Articolul de fata este un comentariu la articolul lui George Gafencu.
Cred ca o scurta revizuire a jurisprudentei discriminarii in SCOTUS (Supreme Court of the United States) ne va fi de ajutor in a intelegeviitoarea decizie privind DOMA (Defense of Marriage Act), si de ce nu, in a prevedea un rezultat (eu nu ma incumet inca sa dau pronosticuri).
Cand o lege este atacata pentru neconstitutionalitate, Curtea Suprema are diferite standarde de revizuire (“standard of review”). Cand vine vorba de discriminare in special, aceste standarde sunt:
1. “Rational basis review”
Daca guvernul aduce in sprijinul legii cea mai mica urma de rationalitate, atunci legea e lasata in pace. De obicei se aplica la legi cum ar fi obtinerea carnetului de conducere numai peste o anumita varsta, sau posibilitatea de a cumpara alcool peste o anumita varsta. Explicatiile guvernului in cele doua cazuri pot fi, de exemplu, ca un adolescent nu are aceleasi reflexe ca un adult sau ca alcoolul are un efect mult mai distructiv asupra unui adolescent. Sub acest standard de revizuire, aceste explicatii sunt suficiente pentru a mentine constitutionalitatea legilor, pentru ca minoritatii afectata de ele (adolescenti care vor sa conduca la 12 ani de exemplu, sau care vor sa cumpere alcool la 16 ani) nu i se incalca un drept prevazut in Constitutie, sau macar intrevazut printre randuri.
2. La polul opus se gaseste “Strict Scrutiny Review”
Acest standard se aplica in primul rand discriminarilor pe baze rasiale. La ora actuala e suficient ca opinia curtii sa inceapa cu “vom analiza acest caz sub ‘strict scrutiny review’”, ca sa stii unde
duce cazul, respectiv la abrogarea legii pentru neconstitutionalitate. Izvorul acestui standard vine din Amendamentele post-razboi civil, care au vizat eliminarea legilor bazate pe segregare rasiala. In celebrul caz Brown v. Board of Education, Curtea Suprema a decis pur si simplu ca separarea scolilor pe criterii rasiale duce la inegalitate inerenta.
3. Undeva la mijloc se afla “intermediate scrutiny”
Acest standard se aplica discriminarilor pe baze sexuale. Isi are originea intr-un caz prin care s-a atacat constitutionalitatea deciziei unei scoli militare din Virginia (de stat) de a interzice admisia femeilor. Curtea Suprema a aplicat un standard de revizuire intermediar si a declarat politica scolii neconstitutionala, pentru ca scoala nu a reusit sa aduca argumente suficiente in sprijinul
discriminarii. Argumente precum “baietii sunt mai solizi ca fetele” au fost taxate de curte ca fiind bazate pe o prejudecata. Curtea nu a argumentat contrariul, ci a spus pur si simplu ca anumite fete sunt suficient de puternice pentru a putea face fata rigorilor scolli.
Personal imi este greu sa cred ca Curtea Suprema va inventa inca un standard de revizuire, desi nu este imposibil. Sustinatorii DOMA
propun ca legea sa fie revizuita sub “rational basis” si ofera ca argumnent ca familiile traditionale heterosexuale sunt mijlocul ideal
de crestere a copiilor. Argumentul contrar nu il ofera insa nimeni concret, pentru ca nu exista inca date care sa arate cum cresc copiii intr-o familie homosexuala. Sub „rational basis” legea ramane, dar nu cred ca se va aplica acest standard, ci mai degraba ceva „intermediate”.
DOMA este un caz special, si de aceea e greu de prevazut rezultatul. Evident discriminarea pe baza sexului nu e acelasi lucru cu
discriminarea pe baza orientarii sexuale. Daca in privinta sexului este clar (de cele mai multe ori) cand cineva are in fata o femeie sau un barbat, in privinta orientarii sexuale lucrurile nu mai sunt la fel de clare, ba dimpotriva. Vom trai si vom vedea, si vom reveni cu un comentariu dupa anuntarea deciziei.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Domnule, Ghidu,
Felicitări pentru articolul respectiv.
Este foarte bine că cineva vine și arată cum se face o analizare de caz la SCOTUS (Supreme Court of the United States).
Însă cazul pe care l-am prezentat nu este DOMA. Este propozitia nr.8 din California, care încearcă să anuleze dreptul la căsătorie cu persoane de același sex prin voința alegătorilor din California.
DOMA este altceva. Este recunoașterea drepturilor cuplurilor de același sex la asistență privind asigurarea medicală, drepturile la asigurare de viață și altele similare.
Aceste drepturi sunt asigurate chiar și cuplurilor heterosexuale trăind bazat pe legea comună (peste un număr de ani, însă necăsătoriți), insă nu cuplurilor de același sex pentru care uniunea civilă e recunoscută în majoritatea statelor americane, însă nu dreptul de a încheia o căsătorie.
SCOTUS a acceptat ambele cazuri spre analiză însă sunt pentru spețe foarte diferite, deși se adresează aceleași minorități.
Aveti dreptate ca sunt spete diferite, dar intrebarea la care va raspunde Curtea Suprema e cam aceeasi in ambele cazuri. Marea diferenta dintre cele doua legi este ca una e de stat si una e federala, si cred ca asta este motivul pentru care SCOTUS le-a acceptat ca si cazuri separate. Sectiunea din DOMA care se argumenteaza ca e neconstitutionala este:
Section 3. Definition of marriage
In determining the meaning of any Act of Congress, or of any ruling, regulation, or interpretation of the various administrative bureaus and agencies of the United States, the word ‘marriage’ means only a legal union between one man and one woman as husband and wife, and the word ‘spouse’ refers only to a person of the opposite sex who is a husband or a wife.
pe cand Proposition 8 ne spune ca „only marriage between a man and a woman is valid or recognized in California.”
… deci cam aceeasi idee dar in doua exprimari usor diferite („marriage means” vs. „is valid or recognized”).
Cand folosesc termenul „acceptat” ma refer la faptul ca SCOTUS este o curte discretionara, poate sa accepte sau sa nu accepte cazuri dupa cum considera de cuviinta, sau cu alte cuvinte nu este o curte in care apelul este automat. De obicei Curtea accepta un caz numai cand este vorba de o interpretare majora a unei legi, de obicei a Constitutiei. Cand doua cazuri sunt pe aceeasi tema ele sunt deobicei comasate (vezi de ex. Brown v. Board of Education, care erau de fapt cinci cazuri comasate). In cazul de fata cred ca au fost acceptate separat cum ziceam, pentru ca au vrut sa raspunda la aceeasi intrebare in doua contexte diferite, stat si federal.
Este evident ca legea care spune „doar casatoria intre un barbat si o femeie este valida si recunoscuta in California” incalca drepturile omului, produce discriminare.
Sa presupunem ca avem doi hermafroditi care doresc sa se casatoreasca. Pe care dintre ei il incadram in categoria „barbat” si pe care in categora „femeie”? Sau le interzicem dreptul de a se casatori doar pentru ca s-au nascut hermafroditi, adica nici barbat nici femeie? Nu a fost optiunea lor sa se nasca hermafroditi.
Aceasta lege este similara cu una care ar spune ca „doar casatoria intre doua persoane apartinand rasei albe (caucaziene) este valida si recunoscuta in California”. In ambele cazuri este vorba despre ingradiri ale drepturilor omului care au la baza caracteristici anatomice innascute.
Pot sa existe si „anomalii” fiziologice innascute, nu doar anatomice. Homosexualitatea poate sa fie rezultatul unei „disfunctii” hormonale. Doar ca, in unele cazuri nu putem sa vorbim despre „disfunctie” deoarece este o conditie innascuta. S-ar putea ca din aceasta cauza, nici organele sexuale sa nu se fi dezvoltat in mod corespunzator pentru a sustine un act sexual satisfacator, chiar daca omul se incadreaza formal (vizual) in una din cele doua categorii: „barbat” sau „femeie”.
Aceasta lege aberanta nu a fost rodul unei gandiri obiective ci rodul ideilor preconcepute induse de educatia religioasa a majoritatii cetatenilor.
Incalcarea „drepturilor omului” e o chestie foarte vaga, aici e vorba in primul in rand de discriminare. Amendamentul 14 al Constitutiei SUA spune ca „No State shall . . . deny to any person within its jurisdiction the equal protection of the laws.” Cuvintele cheie aici sunt „equal protection of the law” si daca Propozitia 8 pica, sub aceasta clauza va fi abrogata. DOMA e o lege federala, deci Amd 14 nu i se aplica direct, ci printr-un proces numit „reverse incorporation.” Adica se ia Amd 14 si se grefeaza pe Amd 5 care zice: „No person shall be . . . be deprived of life, liberty, or property, without due process of law,” si din aceasta combinatie rezulta ca necesitatea de a avea „equal protection of laws” se aplica si in cazul unei legi federale.
Discriminarea reprezinta o incalcare a drepturilor omului.
Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale – Roma, 4.11.1950
TITLUL I – DREPTURI SI LIBERTATI
ARTICOLUL 14 Interzicerea discriminarii
Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
http://tinyurl.com/3ydyjvo
Eu pun problema „discriminării” pe dos: ca ce chestie să aibă aceleaşi drepturi, când n-au aceleaşi îndatoriri? Adică cea mai mare îndatorire a familiei e să conceapă copii. Presupunând că se acceptă căsătoria şi, prin reducere la absurd, toată lumea îşi bagă şutul şi se căsătoresc numai bărbaţi cu bărbaţi şi femei cu femei (că doar e legal), unde ajungem într-o sută de ani? Eu înţeleg că sunt şi familii care nu pot să aibă copii, dar să ajungi să legalizezi o căsătorie la care ştii din start că nu vor avea, nu pentru că nu pot, ci pentru că nu vor, asta mi se pare o monstruozitate. Deci poponarii şi lesbienele încalcă drepturile omenirii întregi, căsătorindu-se împotriva naturii, ceea ce mi se pare cu mult mai grav decât încălcarea dreptului unui pârlit de popo. Fireşte, nimeni nu se gândeşte la asta, fiindcă li se pare imposibil să rămână omenirea fără urmaşi. Dar dacă va creşte incidenţa poponarilor în rândul copiilor crescuţi de cuplurile gay? Încetul cu încetul se va stinge neamul omenesc. Părerea mea.