Home » Dezbatere »Justitie/Ordine publica » Citesti:

Semnificatia constitutionala a referendumului din 29 iulie

Vlad Perju iulie 24, 2012 Dezbatere, Justitie/Ordine publica
31 comentarii 3,715 Vizualizari

Referendumul de duminica schimba profund peisajul constitutional din Romania. Organizarea unui asemenea referendum, pentru a doua oara in cinci ani, si reactia institutiilor statului ridica intrebari in ce priveste capacitatea Constitutiei din 1991 de a face fata presiunilor vietii politice. Cand problema regimului constitutional (semi-prezidential sau parlamentar?) va reveni in actualitate, probabil dupa alegerile parlamentare, foarte mult va depinde de intelegerea semnificatiei referendumului de duminica. Dat fiind ca viitorul democratiei constitutionale in Romania ne priveste pe toti, se cuvine sa intelegem exact implicatiile evenimentelor in derulare.

Sfarsitul regimului semi-prezidential?

Potrivit Constitutiei din 1991, Romania este un regim semi-prezidential in care Presedintele si Guvernul isi impart puterea executiva. Cand Presedintele si Guvernul fac parte din aceeasi forta politica, regimurile semi-prezidentiale functioneaza fara blocaje institutionale majore. Blocaje vor aparea, insa ele sunt politice, nu institutionale, si se rezolva de obicei in interiorul partidului sau coalitiei la putere. Tandemul Iliescu-Vacaroiu si prima perioada a tandemului Constantinescu-Ciorbea sunt exemple ale unei asemenea dinamici politice.
Cand Presedintele face parte din partidul sau coalitia majoritare in parlament, constitutia unui regim semi-prezidential ii ofera acestuia o influenta politica asemenatoare cu a unui Presedinte  intr-un regim prezidential. Flexibilitatea cadrului constitutional – cu alte cuvinte, plierea institutiilor pe structura rezultatului alegerilor – este unul dintre avantajele sistemelor semi-prezidentiale. Orice constitutie trebuie sa ofere fortei politice care a castigat alegerile mijloace pentru implementarea programului electoral. Din acest motiv, intemeierea cererii de suspendare a Presedintelui Basescu pe argumentul “uzurparii” puterii primului ministru, atat in 2007 cat si in evenimentele in curs, nu are nici un suport constitutional.

In realitate, rolul politic al Presedintelui intr-un asemenea context politic va depinde de mai multi factori. Un factor este optiunea Presedintelui insusi. Acesta poate opta pentru un rol mai mult sau mai putin activ in politica statului. Comparati, de exemplu, rolul politic al presedintelui Iiescu in mandatul din ’92 cu rolul mult mai detasat pe care acesta l-a asumat in perioada 2000-2004. Rolul Presedintelui depinde si de gradul sau de influenta in partidul ori coalitia la putere. Aici putem compara influenta redusa a presedintelui Constantinescu in timpul guvernului Vasile cu cea a presedintelui Basescu in perioada mandatului guvernului Boc. Dat fiind ca textul constitutional ofera doar un cadru pentru viata politica, dinamica influentei politice este in general determinata de factori politici.

Adevaratul test pentru sistemele semi-prezidentiale este acela al coabitarii. Aceasta este situatia in care Presedintele si Guvernul fac parte din forte politice opuse. Tensiunile politice sunt inevitabile in orice situatie de coabitare. Unele dintre aceste tensiuni politice se pot transforma in crize politice, iar crize politice devin uneori blocaje institutionale. Intr-o asemenea situatie se afla Romania in acest moment. Realegerea pentru un al doilea mandat, decalarea alegerilor pentru Presedinte si Parlament, erodarea suportului politic, stilul sau de conducere si radicalizarea adversarilor economici si politici – sunt cativa factori ce au facut ca presedintele Basescu sa se gaseasca de doua ori in situatii de coabitare, ambele esuate.
In regimurile semi-prezidentiale, blocajele institutionale pot fi solutionate in doua feluri. Prima este o solutie politica. Presedintele si Guvernul inteleg fie ca un asemenea blocaj dauneaza tarii, fie ca perpetuarea blocajelor ii va costa politic, in masura in care electoratul ii va considera responsabili de efectele blocajului institutional. Sub aceste presiuni – de constiinta sau/si de interes politic -, oamenii politici ajung la un compromis. Istoria constitutionala a coabitarilor din Franta ultimelor decenii ofera multe asemenea exemple.
O a doua cale de rezolvare a blocajelor intr-un regim semi-prezidential este calea constitutionala. Actorii politici isi pledeaza cauza in fata arbitrilor institutionali ai vietii politice: judecatorii constitutionali. Este extrem de important, intr-un regim semi-prezidential, ca regulile constitutionale privind impartirea puterii executive si relatia cu legislativul sa fie clare si integrate intr-un sistem coerent. In caz contrar, judecatorilor constitutionali chemati sa rezolve conflictele institutionale le va fi greu sa se apere in fata acuzatiilor inerente de partizanat politic, acuzatii ce, in timp, pot delegitima justitia constitutionala.

Cand, dintr-un motiv sau altul, criza institutionala nu se rezolva pe nici una dintre caile amintite mai sus, situatia devine critica. Sunt usor de imaginat diverse asemenea scenarii dupa referendumul de duminica. Este insa important de inteles de ce, din punct de vedere constitutional, organizarea referendumului este cel putin la fel de importanta ca rezultatele acestuia.

Suspendarea Presedintelui de catre Parlament reprezinta o eroziune a sistemului semi-prezidential. Contextul este cel bine cunoscut, iar caracterizarea constitutionala este si ea extrem de clara: Constitutia prevede ca Presedintele poate fi suspendat pentru fapte grave ce incalca textul constitutional; Curtea Constitutionala a interpretat suspendarea ca o sanctiune juridica, nu politica; Parlamentul a initiat de doua ori in ultimii cinci ani procedura de suspendare a Presedintelui; in ambele ocazii, Curtea s-a pronuntat fara echivoc ca Presedintele nu a comis fapte grave ce ar justifica suspendarea; indiferent de pozitia Curtii, Parlamentul a continuat procedura de suspendare. Actionand in acest fel, Parlamentul a transformat o procedura de sanctiune juridica intr-o procedura electorala. Dat fiind ca avizul Curtii Constitutionale este, conform Constitutiei, facultativ, si ca judecatorii Curtii au constatat interimatul functiei de Presedinte chiar dupa abuzarea de catre Parlament a procedurii de suspendare, deturnarea procedurii de suspendare a devenit un fapt constitutional. Prin urmare, Articolul 95 din Constitutie s-a transformat, contrar prevederilor Constitutiei si intentiei Adunarii Constituante, intr-o supapa pentru presiunea acumulata in viata politica.

O paranteza: Despre recomandarile Comisiei de la Venetia

In acest context, se cuvine precizat ca recomandarile Comisiei de la Venetia in privinta eliminarii cvorumului la referendum sunt irelevante in ce priveste referendumul de demitere a Presedintelui. Recomandarile Comisiei se refera la alte timpuri de referendumuri, si anume cele de politica legislativa. In asemenea cazuri, cand cetatenii sunt chemati sa se pronunte in privinta unor anumite politici precum casatoria personelor de acelasi sex sau alte politici sociale, Comisia a considerat ca absenteismul nu trebuie sa constituie un obscol in calea adoptarii masurilor legislative acceptate de cetatenii interesati. Insa cazul referendumului pentru suspendarea presedintelui din Romania este, evident, complet diferit. Aici avem de-a face cu o masura exceptionala – intreruperea inainte de termen a mandatului presedintelui ales – ce are consecinte majore asupra echilibrul puterilor in stat. Cetatenii nu se pot pronunta pe asemenea teme in absenta unor reguli stabilite in prealabil, tocmai pentru ca organizarea unui asemenea referendum este de obicei o metoda prin care actorii politici interesati violeaza regulile sistemului constitutional. Or, democratia constitutionala nu este democratie pura, in care cetatenii se exprima oricand si in orice materie. Democratia constitutionala este o democratie in care poporul suveran isi exprima vointa in cadrul unor reguli bine delimitate. Retineti acest aspect, pentru a intelege de ce referintele la recomandarile Comisiei de la Venetia – pe care le vom auzi din ce in ce mai des in saptamanile urmatoare – sunt complet irelevante in contextul referendumului de duminica.

Romania – Regim parlamentar?

Spuneam ca Articolul 95 a devenit o supapa pentru presiunea acumulata in viata politica. Acest mecanism nu exista in alte sisteme semi-prezidentiale pentru ca (a) acestea nu cunosc institutia suspendarii Presedintelui si (b) ele instituie alte mecanisme de deblocare a institutiilor statului.  Spre exemplu, constitutii precum cea a Frantei acorda presedintelui puterea de a dizolva adunarea legislativa. Desi sistemul constitutional romanesc a fost in mare parte preluat din cel francez, experienta comunismului in Romania a facut ca Adunarea Constituanta sa nu ii acorde aceasta putere presedintelui Romaniei. Multi ani mai tarziu, Presedintele Basescu a militat pentru modificarea Constitutiei in sensul includerii unui asemenea mecanism, insa a facut-o intr-un moment cand nu mai dispunea de suficient sprijin politic.

Considerat ca fapt constitutional, folosirea procedurii de suspendare a Presedintelui in situatii de coabitare pare a inclina regimul constitutional romanesc in directia parlamentarismului. Un asemenea regim, care a fost sustinut public de actuala putere politica, si mai ales de Partidul National Liberal, este caracterizat de faptul ca Presedintele este ales de Parlament si are un rol pur simbolic. Guvernul detine intreaga putere executiva, este votat de Parlament si depinde de acesta pentru sustinere politica.
La prima vedere, s-ar parea ca, daca sistemul semi-prezidential al Constitutiei din 1991 nu face fata presiunii vietii politice, atunci trebuie inlocuit cu un altul. Este un regim parlamentar o varianta plauzibila pentru Romania?

Discutia este complexa insa  cel putin urmatoarele considerente trebuie avute in vedere. Sub regimul Constitutiei din 1991, Parlamentul Romaniei a avut constant o credibilitate redusa. Este adevarat ca acelasi lucru se poate afirma despre parlamentele multor state democratice, care sunt perceputa ca institutii cu proceduri extrem de lente, de multe ori corupte si cu reprezentati prost pregatiti a reprezenta pe cetateni. Insa situatia Romaniei are specificul sau. In Romania, Parlamentul a fost in mod constant tinta atacurilor actorilor politici. Spre exemplu, Presedintele Basescu a exploatat constant efectele de-credibilizarii Parlamentului in fata electoratului. Reforma in sensul Parlamentului unicameral, care este straina traditiei constitutionale a Romaniei, si a reducerii numarului de parlamentari au fost propuse cu scopuri electorale. Chiar daca ar fi aplicate, ele nu ar imbunatati reputatia forului legislativ.
In aceste conditii, trecerea la un regim parlamentar, pe fondul necredibilizarii institutiei Parlamentului, ar putea avea efecte devastatoare. Un efect posibil este instabilitatea politica. Regimurile parlamentare cu sisteme de reprezentare proportionale sunt susceptibile la fragmentarea politica, data fiind incapacitatea cronica de a forma, si de a mentine la putere, un guvern. Este adevarat ca in unele tari in asemenea situatii (spre exemplu, Italia in anii ’90) au rezistat la asemenea presiuni, insa cheia succesului lor a fost stabilitatea economica. Romania nu are un sistem economic asemanator. Un alt efect, in conditiile erodarii increderii in Parlament, ar fi detasarea electoratului de viata politica si apropierea de armata si biserica, chiar mai pronuntata decat in ultimii ani. Impactul asupra democratiei ar fi profund. Viitorul democratiei in Romania este legat de cel al Parlamentului.

Pe masura ce ne apropiem de referendumul de duminica, si in saptamanile urmatoare, atentia intregii opinii publice se va concentra pe acest eveniment. Insa indiferent de consecintele politice pe termen imediat si mediu, nu trebuie uitat ca referendumul are o semnificatie constitutionala profunda si pe termen lung. Aceasta trebuie inteleasa lucid si obiectiv, oricat de mare este efortul necesar separarii dreptului de politica. Viitorul democratiei constitutionale in Romania depinde de acest efort.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "31 comments" on this Article:

  1. Bască ilie spune:

    Binevenită diferențierea recomandărilor Comisiei de la Veneția!
    Nu are nicio rațiune credibilizarea cu orice preț a unui Parlament populat cu o majoritate formată din șarlatani. N-a decât să-și ducă crucea, că doar n-o să reducem instituția Parlamentului la pereții clădirii sau la minoritatea parlamentară care doar se exprimă la pereți.

  2. Dedalus spune:

    Referendumul a fost posibil numai pentru ca onor Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca nu se poate pronunta asupra temeiniciei acuzatiilor de incalcare grava a Constitutiei, dar in acelasi timp a decis si ca referndumul e constitutional.

    Acedasta decizie combinata a CCR este … neconstitutionala!

    Nu poti sa spui ca nu ai infroamtii sa decizi si apoi sa decizi totusi. E un nonsens. CCR ar trebui sa stie ca pronuntarea in drept nu iti da si …dreptul de a fi ilogic.

    Regimul politic din Romania este cel constitutional, Constitutia saraca e la fel de buna ca orice lege facuta de om si nu inspirata de Divinitate.

    Dar judecatorii CCR au luat o decizie ilogica si neconstituiponla. Pentru asta nu Constitutia e de vina si nici nu se paote imagina un mecansm care sa pazeasca un caine de paza….

    • Boboru' spune:

      Poate o fi de vina pregatirea acestor “judecatori”? Unii nu au judecat nici o ora in viata lor: de ex D. Zegran a fost “consilier comercial”!

  3. Hantzy spune:

    Vlad Perju: “Flexibilitatea cadrului constitutional – cu alte cuvinte, plierea institutiilor pe structura rezultatului alegerilor – este unul dintre avantajele sistemelor semi-prezidentiale.”

    Hm! mi se pare problema pusa pe dos. In conditiile cand in Ro sunt doua alegeri la nivel natinal, pentru legislativ si pentru presedinte, iar rezultatele lor pot fi diferite, se pune automat intrebarea pe structura caror alegeri se doreste plierea institutiilor statului. Cum presedintele e reprezentantul statului, ar rezulta ca alegerile ce-l propulseaza pe acesta ar trebui sa fie cele considerate. Insa ar fi nedrept fata de alegatori insasi, intrucat li se rapeste partial din puterea lor de exprimare prin reprezentati. relevant a fost in acest sens modificarea majoritatii parlamentare dupa alegerile din 2009, cand au aparut partide noi, netrecute prin filtrul electoral.
    Daca monocromatica executiva este intr-adevar un avantaj, atunci mai degraba ar rezulta ca numirea presedintelui de catre majoritatea parlamentara, constituita in urma alegerilor, este mai avantajoasa, intrucat asigura aceasta conditie in orice situatie.

  4. Politrucul spune:

    Excelenta analiza. Asta ar trebui sa preocupe partidele politice si pe, mai mult sau mai putin, ferventii lor sustinatori. Argumente, idei, solutii. Si mai e ceva, mai multi tineri din generatiile nemanjite de comunism in politica. Asta mai trebuie!

  5. Mihai spune:

    “Acest mecanism nu exista in alte sisteme semi-prezidentiale pentru ca (a) acestea nu cunosc institutia suspendarii Presedintelui si (b) ele instituie alte mecanisme de deblocare a institutiilor statului.”
    Lituania ce regim are? Acolo demiterea prin impeachment s-a si produs deja: Roland Paskas in 2004.

  6. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Un text scris bine, limpede şi luminător: o contribuţie la cultura politică publică din România, foarte precară.

    Poate ar fi bine ca autorul să meargă mai departe cu circumscrierea problemelor ce vor putea apare după referendum: contestarea principiului cvorumului de către USL în urma nevalidării, reacţii intempestive şi imoderate ale Parlamentului, conflict prelungit între Guvern şi Preşedinte. Ce spaţiu de soluţii oferă actuala Constituţie ? Cum ar trebui să judece Curtea Constituţională eventualele viitoare conflicte ? În măsura bugetului său de timp şi efort, poate că autorul ar putea oferi sugestii de soluţii judiciare la viitoarele probleme constituţionale, deja previzibile.

    Ce-ar fi o dezbatere despre viitoarea arhitectură constituţională ?

    • Vlad Ionescu spune:

      Ar fi foarte interesanta (dezbaterea despre o noua arhitectura constitutionala). Cum o facem?

      • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

        Cineva (dl. Perju ?) sa înceapa prin a propune un sistem institutional care sa previna tensiuni si blocaje ca cele genmerate de actuala Constitutie si sa articuleze mai bine relatiile inter-institutionale. La fel de drept este însa, ca nici cea mai perfecta Lege, fie ea si Constitutie, nu rezista, daca-i aplicata cu rea credinta si rezolutie infractionala. Oricum, actuala Constitutie trebuie mult ameliorata.

    • Observatot spune:

      Da, Rasvan (ne cunoastem din facultate, de aceea te tutuiesc, dar nu stii deocamdata cine sint) exact asta ar trebui sa dezbatem, noua arhitectura constitutionala. Din pacate nu vad cum s-ar calma pasiunile politice chiar dupa incheierea simulacrului de referendum. Si atunci…

      Dar ai totusi dreptate. Noi trebuie sa discutam asta, sa punem pe tava solutiile pentru ca parlamentarii (“clasa” politica, nu?) sa le ia de-a gata. Macar atit dac-ar face si tot ar binemerita de la natiune…

  7. Monica spune:

    In cazul nostru, nu este vorba despre forte politice care se confrunta.
    Nu se confrunta Dreapta cu Stinga.
    In 2007, si Presedintele si guvernul erau din aceeasi, asa-zisa, forta politica.
    La noi confruntarea este intre infractori si cei care incearca sa lupte cu infractorii.
    Aceeasi infractori din 2007 se afla si astazi in spatele loviturii de stat.
    Infractorii sunt multi, bogati si puternici. Isi permit sa cumpere avocati, politisti, procurori, judecatori, ziaristi. Isi permit sa finanteze trusturi de presa si televiziuni care sa-i manipuleze pe alegatori. Isi permit sa infiinteze ONG-uri satelit, pseudo miscari sindicale satelit, pot plati oameni ai strazii, derbedei, huligani pentru a face presiuni asupra guvernului si Presedintelui, care lupta sa evite falimentul economic, lupta sa scoata tara din recesiune si sa o readuca pe crestere economica.
    Infractorii au judecatori corupti infiltrati in aproape toate instantele, inclusiv la CCR.
    Altfel nu se explica de ce judecatorii de la CCR nu au declarat imediat ca toate Hotaririle si toate Ordonantele date de pucisti sunt neconstitutionale si nu le-au anulat.
    Altfel nu se explica de ce nu au precizat clar, fara echivoc, cu subiect si precicat, ca Presedintele nu a incalcat deloc constitutia, ca parlamentul nu poate vota suspendarea Presedintelui si nu poate declansa referendumul.
    Daca parlamentul hotaraste ca tara este monarhie, CCR trebuie sa anuleze o asemenea hotarire, pentru ca este evident neconstitutionala.
    Daca parlamentul hotaraste ca limba oficiala este rusa sau engleza, CCR trebuie sa anuleze o asemenea hotarire, pentru ca este evident neconstitutionala.
    Daca parlamentul hotaraste ca presedintele este ales de parlament si nu de popor, CCR trebuie sa anuleze o asemenea hotarire, pentru ca este evident neconstitutionala.
    La fel trebuia sa procedeze CCR si cu hotarirea de suspendare a Presedintelui.
    Ne intrebam ce face Parchetul cind vede atitea incalcari ale legilor si constitutiei ?

  8. GameTheory spune:

    Mulţumim pentru articol, domnule Perju!

    România nu este nici pe departe pregătită pentru o Republică parlamentară, după cum putem vedea cu toţii, fiindcă nici măcar condiţiile de bază nu le îndeplinim!

    Poate va fi vorba vreodată, când/dacă partidele politice vor vrea/vor putea să se schimbe, şi nu vom mai vorbi de:-

    – traseism politic
    – parlamentari corupţi şi infractori
    – moguli şi cleptocraţi care se folosesc de Parlament pentru a scăpa de Justiţie
    – mită electorală şi manipulare crasă
    – o cleptocraţie iresponsabilă care desconsideră sistematic cetăţenii, rezultatul alegerilor şi al refendumului (de exemplu ultimul) şi abuzează de putere într-un mod discreţionar, încălcând până şi premizele statului de drept în interesul personal al ,,puşcăriabililor” care o conduce…

    Până atunci, avem nevoie de cât mai multe ,,checks and balances” instituţionale, să iasă adevărul la iveală. Avem nevoie de cât mai multe instituţii care să le oprească şi să le limiteze abuzurile…avem nevoie defapt, de un sistem Prezidenţial, nu doar semi-prezidenţial, fiindcă măcar atunci, ştim pe cine votăm, şi îl/o putem trage la răspundere.

    Dacă nu am avea un Preşedinte care ar putea semnala abuzurile şi a lupta pentru statul de drept şi în folosul siguranţei naţionale, ce l-ar putea opri pe unul ca Voiculescu sau Vântu să conducă toată ţara din umbră, după cum a şi încercat să o facă, folosindu-se de Paralment? Cine li s-ar putea împotrivi mogulilor securişti corupţi?

    Până cănd nu avem o Justiţie puternică şi independentă, şi un stat într-adevăr democratic, un stat de drept solid, – o republică parlamentară ne-ar face ŞI mai mult rău decât ne-a făcut până acum, după cum am văzut cu toţii după ultimul referendum de suspendare şi în ultimele săptămâni…

    (părerea mea)

    • Vlad Ionescu spune:

      De acord, in mare, cu opiniile dumneavoastra, dar nu cred ca vreodata ar trebui sa renuntam la principiul separatiei si al controlului reciproc al puterilor in stat, respectiv la partajarea puterii. Nu cred intr-o forma evoluata de responsabilitate politica care sa faca inutile aceste mecanisme.

  9. Isaila Bratfalean spune:

    Să zicem că prezența normală ar fi de 60 %, 35% din votanți au o opțiunea A, 25% din alegători au opțiunea B. Cei din minoritatea B cunosc previziunile și decid să nu se prezinte la vot, anulând cvorumul referendumului. Asta mai e democrație în care minoritatea decide pentru majoritate, oricâte pretexte ar avea minoritatea? Cum se poate evita?

    După mine (cred că și pentru CCR și UE), legea nu prevede cvorum pentru a fi folosit de una dintre părți, ci pentru a da soliditate rezultatului, tot așa cum suspendarea președintelui nu este pentru a asigura voința politică a parlamentarilor. Răspunsul la votul parlamentarilor este NU demiterii președintelui – cum voi proceda în ce mă privește. E simplu să răspunzi unui abuz cu altul, dar ce urmează?

    Iar reproșurile contra republicii parlamentare (tradiționale în Banat, Bucovina șiTransilvania) sunt trase de păr. Un prim-ministru bun poate contracara toate acele efecte ale dezbinării din Parlament, devenind mai puternic tocmai datorită acelei dezbinări.

    • NickB. spune:

      Din cate stiu eu, votul e un drept si nu o obligatie. Sau ma insel?

    • cititor spune:

      Democratie inseamna putere egala a votului, nu egalitate perfecta intre votanti. Exista votanti care se comporta ca oile, in turma, inclusiv in fata trenului, si exista votati care folosesc functiile cognitive ale creierului. Capacitatea de organizare necesara unei minoritati pentru a intoarce o majoritate turma din drumul sau reprezinta o dovada a unor capacitati cognitive superioare. Un pic de darwinism in democratie nu are cum sa strice.

  10. Vlad Ionescu spune:

    Domnule Perju, ma bucur ca aduce in discutie chestiuni foarte importante.
    1. Legat de art 95 din Constitutie, spuneti ca i s-a dat un inteles juridic de catre CCR.Me, citind deciziile Curtii, imi pare ca a considerat ca procedura suspendarii are mai degraba are un caracter politic considerand ca Parlamentul este liber sa decida. CCR avea mijloace constitutionale prin care sa cenzureze vointa Parlamentului, dar nu a facut-o. Cu atat mai mult cu cat este destul de clar ca textul poate fi citit mai degraba in cheie juridica.
    2. Este evident ca partidele politice trag de mult timp catre un regim parlamentar care elimina partajarea puterii cu Presedintele, dorindu-si dobandirea unei puteri mai mari. Dar tocmai acesta a fost scopul Adunarii Constituante, sa partajeze puterea pentru a o face mai putin abuziva. Trebuie sa remarcam, in acest contex, ca separatia reala dintre legislativ si executiv este, de fapt, intre Parlament si Presedinte, Guvernul fiind practic subordonat Parlamentului. Principiul fundamental al separatiei puterilor in stat face ca puterea sa fie partajata, iar excesele cat mai mult diminuate.
    3. Problema noastra este ca nu avem o cultura democratica autentica si de aceea toate partidele isi doresc puterea absoluta, ceea ce pentru cetatean este dezastruos. Faptul ca perioadele de coabitare produc crize, unele chiar majore, tin si de neasimilarea regimului democratic liberal, in mod autentic, de catre corpul electoral. Daca electorii ar pleca de la premisa necesitatii partajarii puterii, respectiv a avantajului major al principiului separatiei puterilor, atunci si comportamentul politic ar fi diferit. Repet, fara o cultura democratica larg raspandita partidele continua sa joace mascarada democratiei.
    4. Inteleg ca dumneavoastra considerati referendumul din 29 iulie este un pas important in transformarea sau nu a regimului politic intr-unul parlamentar. De acord, dar este foarte greu de inteles pentru marea masa de alegatori.

  11. Silvia spune:

    O precizare: nu discutam despre Constitutia din 1991 ci despre Constitutia din 2003.Acea Constitutie care a fost votata printr-un referendum care a durat doua zile.
    Si a fost votata fara ca macar un proiect al ei sa fie supus dezbaterii publice.Ce mi-a ramas in minte din acele vremuri era indemnul oamenilor de a vota acea constitutie pentru ca se inlatura serviciul militar obligatoriu….No comment.

  12. Titirez spune:

    Nu doresc un regim de republica parlamentara in Romania.(apropo de cultura politica!)Ar insemna sa subscriem la mafiotizarea Parlamentului si a intregii societati.Intreg parlamentul s-ar grupa in bisericute care s-ar intelege intre ele peste capul societatii, Personal, cel mai potrivit lucru pt tara e Repubilca Prezidentiala. Alegi pt 4 ani si , daca nu e ok, trimiti la plimbare pe ales, cu partidul lui cu tot,Raspunderea “alesului” a echipei sale, a partidului sau, a tuturor celor care i-au acordat votul este totala si poate fi inlocuita fara riscul cutremurelor majore. Asa e si viata insasi, oameni buni si frati intru filozofia dreptului!!!!

  13. dljekyll spune:

    Domnule Perju,
    Cred ca va inselati…In Franta, regimul semiprezidential clasic, exista institutia raspunderii politice a presedintelui, ca si in Constitutia Romaniei. Art. 68 al C> Frantei este chiar mai drastic, demiterea presedintelui fiind realizata fara apelul la mecanismele suspendarii si ale referendumului.

    Mai documentati-va si mai meditati cu privire la rostul raspunderii politice a presedintelui in regimul semiprezidential. O sa aveti niste suprize placute sau neplacute, dupa caz.

  14. cbogdan spune:

    Abuzul de suspendari prezidentiale pe care Parlamentul le-a repetat in ultimii 5 ani se datoreaza faptului ca nu risca nimic. Daca ar fi un referendum cu “mandatele pe masa” (ori se demite Presedintele ori se fac alegeri generale anticipate ) va asigur ca parlamentarii s-ar gandi de daua ori inainte de a porni acest circ.

  15. Cristian Tepelea spune:

    Domnule Perju,

    Stiu ca sunteti ceva profesor de drept si va rog sa ma lamuriti si pe mine cu o treaba. Eu sunt mai simplu asa in gandire si nu-mi plac lucrurile complicate. Unde scrie ca Presedintele isi imparte puterea executiva in Romania cu cineva?

    E ceva ce am pierdut eu sau dvs. nu cititi la fel Constitutia? Scrie cu negru pe alb ca rolul Presedintelui este vegherea la respectarea Constitutiei si medierea intre puterile statului si societatea civila. Din acest punct de vedere, Basescu a luat nota 2. Adica societate mai dezbinata ca acum nu am vazut din 1990 de la alegeri incoace. Atata ura si dezbinare nu exista.

    Va multumesc pentru amabilitatea de a ma lamuri si pe mine cum sta treaba?

    /CT

    CAPITOLUL II
    Preşedintele României

    Rolul Preşedintelui ARTICOLUL 80
    (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
    (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

  16. gogu spune:

    Stimate domn,

    Suntem unde suntem pentru ca toate legile din tara asta sunt interpretate de “juristi” in fel si chip. Pana acum cei de la USL am mers pana la limita legii, acum e randul celorlalti. Daca inteleg bine ceea ce sustineti dvs. este ca daca cineva a fost inselat, trebuie sa-si ispaseasca pedeapsa de a rabda pana la capatul mandatului… ceea ce este ilogic.
    Sa va explic de ce – principala indatorire a presedintelui, conform constitutiei, este sa reprezinte pe TOTI cetatenii Romaniei. Pana acum basescu a reprezentat mai mult pdl-ul si mai putin pe ceilalti – vezi chemele de numirea unui pm doar dintr-un partid…etc.. Pentru mine este suficient sa fie demis numai pentru acest lucru – a invalidat un vot popular.
    Principala problema, indiferent de rezultatul mandatului, va fi ca basescu va avea mai multe voturi impotriva decat a avut la investitura. Mai mult actiunea de boicotare limiteaza drepturile (probabil – inca nu s-a votat) majoritatii care trebuie sa se supuna unei minoritati
    deci basescu invalideaza inca o data dorinta populara.
    Acest cetatean (pentru ca pe mine nu ma va reprezenta) va fi ca o frunza in vant dupa 1 ianuarie 2013 in fata cu un guvern portivnic si o masa de votanti potrivnici…

    • Grammaticus spune:

      un singur presedinte din citi am avut a contribuit la independenta justitie, un singur presedinte din citi am avut a condamnat comunismul. Nu e miliardar, nu are trusturi de presa, oameni il vroiau sfint si sa faca miracole. Macar JUSTITIA independenta asigura POSIBILITATEA UNUI BINE PENTRU TOTI OAMENII, adica cind cel puternic nu-l tilhareste pe cel slab, cind cel bogat nu scapa nedepsit daca se imbogateste fara justa cauza s.a.m.d.

  17. fefe spune:

    Foarte buna analiza.

    Dincolo de reguli, prezidential, parlamentar, semi, important este spiritul care domneste intre actorii politici. Orice reguli vom avea, daca politicienii sunt de rea credinta rezultatele sunt la fel de proaste. Problema pentru noi cetatenii nu este ce Constitutie avem cu cum ajungem sa selectionam oameni de buna credinta in functiile politice.
    Basescu folosind mandatul de Presedinte a exerciat un fel de “despotism luminat” care a incercat sa schimbe ceva in Romania. Acum se confrunta cu o violenta reactiune conservatoare (toate categoriile carora le-a pus in primejdie privilegiile, de la amaratul de functionar care si-a vazut diminuat salariul de 1000 de lei primit pentru ca semneaza de prezenta la birou, pina la baronii tranzitiei noastre carora le-au fost puse in primejdie feudele de imbogatire de la bugetul de stat).Probabil reactiunea va castiga. In fata pericolului ca un alt petrsonaj remarcabil sa destabilizeze privilegiile, este posibil Constitutia sa fie schimbata si sa trecem la un regim parlamentar. Va fi o victorie a baronilor. Este posibil sa continue cu actualul sistem atat timp cat vor putea promova la Cotroceni un personaj submediocru si controlabil. Calculele pe termen scurt primeaza asupra celor pe termen lung la politicienii nostri.
    Problema insa nu este aici. Sistemul de selectie a politicienilor este defectuos.
    Romania are doar formele unei democratii insa mecanismele ei “reale’ nu sunt functionale. Partea cea mai grava este ca in fapt probabil cam 75% din corpul electoral este in afara politicii si a corpului social constituit ca “republica”. Social, educational, si economic, cam 75% din societatea romaneasca are o relatie cel mult parazitara cu treburile publice. Singura intrebare pentru acestia este “cat da?”
    Politicanul roman este, ca raspuns la aceasta cerere, un politician “patron” , “nash”. El azvarle condescendent cateva beneficii, cumparand cu aceasta totala sa iresponsabilitate fata de politicile publice.
    Societatea civila lipseste cu desavarsire. “Micropolitica” este domeniul catorva “ciudati” gen Nicusor Dan. Aici se simte principala deosebire fata de Occident. Pepiniera politicienilor din democratiile functionale este tocmai aceasta Micropolitica. La noi este patronajul. Sa ne uitam atent, Nastase a fost patronat de Iliescu, Ponta a fost patronat de Nastase. E o adevarata dinastie de conducatori care vine pe filiera patronajului (trimiterile la modul de transmitere a puterii in organizatii precum Mafia nu sunt deloc fortate) Fara a ne referi la structuri criminale, genul acesta de selectionare a candidatilor la putere nu are nimic comun cu democratiile functionale si descriu societati arhaice, seminchise. Societati cotate a fi printre cele candidate la subdezvoltare (dar sunt bineinteles si exceptii).
    Solutia mea este votul cenzitar. Sunt constient ca nu e conform cu Drepturile Omului, dar este o etapa obligatorie pentru o democratie in formare. Acesta nu va elimina patronajul dar va personaliza sistemul, si poate aduce o nota competitiva mai pluralista intre patroni. Tranzactiile politice vor fi mai transparente. In ce priveste ceilalti actori cenzitari, cei defavorizati, vor fi mai constienti de valoarea pozitiei lor si probabil o vor tranzactiona mai eficient. IN orice caz atractia populismului va fi mai scazuta, si este posibil ca sistemul sa aduca o gestiune mai buna a mecanismului adminsitrativ juridic. Pe masura intrarii populatiei in sfera corpului social politic (prin educati, profesie, venit) chiar la presiunea acestora votul cenzitar se va aplatiza si va fi desfiintat.

  18. Dan spune:

    Imi place articolul. Interesant ca este documentat si fundamentat in fapte existente.
    NU stiu daca e erodat regimul semiprezidentiabil. Eu as vrea mai multa putere presedintelui, de exemplu destituirea primului ministru, dar si responsabilizarea parlamentului: daca nu ai reusit sa suspenzi presedintele itzi pierzi mandatul si 5 ani nu ai voie sa candidezi in functii publice. Pentru ca altfel exista riscul, ca in prezent, sa fim in alegeri la nesafarsit: o data la 6 luni suspendam presedintele! Mecanismul de demitere al presedintelui trebuie mentinut.

  19. fan geoana spune:

    DACA CITEATI PUTIN DIN RECOMANDARILE COMISIEI.A-TI FI GASIT CHIAR LA INEPUT. PUNCTUL2.2 URMATOARELE :
    b. In public radio and television broadcasts on the referendum campaign, it is advisable that equality be ensured between the proposal’s supporters and opponents.” ……NO COMMENT

    • fan geoana spune:

      LA PC. 3.2.

      ‎3.2. Freedom of voters to express their wishes and action to combat fraud

      a. Voting procedure __________________________​__________________________​_____ v. very strict rules must apply to voting by proxy; the number of proxies a single vo…

  20. andrei spune:

    Fiind profesor de drept ar parea ciudat ca articolul sa fie scris de cineva care nu cunoaste foarte bine subiectul. Atunci, sa fie scris de cineva cu rea credinta? De exemplu, fragmentarea politica nu are nici in clin nici in maneca cu performanta economica asa cum lasati sa se inteleaga. Sunt unii care au facut ceva studii pe tema asta. la fel, e ciudat sa fie folosit ca argument impotriva regimului prezidential faptul ca Traian Basescu a atacat Parlamentul. Apoi, deciziile Curtii privind actiunea de suspendare a presedintelui nu au spus, mai ales cea de anul asta, ca presedintele nu a incalcat Constitutia. Ele au spus, in fond, altceva, si anume ca Parlamentul este singura institutie care poate decide daca Presedintele trebuie suspendat sau nu, urmand ca cetatenii sa decida demiterea sau ramanerea lui in functie.

  21. Bogdan spune:

    Ca de obicei o analiză consistentă a domnului Vlad Perju. După cum era de așteptat, marea majoritate a punctelor “sensibile” identificate în articol sunt pe aceeși lungime de undă cu concluziile și recomandările din raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România. Tuturor celor interesați de subiect le recomand raportul în cauză. Lăsând la o parte greșelile gramaticale frecvente și formulările adeseori inutil pompoase, raportul comisiei prezidențiale oferă o imagine asupra îmbinărilor pe la care legea fundamentală scârțâie. Cred că orice inițiativă de modificare a Constituției ar trebui să ia serios în considerare acest raport.

    Referitor la precizările din articol față de recomandările Comisiei de la Veneția în materie referendară, nu pot să fiu de dezacord cu afirmația conform căruia aceste recomandări nu au în vedere situațiile în care populația este chemată să se pronunțe asupra probemelor cu “consecințe majore asupra echilibrului puterilor în stat”. Aceasta ar însemna că aceste recomandări nu se aplică niciodată situațiilor în care populația este chemată să se pronunțe asupra legii fundamentale, ceea ce nu este adevărat. Cred că de multe ori trecem prea repede peste o regulă simplă conform căreia unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă. Dacă “părinții” constituției românești (scuze pentru licența poetică) ar fi dorit să acorde o greutate mai mare referendumului pe teme constituționale, l-ar fi reglementat în mod expres în legea fundamentală. Însă, din păcate, dacă nu au făcut-o, suntem nevoiți să lăsăm legiferarea în această materie legiuitorului și nu Curții Constituționale, care nu are dreptul să adauge la lege. Oricum, indiferent de referirile la recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește cvorumul, discuțiile pe această temă ar trebui să fie secundare, atât timp cât nebunia pucistă a afectat o altă recomadare în această materie, cea a termenului de modificare a legislației referendare înainte de momentul consultării populației.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vlad Perju


Vlad Perju

Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept eu... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)