeasca.

  24. Emancipatorul spune:

    Capitalismul are o proprietate, concentreaza puterea economica in maini putine.
    Implicit puterea politica. Astfel suprima puterea poporului, vointa poporului nu razbate in legi in ciuda “democratiei:, nici macar in morala sau media, in ciuda libertatii de expresie.
    Asadar democratia nu poate exista in capitalism. Capitalismul nu functioneaza eficient in democratie.

    Democratia nu poate exista decit in economiile in care puterea economica a indivizilor este sensibil egala, unde decizia privind productia, puterea / controlul economiei este egal distribuita indivizilor. Adica nu exista prorpietate privata asupra capitalului. Democratie va fi unde decizia in intreprindere o iau toti angrenati in productie, in actul economic, angajatii si unde intreprinderile angajeaza pe oricine se prezinta la munca cu calificarea prevazuta.

    Asta e vestea prosta, nu poti opta pentru capitalism si cere democratie, adica nereprezentarea vointei politice a capitalistilor. Degeaba voteaza oamenii, vointa capitalului trebuie sa se impuna. Altfel capitalul pleaca si te izoleaza si lasa sarac.

    Sau accepti capitalismul si legile capitaliste si atunci suporti austeritate pentru popor (valuri de bani pentru banci), low wage jobs, Euribor masluit, chiar bail-in, etc. chiar razboaie de civilizare / democratizare a lumii (Ucraina, Siria, Libia), etc.

    Votul universal, egal nu este in capitalism decit praf in ochi.

    • Harald spune:

      Așa … iar când puterea poporului era deținută și exercitată personal de Stalin, de Brejnev sau de Ceaușescu, aceea era cu-adevărat democrație, corect?! Atunci aveai vot universal, dacă nu te prezentai veneau acasă cu urna după tine, dar de ieșit, ieșea cu 99,8% tot candidatul Frontului Democrației și Unității Socialiste.

      Astea sunt distorsionări tipic marxiste care sfidează logica. Dacă tu produci grâu, e treaba ta și a celor 20 la fel ca tine să evalueze prețul la care se poate produce grâul. Nu e treaba celui care produce camioane și nici treaba unor politicieni care n-au produs în viața lor nimic.

      Cei care sunt în stare să producă trebuie lăsați să producă, iar în felul ăsta ai să ai un surplus pe care să-l poți redistribui. În momentul când tu încerci să-i împiedici să producă, pentru că se pare ție că s-ar putea să acumuleze mai mult ca tine (deși unii din ei mai și pierd bani, fiindcă există și riscuri) atunci nici tu nu vei mai avea ce redistribui. Exact cum se ajunsese în ultimii ani ai lui Ceaușescu. Dar se pare că memoria unora este selectivă.

    • Ulysses Errandus spune:

      “Democratia nu poate exista decit in economiile in care puterea economica a indivizilor este sensibil egala, unde decizia privind productia, puterea / controlul economiei este egal distribuita indivizilor.”
      Este adevarat de aceea sistemul nu poate rezista si trece din criza in criza. Solutia este pe undeva aproape de modelul propus de R Wolff in Democracy At Work: A Cure for Capitalism. Un sistem in majoriatte cooperatost, in care cei care au puterea decisional in companii sunt cei care lucreaza in ele. Un sistem cu concentrrae mica a capitalului. Nu segeaba tarile cele mai avansate si in care este cel mai bine de trait sunt tarile capitaliste cu un Gini Index mic. Ceilalti sunt inca in jungla…

      • Emancipatorul spune:

        Ma surprinde placut ca e cineva in Romania care mai stie de Democracy at work.

        Cred ca nu sint 50 de oameni in RO care sa urmareasca asa site-uri.
        Sau poate au auzit de Robert David Steele macar.

        @Herald
        “iar când puterea poporului era deținută și exercitată personal de Stalin, de Brejnev sau de Ceaușescu, aceea era cu-adevărat democrație, corect?! ”
        NU e corect. Eu am scris asa: “Democratia nu poate exista decit in economiile in care puterea economica a indivizilor este sensibil egala, unde decizia privind productia, puterea / controlul economiei este egal distribuita indivizilor. ” Ceea ce nu era cazul sub Stalin, Brejnev, Ceausescu, Corea de Nord, etc. In regimurile astea doar nomeclatura avea putere economica si politica, iar decizia in economie era tot a birocratiei, nu a indivizilor participanti in productie.
        Pentru informarea Dvs privind “economiile participative, deschise, cooperatiste”, “open source everything” va pot enumera nenumarate site-uri, studii, etc. Daca deja stiti ca doar capitalismul e viabil si posibil si de preferat, atunci….

        • Ulysses Errandus spune:

          Merci pentru oferta. Am citit multa teorie economica. Problema este cum sa pui in practica teoria. Cred ca indobitocirea masiva a cetateanului (atat in W, unde traiesc, cat si in R) face iluzorie orice schimbare in societatea de azi.

          • pehash spune:

            Aparenta “indobitocire” a individului este o consecinta a dezvoltarii tehnologice – individul poate supravietui cu un efort mult mai mic si atunci cand au de ales, unii aleg sa se multumeasca cu putinul oferita de societate. Teoretic, ar trebui sa se ajunga la un dezechilibru, dar modelul vestic de ‘economie de consum’ intretine acest paradox – practic unii muncesc mult mai mult decat ar avea nevoie si plates taxe disproportionat de mari care ajung intr-un final la cei care nu muncesc. Solutia cea mai rapida si eficienta este sa nu mai muncesti tu pentru ei. In Romania, dupa doar 1-2 luni de greva fiscala (in variante legale – greva japoneza / concediu fara plata etc / cheltuieli minimale) a 50-100.000 de indivizi cu venituri peste medie, statul ar intra in incapacitate de plata.

          • Emancipatorul spune:

            @Ulysses Errandus
            Nu era ptr Dvs “oferta”, era pentru Herald.
            Daca ati ajuns pe Democracy at work e clar ca ati lecturat mult.
            “atat in W, unde traiesc”, nu imi dau seama ce e W. Stat din USA?

            Indobitocirea “face iluzorie orice schimbare in societatea de azi”. Discutabil.
            Eu nu cred in voluntarism, cit in materialism. Adica oamenii prin vointa nu pot schimba vreo ordinea sociala. Este necesar sa se intruneasca anumite conditii materiale, atunci e posibila o schimbare. Oamenii au chiar tendinta sa fie conservatori, nu le plac schimbarile. Oamenii nu se misca pana nu le ajunge cutitul la os. Toate revolutiile s-au petrecut pe fondul crizelor grave.

        • pehash spune:

          nimic nou sub soare. in democratia ateniana se numea ‘atimia’. cine nu-si platea taxele nu avea drept de vot.

          • Emancipatorul spune:

            @Pehash
            Aveti dreptate sa fiti revoltat. Eu doar vreau sa adaug ca in toate statele intreprinzatorii sint revoltati, afara de corporatii si banci. Ele sint fericite. Ele isi muta profiturile usor in paradisurile fiscale, atunci cind nu sint chiar scutite de taxe. Primesc chiar subventii. Vedeti cazuri scandaloase privind General Electric, etc.
            Asadar, nu va faceti sperante ca vreun guvern in capitalism o sa va micsoreze din impozit. Dimpotriva. In toate statele dezvoltate partea bugetele publice inseamna o parte crescind din PIB (si asta simultan cu austeritatea si cresterea datoriei publice – ca fapt divers).

            Sint de acord ca e revoltator eu sa platesc impozit de 2000 eur lunar si sa “beneficiez” de serviciile medicale de stat in Romania. Cum adica solidaritate, dar corporatiile, bancile sind solidare cind isi muta profiturile?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victoria Stoiciu


Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Li... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)