Home » Analize »Economie »Financiar »Macro »Opinie » Citesti:

Șopârla impozitării progresive

Bogdan Glavan decembrie 4, 2017 Analize, Economie, Financiar, Macro, Opinie
38 comentarii 3,375 Vizualizari

Pe diferite canale, încet-încet, șopârla impozitării progresive avansează și s-ar putea să ne muște în 2018. Un argument insidios umblă în umbra retoricii la modă – „Vrem o țară ca afară!” – și susțină că impozitarea progresivă ar avea drept scop tocmai realizarea acestui deziderat. Câțiva intelectuali constată că România a devenit suficient de liberă și de capitalistă, dar uite că tot nu am ajuns o țară ca afară, cu școli și spitale decente. Statul român cheltuie foarte puțin pe educație și pe asistență socială, din acest motiv avem ample inegalități. Pentru a rezolva aceste probleme este nevoie ca statul să aloce mai mulți bani, adică să opereze o mai amplă redistribuție de avuție – ceea ce se poate realiza prin impozitarea progresivă a veniturilor.

Se cuvine să remarcăm, din capul locului, că susținătorii impozitării progresive nu vor orice fel de impozitare progresivă; ei nu vor una în cote care să urce de la 0,67% la 4%, așa cum s-a stabilit în Prusia, leagănul etatismului din secolul al XIX-lea; nu, ei vor o impozitare progresivă a cărei cotă marginală să ajungă la 30% sau poate chiar mai mult; de fapt, ei vor creșterea poverii fiscale, doar că nu le place să pronunțe acest cuvânt.

Exisă multe motive pentru care creșterea poverii fiscale în România este nu doar o politică dăunătoare bunăstării generale, dar și un exercițiu complet inutil pentru scopurile susținătorilor impozitului progresiv. Iată câteva:

Taxe, pentru ce?

Sigur că România are școli și spitale proaste, oameni săraci cu pensii mici. Însă acesta nu este un argument pentru creșterea taxelor. La fel cum lipsa autostrăzilor nu este un argument pentru creșterea taxelor – s-a și văzut, de fapt, cum s-a ales praful de supra-acciza la carburanți, introdusă cu emfază, chipurile, pentru a finanța construcția de drumuri și alte… „mari proiecte”. Faptul că statul nu este în stare să ofere bunuri publice nu este un argument pentru creșterea taxelor. De fapt, este un argument pentru scăderea lor!

Vă propun să stăm strâmb și să judecăm drept. Nimeni nu se vaită de calitatea restaurantelor sau de cea a mașinilor, bicicletelor, telefoanelor sau a serviciilor de coafură. Cum se face că în România se produc și se vând bunuri și servicii apreciate de public, în atâtea și atâtea domenii și că doar când vine vorba de școli și spitale stăm prost? Răspunsul este simplu: în domeniul școlilor și al spitalelor statul se bucură și acum de un cvasi-monopol; 99% din școli sunt proprietate de stat; sistemul de învățământ este de fapt un imens CAP, ca pe timpul comuniștilor. România nu are școli bune tocmai fiindcă statul a blocat inițiativa privată în domeniu, stabilind cerințe stupide și aplicând taxe exorbitante pentru acreditarea programelor de studii. Statul român continuă să finanțeze școlile, nu elevul, și refuză să introducă vreun element de competiție care ar crește calitatea educației dar ar submina puterea breslei birocratice și a clientelei de partid care controlează sistemul.

Tot din acest motiv românii au pensii mici – din cauza sistemului de pensii de stat, care ne sărăcește pe toți. Important este că generațiile viitoare de pensionari vor avea venituri încă și mai mici relativ la salariul mediu, deci inegalitățile sociale vor crește. Avem unul din cele mai falimentare sisteme de pensii din UE dar nici prin cap nu ne trece să-l reformăm. Când stai să analizezi chestiunea, descoperi imediat și motivul: doar într-un sistem de pensii de stat, deci discreționar (politizat), este posibil ca sute de mii de cetățeni să se bucure de pensii speciale, în vreme ce alte milioane au venituri precare.

România are o problemă instituțională. Avem prea multe instituții extractive, care funcționează în beneficiul unor caste sociale sau a unor mici găști, în loc să avem instituții incluzive, care să dea șanse egale și acces echilibrat tuturor. O țară fără instituții incluzive nu are cum să aibă o „clasă de mijloc” și nici mobilitate socială. O țară în care oamenilor li se pun bețe în roate atunci vor să dezvolte ei înșiși structuri de educație sau de îngrijire a sănătății stă la cheremul monopolului etatist care – grozavă coincidență! – cheltuie sume foarte mari pe orice altceva decât pe oferirea unor servicii de calitate. Ar fi, cred, util ca publicul larg să afle totalul sumelor cheltuite de autorități în domeniul educațional, raportat la numărul de beneficiari ai sistemului de educație!

Mai mulți bani celui mai incompetent stat din UE

Conform studiului „Helping Firms Grow” realizat de Comisia Europeană, în România calitatea administrației publice este unul din factorii majori care împiedică bunul mers al economiei. Potrivit „Corruption Perceptions Index 2016”, România nu este întrecută decât de Italia și Bulgaria la nivelul corupţiei. În plus, conform clasamentului Democracy Index, România este lanterna roșie a Europei la calitatea proceselor democratice. Această constatare este notabilă deoarece calitatea administrației publice se află în strânsă legătură cu soliditatea democrației. Acolo unde deficitul democratic este important, adică acolo unde clasa politică nu este răspunzătoare pentru faptele sale, ea tinde să guverneze arbitrar și, implicit, să risipească resursele societății. Relativ recent Curtea de Conturi afirma, de altfel, că „din 100 de lei bani publici, 40 dispar pe diferite căi”. Rentabilitatea vastei majorități a companiilor de stat este negativă, primăriile preferă să cheltuiască banii pe salarii și pe organizarea de spectacole până la punctul în care devin efectiv insolvabile, iar noi ne ocupăm timpul discutând meritele creșterii fiscalității. Să fim serioși.

Conform studiului „Paying Taxes 2018”, biciul fiscal pus pe antreprenorii români este undeva la media europeană. Ceea ce oricum este absurd, dat fiind că o economie tânără nu ar trebui să trudească pentru stat, la fel cum pe un copil de școală primară nu-l duci la culturism – decât dacă ești țicnit sau ai chef să apari la știrile de la ora 17. Nici o țară nu s-a dezvoltat cu taxe mari, deoarece taxele mari sunt potrivnice bunăstării, idee pe care Horea, Cloșca și Crișan o știau mai bine decât unii din gânditorii contemporani.

Statul este atât de ineficient încât nici impozite nu știe să adune

Statul român are, desigur, o problemă de colectare a impozitelor. Bulgaria, care are de foarte mulți ani de zile impozit pe profit și pe salarii de 10% și contribuții sociale de 31% adună la buget cu 4 puncte procentuale mai mult decât România – bani care statul român ar putea  finanța încă un minister al educației și construcția câtorva spitale noi.

O sumedenie de alte țări din Europa și din lume au o povară fiscală mai mică decât România și totodată colectează mai mulți bani la buget. Cum credeți că reușesc? Își bat joc de oameni ținându-i la cozi imense atunci când vor să-și schimbe pașaportul sau să cumpere o mașină? Îi trimit după țigări atunci când vor să își deschidă o firmă și să producă ceva, le eliberează un aviz (unul singur) după 6 luni de zile? Sau te pomenești că or avea niște colonii pe care le storc de resurse?! Nu. Nimic din toate astea nu se întâmplă. Pur și simplu în aceste țări numărul hoților, al grupurilor privilegiate și al legilor proaste făcute pentru primii este mai mic.

Această incapacitate de a colecta taxe, documentată foarte bine de Consiliul Fiscal, despre care „gurile rele” afirmă că este de fapt tocmai rezultatul intenției guvernanților de a proteja marea evaziune, ar trebui să constituie subiect de analiză înainte de a pune pe tapet orice propunere de creștere a birurilor. Cel puțin, așa ar proceda cineva de bună-credință.

Creșterea fiscalității: chiar nu am învățat nimic din creșterea TVA?

În vara anului 2010 și în mare penurie de resurse bugetare guvernul decidea creșterea TVA de la 19% la 24%. Rezultatul? Așa cum era previzibil și în ton cu învățămintele științei economice, creșterea poverii fiscale a avut două efecte distincte asupra bugetului: pe termen scurt veniturile colectate de stat au crescut dar, pe termen lung, dat fiind impactul distructiv asupra economiei, ele au scăzut. În anul 2011 statul a colectat TVA reprezentând 8,7% din PIB, în 2012 acest procent a scăzut la 8,6%, apoi la 8,3% în 2013 și la doar 7,6% în 2014, adică mai puțin decât în anul implementării acestei măsuri. Lecția pe care nu toată lumea pare că a învățat-o este: degeaba pui biciul pe un cal ostenit și costeliv, nu-l vei face să tragă mai rapid căruța. În lumina acestei experiențe consider că orice propunere de creștere a poverii fiscale trebuie privită cu maximă circumspecție.

România este o țară săracă deoarece nu s-a bucurat de multă libertate economică

Istoria economică arată elocvent cum națiunile care s-au bucurat de o mai mare libertate economică au acumulat mai mult capital și au ajuns foarte bogate. Clasamentul libertății economice (Heritage Foundation) arată cum în ultimii 20 de ani România a întreprins pași importanți în liberalizarea economiei, însă mai are multe de făcut. Până în 2007, deci până relativ foarte recent, ne-am situat sub media mondială; parcursul nostru este departe de al Cehiei și incomparabil cu cel al Danemarcei, o țară considerată în mod greșit drept model de politici socialiste. Deloc întâmplător, cu o povara fiscală combinată pe firme de doar 24% din profit Danemarca urcă pe locul patru în Europa, după Luxemburg, Croația și Cipru, în vreme ce România este pe locul 15.

Sărăcia nu înseamnă salarii mici. Salariile provin din capitalul acumulat de către cei ce investesc și finanțează producția. Sărăcia înseamnă puțin capital. Fără capital nu avem cum să construim și să întreținem nici fabrici, nici școli, nici drumuri, nici sisteme de irigații, nici spitale. Ar trebui să ne întrebăm ce anume i-a încurcat pe români în demersul, altminteri firesc, de a acumula capital și de a se îmbogăți. Poate barierele de breaslă, datorită cărora micii antreprenori nu pot concura marile corporații? Poate șpaga și costurile administrative mai puțin vizibile care reprezintă o povară tot atât de mare ca și cea transparentă, fiscală? Poate politicile populist-redistributive? Poate consumul uriaș de capital realizat prin construcția a nenumărate borduri și băncuțe, ca și prin sumele imense risipite cu pretinsul scop de a realiza autostrăzi? Dar oare pe investitorii străini ce i-a determinat să nu investească aici, ce i-a speriat de au renunțat să ne pună la dispoziție capitalul pe care ei l-au acumulat? Poate faptul că guvernările noastre succesive au pus frână privatizărilor și economiei de piață, manipulând lumea să urască „terapia de șoc”, preferând să cumpere voturi și liniște sociale trimițând oamenii artificial la pensie – măsură ale cărei consecințe nu le vor suporta ei, ci am ajuns să le plătim noi și urmașii noștri? Oare zecile de schimbări ale Codului Fiscal în doar câțiva ani să aibă vreo legătură cu această apatie investițională?

Este simplu să mărești taxele. Creșterea birurilor este caracteristica definitorie a unui stat retrograd și profund corupt. Și dacă cetățenii și-au pierdut încrederea în beneficiile promise de el, atunci Sistemul umblă cu șopârle, toarnă venin în dezbaterile publice, poate-poate s-or mai găsi unii care să-i servească drept carne de tun.

Adevărul este că statul român are suficienți bani. El a avut tot timpul mai mulți bani decât a putut administra eficient, dovadă risipa generalizată, constatată atât de instituțiile publice de control cât și de orice cetățean. Paradoxal, introducerea cotei unice a avut tocmai acest dezavantaj: ea a impulsionat economia și, astfel, a adus la buget venituri în creștere, o „pleașcă” pe care guvernanții au primit-o cu brațele deschise și buzunarele larg desfăcute. Creșterea poverii fiscale ar duce, precum creșterea TVA, la creșterea economiei subterane și, pe termen mediu, la scăderea veniturilor bugetare, subminând astfel chiar scopul celor care susțin acest demers. Și atunci e firesc să ne întrebăm: pentru ce această intenție? Cui servește ea? Dacă pe susținătorii impozitării progresive nu-i doare de fapt de slaba calitate a educației – fiindcă atunci ar propune reforma în educație, pe linia tuturor reformelor care au creat în România întreprinderi și structuri competitive – atunci ce urmăresc ei? Care să fie scopul unor noi biruri? Din păcate, așa cum arată chiar istoria supra-accizei la care am făcut referire, obiectivul nu poate fi decât unul singur: finanțarea unor noi politici populiste. De data aceasta poate politicile vor fi parfumate „european”, pe modelul sutelor de milioane de euro risipite în POSDRU, dar ele vor aduce resurse tot în buzunarele acestei nomenclaturi a banilor publici, specializată în comerțul cu iluzii.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "38 comments" on this Article:

  1. DanC spune:

    Impozitarea progresiva e miscarea definitorie a stangismului. Ca e “capitalism de cumetrie” neaos-romanesc sau stangism vestic liberal-socialist – e alta discutie. Oricum o luam, tot stangism e.

    La fel cum spunea Tutea despre altceva, despre ‘social-democratie’:

    “Social-democratia este laptele batut al comunismului. … Stînga nu poate guverna. Cînd vine la putere e pustiu. Stiti ce vor social-democratii? Sa faca si bine, daca se poate, dar sa nu faca ce trebuie. Social-democratia e anticamera comunismului. Numai ca, daca prin social-democratie s-a intrat în comunism, nu se poate iesi din comunism tot pe-acolo.”

    Ei bine, asa si ai-nostri-ca-brazii: vor sa “faca bine” prin impozit progresiv”, dar mintea lor social-democrat-mafiota n-are cum sa perceapa efectele secundare.

    • Cetatean spune:

      @DanC

      Comentariul tau (iresponsabil) este un ghiveci de lozinci si dogme neoliberale. Sa vedem cum functioneaza, de fapt, “stangismul” din tarile nordice, in comparatie cu SUA (tara cea mai apropiata de “idealul” neoliberal):

      Parametrii de competitivitate, conform “The Global Competitiveness Report – World Economic Forum, 2014–2015″:

      - Produsul intern brut pe cap de locuitor (in Dolari):

      2. Norvegia – 100.318
      6. Danemarca – 59.191
      7. Suedia – 57.909
      9. SUA – 53,101
      22. Marea Britanie – 39.567
      67. Romania – 8.910

      - Speranta de viata (in ani):

      10. Suedia – 81,7
      12-13. Norvegia – 81,5
      12-13. Marea Britanie – 81,5
      28. Danemarca – 80,1
      34. SUA – 78,7
      62. Romania – 74,6

      - Mortalitatea infantila (nr. decese la 1000 nasteri):

      4. Norvegia – 2,2
      6. Suedia – 2,3
      13. Danemarca – 3,0
      28. Marea Britanie – 4,1
      39. SUA – 6,0
      59. Romania – 10,7

      - Calitatea sistemului educational:

      14. Norvegia
      18. Danemarca
      23. Marea Britanie
      26. Suedia
      27. SUA
      61. Romania

      - Procentul utilizatorilor de Internet:

      2. Norvegia – 95,1 %
      3. Suedia – 94,8 %
      4. Danemarca – 94,6 %
      9. Marea Britanie – 89,8
      16. SUA – 84,2 %
      67. Romania – 49,8 %

      - Independeta justitiei:

      3 – Danemarca
      4 – Norvegia
      7 – Marea Britanie
      17 – Suedia
      30 – SUA
      84 – Romania

      - Raspandirea obiceiului de a da si de a primi mita:

      7. Norvegia
      13. Danemarca
      15. Marea Britanie
      20. Suedia
      36. SUA
      68. Romania

      - Comportamentul etic al firmelor:

      4. Danemarca
      6. Norvegia
      12. Suedia
      14. Marea Britanie
      33. SUA
      112. Romania

      - Lipsa favoritismului practicat de guvernanti in beneficul unor indivizi sau firme:

      8. Norvegia
      9. Suedia
      13. Danemarca
      17. Marea Britanie
      47. SUA
      114. Romania

      - Cooperarea in relatia angajat-angajator:

      3. Danemarca
      4. Norvegia
      17. Suedia
      22. Marea Britanie
      43. SUA
      125. Romania

      ***

      “Cele mai fericite tari din lume sunt in nordul Europei, potrivit clasamentului “Raportul Fericirii in Lume 2013″ (“World Happiness Report 2013″), publicat de “Earth Institute” din cadrul Universitatii Columbia (New York, SUA):

      1. Danemarca
      2. Norvegia
      3. Elvetia
      4. Olanda
      5. Suedia

      17. SUA

      90. Romania

      http://tinyurl.com/olywf78

      Dupa cu se vede, REALITATEA se incapataneza sa nu tina cont de “adevarurile” (DOGMELE) neoliberalilor.

      ***

      Romania are un coeficient de inegalitate sociala cu aproape 60% mai mare decat media europeana (pe ULTIMUL LOC in UE), in conditiile in care are unul dintre cele mai mari procente de cetateni saraci din Uniunea Europeana (printre cei saraci regasindu-se si copii cu parinti angajati cu norma intreaga – si asta nu este populism, ci drama). Iata, intr-o lista a tarilor din Europa, cat este raportul inegalitatii veniturilor (S80/S20) in anul 2015:

      Iceland – 3,4
      Czech Republic – 3,5
      Slovakia – 3,5
      Norway – 3,5
      Slovenia – 3,6
      Finland – 3,6
      Belgium – 3,8
      Netherlands – 3,8
      Sweden – 3,8
      Austria – 4,0
      Denmark – 4,1
      Malta – 4,2
      France – 4,3
      Luxembourg – 4,3
      Hungary – 4,3
      Ireland – 4,5
      Germany – 4,8
      Poland – 4,9
      Euro area (18 countries) – 5,1
      European Union (28 countries) – 5,2
      European Union (27 countries) – 5,2
      Euro area (19 countries) – 5,2
      Croatia – 5,2
      Cyprus – 5,2
      United Kingdom – 5,2
      Italy – 5,8
      Portugal – 6,0
      Estonia – 6,2
      Greece – 6,5
      Latvia – 6,5
      Former Yugoslav Republic of Macedonia – 6,6
      Spain – 6,9
      Bulgaria – 7,1
      Lithuania – 7,5
      Romania – 8,3
      Serbia – 9,0

      http://tinyurl.com/nhmx5w3

      In aceste conditii, un impozit progresiv ar mai corecta putin “efectele secundare” ale politicilor iresponsabile ale tuturor partidelor care au guvernat Romania dupa Revolutie.

      ***

      P.S. Se pare ca “dreapta” romaneasca (o buna parte a ei) este irecuperabil IRESPONSABILA. Scriam in iulie 2012, intr-un comentariu pe “hotnews”, ca PSD nu este un partid modern de (centru) stanga. PSD a fost la origine (FSN-ul de dupa Revolutie) o “barca de salvare” pentru fostii nomenclaturisti comunisti si fostii securisti, care si-au aparat astfel privilegiile din timpul comunismului (suferind o metamorfoza spectaculoasa, transformandu-se peste noapte din comunisti “de frunte” – care “infierau cu manie proletara capitalismul decadent” – in capitalisti “de frunte”). PSD-ul de azi este un FSN “reformat” (“aceeasi Marie, cu alta palarie”). Romania chiar are nevoie urgenta de un partid autentic, modern, de (centru) stanga. Fara o alternativa reala de (centru) stanga exista riscul ca, la un moment dat, PSD sa ia toata puterea, punand in pericol democratia si statul de drept din Romania.

      Tot prin 2012 mai scriam, intr-un comentariu pe “contributors”:

      “Intr-o tara ca Romania, in care jumatate din populatie traieste in mediul rural si in care venitul mediu net este de 350 Euro pe luna, strategia dreptei este sinucidere curata. In afara de o patura foarte subtire a clasei mijlocii (care in Romania este reprezentata doar de cei cu veniturile cele mai mari), nu va putea sa atraga alte voturi decat atunci cand alegatorii saraci (majoritatea populatiei) vor da un vot negativ PSD-ului.
      Sper ca fortele de «dreapta» sa se trezeasca la realitate si sa renunte la gandirea dogmatica, intretinuta de lozinci care nu au nici o legatura cu realitatea. Romania are nevoie de un partid de (centru) stanga modern, autentic, insa este evident ca acesta nu poate fi PSD.”

      Se pare ca am avut dreptate. Majoritatea intelectualilor romani au ocultat pana acum ideea necesitatii unui partid modern de (centru) stanga in Romania (absolut necesar, daca ne dorim ca Romania sa fie o democratie autentica). Acestia au pus (in mod pervers) semnul egalitatii intre PSD si “stanga”, pentru a “argumenta” nocivitatea ideologiei “de stanga”. Din pacate, se pare ca nu realizeaza nici astazi eroarea in care persista de ani de zile, nu inteleg ca au o mare responsabilitate pentru ce se intampla acum: culegem “roadele” acestei cecitati ideologice.

      De-a lungul anilor, multi dintre cei care au votat “dreapta” (in Transilvania in special), si pe care ii revoltau “naravurile comuniste” (inclusiv ale “lupilor tineri”) perpetuate de PSD, au facut acest lucru (au votat “dreapta”) doar pentru ca nu au avut o alternativa de (centru) stanga care sa apere valorile democratice si ale statului de drept. Acestia, insa, au o alta viziune socio-economica decat “dreapta” romaneasca (dogmatica), pe care au votat-o de nevoie. Se pare ca la ultimele alegeri acestia ori nu s-au mai prezentat la urne (satui sa tot voteze partide care nu ii reprezinta) ori au votat cu “cioara vopsita” (cu “stanga” romaneasca), cedand “cantecului de sirena” al PSD-ului (mentionez ca eu nu am votat niciodata PSD-ul).

      • Margicu spune:

        Toate argumentele acestea sunt zero barat in fata unui citat din Tutea. Ce sunt niste amarate de cifre in fata unu aforism cu duh?

      • Stefan spune:

        In Norvegia, pragurile fiscale și sumele de venit sunt după cum urmează:
        primul prag (27% impozit) – venitul nu depășește 527 400 NOK;
        al doilea prag (36% impozit) – venit între 527 400 și 857 300 NOK;
        al treilea prag (48% impozit) – venit de peste 857 300 NOK.

        In Ro, din ianuarie, impozitul pe venit va fi de aprox 43%. Deci high class! Despre ce vorbiti dumneavoastra acolo?

      • Liviu spune:

        Recunosc ca nu am suficiente informatii. Dar aici era vorba de impozitarea progresiva. Cand era vorba de stanga, cred ca era vorba de stanga socialista sau comunista. Nici una din tarile enumerate nu fac parte din aceasta categorie. Apoi, daca tot ati dat atatea cifre, poate ne puteti si spune daca tarile enumerate au impozitare progresiva (despre asta era vorba) si mai ales care sunt cifrele (baremurile, totalul la salar). Asta daca vreti sa fiti corect pana la capat si nu doar sa acuzati…

      • DanC spune:

        @Cetatean: Re “Comentariul tau (iresponsabil) este un ghiveci de lozinci si dogme neoliberale.”

        1. Glumiti, nu-i asa? De ce “iresponsabil”? Sau sectiunea de comentarii la contributors are caracter executiv? :) Eu zic sa ne racorim, e vb doar de comentarii/pareri, nimic mai mult.
        2. Nu stiu care e definitia dvs de “lozinca” si de “neoliberal”, sincer nici nu ma intereseaza. Si nici aruncatul statisticilor cu galeata nu va ajuta argumentatia, oricum Romania nu se compara cu Norvegia (resurse masive), nici cu Danemarca/Suedia.

      • AC spune:

        / Tarile din top sunt de fapt ttarile care au reusit sa aiba libertate economica durabila, adica nu au facut greseala comunista, astfel au acumulat de peste 100 de ani capital, si sunt cele mai bogate pentru ca sunt cei mai mari producatori. Astfel cand bugetul tau e plin de bani facuti de capitalisti, desigur ca un guvern socialist poate redistribui mult – spre deosebire de tarile saracite de comunism care prea au bani. Deci sa citezi Anglia la socialism e inconstienta istorica. Pai tocmai ca in Anglia a inceput capitalismul si au acumulat destul sa-si permita sa dea cu bani in stanga si dreapta, dar asta nu le face socialiste. Pe de alta parte tu nu ai citit articolul te arunci la comentarii asa, ca esti tu socialist furios si vrei banii altora.

      • C_1978 spune:

        Cetățene: te declar iliberal și te las aici să te linșeze comentatorii mâine, pe lumină! :)

        În altă ordine de idei: OK, discuția și grafele pot rula pe multe pagini, însă întrebarea este asta:
        PNL-ul / USR-ul / PMP-ul / UDMR-ul ce părere are ? Ce se angajează ele că vor face în această privință ? (Sper că nu referendum intern.)

      • Liviu spune:

        Nu vreau sa polemizez, dar cred ca pot explica statisticile care arata ca e vai de capul americanilor.

        1. Tarile nordice au populatii mici si omogene; e usor ca dublezi un capital mic.

        2. In SUA traiesc aproape 300 de milioane de oameni, de o diverstitate incredibila si au si o gramada de amariti, in general imigranti ilegali, care trag statisticile in jos.

        3. Cele mai bune universitati din lume sint americane.
        4. Aceste universitati se bazeaza pe cele mai bune scoli private din lume.
        5. Cele mai avansate companii sint in SUA.
        6. Cele mai mari salarii se platesc in SUA.
        7. Modul de viata american e modelul dupa care suspina orice adult din lumea asta.
        8. Cele mai multe premii Nobel merg catre SUA.
        9. Orice companie din lumea asta, daca nu e prezenta in SUA nu inseamna mare lucru.

        10. Visul si planurile oricarui ins talentat au in vedere SUA.
        11. Visul si planurile oricarui pomanagiu au in vedere Scandinavia.

        12. Nu traiesc in SUA si-mi pare rau ca n-am acceptat o oferta in 2001…

      • ics spune:

        nene am obosit de atita propaganda iliesciana despre socialismul cu fata umana . de ce nu te uitzi mata in germania unde fraierii din Ba di BW platesc si acuma soli degeaba producind doar hartzvieristi. aceeasi natie aceleasi obiceiuri aceleasi conditzii de start in ;45.

        sau mai bine compara coreea de nord cu aia de sud. cica socialistzii matale dupa ani de propaganda si ciorba de coaja de salcie au ajuns cu 20 cm mai scurtzi

      • C_1978 spune:

        Te-am prevenit (chiar dacă comentariul meu a fost publicat mai târziu).
        Ce scriu domnii ăștia de sus, de sușă nobil-intelectual-liberală se numește servitute voluntară sau achiesare la disrupție. Sunt găinile care doresc comerț liber cu vulpile libere într-o poiată liberă și deschisă. SUA practică protecționismul în draci, de-aia au supremația în multe domenii. Dacă n-am construit democrația aici, să lăsăm baltă proiectul și să visăm în continuare la ea, pentru că ea există, uite, în SUA! Dacă muncim hard and ethically, omenirea va arăta ca o piramidă cu baza și mijlocul lipsă și cu o mulțime de vârfuri, care mai de care mai ascuțit, mai înalt și mai strălucitor!
        Bravo, intelectuali ! (Mao nu știe ce-a pierdut!)

      • eu spune:

        E tare fain sa dai statistici fara sa prezinti toata realitatea. Norvegia ar trebui scoasa din discutie pentru ca e un fel de califat petrolier cu seici blonzi. O duce bine pe seama gazelor si petrolului din Marea Nordului, asa ca nu prea avem ce sa comparam.
        Da, au impozit progresiv, dar pentru cei cu adevarat bogati. 95% din romani, daca ai aplica grilele de impozitare din nordul europei, ar nimeri in categoria celor foarte saraci care nu platesc impozit sau platesc un impozit foarte mic. (sub 10%).
        Unde aplici tu impozit progresiv, intr-o tara in care 40% din populatie traieste oficial in saracie? II cocosezi pe aia care de bine de rau reusesc sa mai miste si reusesc sa salte peste pragul de saracie cu impozit progresiv? Cei foarte bogati nu sunt niciodata afectati de astfel de masuri pentru ca banii lor sunt intotdeauna bine ascunsi de fisc. Cei care sunt loviti de astfel de masuri sunt cei din firava clasa de mijloc.
        Vorbim de inegalitate sociala mare in Romania. Dar cine nu i-a lasat pe PSD sa o reduca? Au condus Romania practic 20 de ani din cei 27 de dupa Revolutie? Marii baroni si marile averi s-au acumulat in perioada guvernarii Nastase, cand era impozit progresiv, adica efectul sau asupra inegalitatii este zero. A propos, de Nastase, ati auzit sa fi platit impozit progresiv pe mostenirea matusii Tamara dl dublu puscarias? Ca tot venit e si ala. Intrebati pe cineva din Marea Britanie cat e taxa pe mostenire daca valoarea acesteia depaseste pragul valorii unei case obisnuite.
        In plus noi avem contriburii sociale foarte mari, care schimba datele problemei. Impozit si contributii sociale fac 45% din venit astazi. Adaugati 9% (pun numai cota redusa in calcul, care se aplica la produse de uz curent) si ajungeti ca se platesc impozite de 54% in Romania. Este deja enorm, nu mai pun accize si altele. In fapt ar trebui cam 50% din PIB sa fie in bugetele de stat. Totusi finantele raporteaza cifre sub 30%. Asta ne spune un lucru foarte important: problema in Romania nu e nivelul impozitelor, ci faptul ca este o evaziune enorma, probabil statul colecteza un pic mai mult de 50% din ceea ce ar trebui sa primeasca. Deci politicienii cu adevarat responsabili trebuie sa creasca capacitatea administrativa, sa stopeze scurgerile de bani negrii (si principalul canal este coruptia). Crescand impozitele in momentul actual nu faci decat sa „omori” pe cei care inca platesc, distrugand economia si societatea, si nu faci decat sa finantezi risipa publica.
        Eu personal sunt foarte amuzat de politicienii care raporteaza ca realizari ca au cheltuit bani. La cheltuit bani ne pricepem cu totii! Nu am vazut prea multi politicieni sa vina si sa spuna cum au economisit bani.

        • eu****** spune:

          Poate sa fie si comportamentul firmelor de vina, dar poate mai sunt si alte cauze care conduc la o colectara redusa.

          Si daca tot doresti sa colectezi impozite si taxe ar trebui sa stii cum sa vorbesti cu firmele – cu argumente- sa te intrebi si sa socotesti, daca lucrezi la stat cam ce fel de politici sa aplici astfel incat astia sa vina de buna voie si nesiliti de stat sa isi plateasca impozitele si taxele???

          Pana la urma cine nu vrea, cand intelege avantajele si dezavantajele platii la timp a obligatiilor catre stat, sa fie in regula si sa nu aiba batai de cap supliementare venite de la stat???? Dar daca functionarul public mai inchide un ochi, eventual chiar 2-3, doar ca sa nu vada una- alta si ca sa primeasca oarece pesches – atunci cine este mai vinovat de necolectarea taxelor si impozitelor???

          Si cine nu vrea sa plateasca cat mai putin si sa aiba cat mai mult???
          Dar daca stii unde se duc banii poate ca o sa fii de acord sa scoti maruntisul si sa il dai statului

          Mereu spun ca este nevoie de doua persoane pentru ca o greseala sa fie trecuta cu vederea- unul care incalca regula si altul care se face ca nu baga de seama – cine este mai vinovat???

          Legea preventiei???
          Astept sa vad cum iese reglementarea din furcile Parliamentului…

          In rest numai de bine sa auzim…

      • Cetatean spune:

        Q.E.D.

        Dan Tapalaga: “Numai un ministru al justitiei transformat intr-un sinistru politruc putea vinde drept pozitiv raportul MCV dat publicitatii miercuri de Comisia Europeana.”

        Comentariile de mai sus fac parte din aceeasi categorie cu interpretarea data de Tudorel Toader raportului MCV: “realitate alternativa” – adica rastalmacirea sau eludarea realitatii. “Realitatea paralela” a neoliberalilor face parte din aceeasi categorie explicativa cu “statul paralel” al PSD-ului. Se dovedeste (inca o data) ca statistica (adica oglinda realitatii) este cel mai mare dusman al neoliberalilor.

    • Cetatean spune:

      Tocmai am primit inca o confirmare a adecvarii la realitate a primului meu comentariu, in care spuneam (rezum aici): Romania are un coeficient de inegalitate sociala cu aproape 60% mai mare decat media europeana (pe ULTIMUL LOC in UE, in 2015), in conditiile in care are unul dintre cele mai mari procente de cetateni saraci din Uniunea Europeana (printre cei saraci regasindu-se si copii cu parinti angajati cu norma intreaga – si asta nu este populism, ci drama). In afara de o patura foarte subtire a clasei mijlocii (care in Romania este reprezentata doar de cei cu veniturile cele mai mari), dreapta nu va putea sa atraga alte voturi decat atunci cand alegatorii saraci (majoritatea populatiei) vor da un vot negativ PSD-ului (“partid” care reprezinta o amenintare pentru democratie si pentru statul de drept). Sper ca fortele de «dreapta» sa se trezeasca la realitate si sa renunte la pozitia dogmatica, IRESPONSABILA, sustinuta cu lozinci care nu au nici o legatura cu realitatea. Romania chiar are nevoie de un partid de (centru) stanga modern, autentic.

      INS: Rata saraciei a fost anul trecut (2016) de 25,3%. Avem, adica, peste 5 milioane de romani considerati saraci.

      https://tinyurl.com/ybkpwwon

      • Estimata pe baza veniturilor totale disponibile, rata saraciei relative a fost in anul 2016 de 25,3%.

      • In valori absolute, numarul saracilor corespunzator acestei rate a fost de 5.006.000 romani.

      • Peste unul din patru locuitori ai Romaniei traia intr-o gospodarie ale carei venituri erau mai mici decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

      • In perioada 2013-2016, rata saraciei … a evoluat ascendent, de la valoarea 23,0%, la 25,3% in ultimul an.

      Cea mai ridicata incidenta a saraciei e in randul celor cu varsta de sub 18 ani, peste o treime dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie(n.m. “Viitor de aur tara noastra are …”), mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor, (creterea in 2016 fata de 2013 a fost de 2,5 puncte procentuale).

      • Starea de saracie in aceasta perioada s-a mentinut la cote ridicate si la tinerii cu varste intre 18-24 ani (diferenta fata de inceputul perioadei a fost de 2,1 puncte procentuale), in 2016 ajungand sa afecteze putin sub o treime dintre ei.

      • In anul 2016, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de saracie au reprezentat 18,9% (n.m. deci aproape 1 din 5 cetateni romani care muncesc sunt saraci – adica muncesc degeaba !), cu 7,3 puncte procentuale mai putin decat in cazul persoanelor care nu au desfasurat nicio activitate economico-sociala.

      • Circa un somer din doi este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (de doua ori mai multi barbati decat femei).

      Saracia este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti (in anul 2016 a atins 30,8%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (18,3% in ultimul an).

      • Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelulratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei. Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2013-2016, cu 4,6 puncte procentuale.

      INSA:

      In anul 2016, un sfert din populatie nu a fost afectata de saracie datorita existentei transferurilor sociale). Doar pensiile (n.m. pensie minima garantata, pensie de agricultor – pe care o primesc cei acare au muncit in CAP-uri, in timpul comunismului) au facut ca 20,1% din populatie sa nu “cada” in aceasta situatie nefavorabila. Daca in anul 2016 nu s-ar fi platit pensiile si celelalte transferuri sociale, aproape JUMATATE DIN POPULATIE (49,6%) s-ar fi situat sub pragul saraciei relative si in mod evident situatia s-ar fi inrautatit in cazul persoanelor varstnice (65 de ani si peste) care, intr-o proportie de 85,3%, ar fi fost in stare de saracie relativa. Aceeasi situatie s-ar fi inregistrat si la persoanele aflate in grupa de varsta 55-64 de ani, dar intr-o proportie mai redusa, de 54,1%.

      Repet concluzia din comentariul anterior: “Realitatea paralela” a neoliberalilor face parte din aceeasi categorie explicativa cu “statul paralel” al PSD-ului. Se dovedeste (inca o data) ca statistica (adica oglinda realitatii) este cel mai mare dusman al neoliberalilor.

      P.S. Mi-e groaza sa imi imaginez care ar fi procentul romanilor care se gasesc sub pragul saraciei relative daca am aplica standardele de evaluare din tarile nordice!

      • Constantin spune:

        “Rata saraciei a fost anul trecut (2016) de 25,3%. ”

        Am repetat lucrul acesta în mai multe comentarii făcute pe această platformă. Tragedia este că situația actuală este consecința unui lung șir de guvernări de stânga, pornind de la urmașii PCR din FSN, continuând cu FDSN, PDSR, PSD, cu cariațiuni pe temă, USL. Chiar și scurtele perioade în care cei de centru-stănga (liberali, țărăniști) s-au aflat la guvernare, politicile statului nostru au fost dominate tot de ideile urmașilor PCR, care au avut un rol determinant în sabotarea din interior, ori în lucrările parlamentului, a actului de guvernare.

        Din nefericire, în Romănia NU există o formațiune de dreapta autentică (cel mai aproape s-au aflat țărăniștii – considerați de altfel istoric de centru-stâga !) . Astfel, imperios necesarele reforme au fost făcute după 1989 de partidele de stânga, bazate pe structurile fostului PCR și ale Securității. De aceea au și ieșit atât de bine! Ce stângă ne mai trebuie acum?! Una extremistă de tip România Mare, ai cărei membri se află deja în PSD (Codrin, Olguța etc.)? Deja ne ajunge cât rău a făcut și face în continuare kleptocrația pe care se sprijină partidele de stânga din patria noastră. Poate iau o pauză, pentru ca rata sărăciei să nu crească și mai mult.!

  2. Dedalus spune:

    Toate partidele politice ale Romaniei au vrut ca toti romanii sa traiasca bine. Indiferent de cat efort depun. Toate partidele politice ale Romaniei sunt partide de stanga.

    Chiar si cele care se plaseaza declarative la dreapta, daca le intrebi ce doresc, vor insira lungi liste de masuri de stanga, stanga extrema.

    Acum Romania are un electorat sufficient de numerous si de constient pentru a trimite in Parlament un partid politic de dreapta.

    Dar acel partid intarzie sa apara, iar rezultatul este absenteisumul la vot si exodul fortei antreprenoirale si a competentei profesionale spre alte state.

    ===

    “Statul bunastarii” [tuturor] este doar o amanare a dezastrului. Este absolut imposibil sa faci un stat in care tuturor sa le mearga foarte bine. Marota “redistribuirii” este cea care intretine puturoshenia majora, egoismul si dezinteresul fata de propria pregatire profeioanla si propria educatie.

    Oamenii trebuie sa aiba in fata exemplul prabusirii celor care nu depun effort si exemplul reusitei celor care depun. Ori, toate partidele politice ale Romaniei cumpara voturi cu viitorul copiilor nostril.

    Stat socialist care sa aduca bunastare nu exista. Socialismul da rezultate in primii ani, atat.

    Imnpozitarea progresiva este expresia acestei redistribuiri injuste. Ea face ca unul care lucreaza mai mult sa castige mai putin. Din ce in ce mai putin. IAr banii respective merg la cei care nu vor sa lucreze.

    Este o mare amagire sa crezi ca redistribuirea scoate oamenii din saracie. Dimpostriva, redistribuirea tintuieste oamenii in saracie si indeamna la nemunca. Dar din punct de veder politic, redistribuirea inseamna voturi, vorurile inseamna putere iar puterea inseamna bani. Bani cu care de fapt oricum nici nu ai ce face, in conditiile in caer nici maturatorii nu mai stiu sa mature si oricum nimeni nu mai vrea sa lucreze.

    CEi care sustin impozitarea porgresiva uita ca asa cum ei nu vor dori sa lucreze mai mult, nici altii nu vor dori. Si asa se vor trezi ca nu mai au restaurant (deja a devenit o problema in unele locuri sa comanzi o pizza duminica :-)), ca nu pot avea locuinte decente pentru ca nimeni nu mai stie sa le faca, Sa nu mai vorbim de avocati, medici – chiar frizeri – toti descurajati sa lucreze mai mult si sa depuna mai mult effort,

    Intro-o societate saraca nu poti fi bogat, indifferent de cat castigi.

  3. RazvanM spune:

    Impozitarea crescuta ii afecteaza in primul rand pe cei saraci si pe romanii care au probleme in a-si gasi de munca. Orice taxare suplimentara a muncii (la noi impozitul pe venit este de fapt taxare a muncii) duce la saracie si somaj. Pentru romanii care isi permit sa-si protejeze veniturile de taxare, taxarea suplimentara nu le va creste cheltuielile cu nimic.

  4. Neamtu tiganu spune:

    Un articol plin de mult prea multe confuzii.
    Ramine dator cu o întrebare cheie. De ce “afara” e impozit progresiv? Trebuie spus ca impozitul trebuie luat împreună cu deductibilitate. Ideea de baza e ca impozitul progresiv stimuleaza investițiile deoarece acestea se scad din suma de impozitare. Astfel ca cei cu venituri mari se vor gind de doua ori dacă sa-și bage banii la Monaco sau sa cumpere o fabrica.

    Pensiile se plătesc din fondul de pensii, cel puțin în principiu, nu din impozit.

    Mai sunt încă multe erori, autorul s-a înfierbântat pe linia combaterii și a uitat sa fie la obiect, l-as sfătui sa vadă Cum e “afara”.

    • Dedalus spune:

      Cine cheltuieste excesiv profitul firmei, taie sansele firmei de dezvoltare.

      Pe de alta parte, daca oricum impozitarea progresiva nu-ti permite sa-ti si cheltuiesti profitul, atunci de ce te mai chinui sa-l mai faci? Nu vad un sens in a avea un profit mai mare pe care sa fii obligat sa il reinvestesti.

      ==

      Ideea “vrem o tara ca afara” este dupa mine complet absurda. A mers poate acum vreo 20 de ani, dar astazi ar fi poate mai bine sa vedem cum sa facem sa crestem libertatea individului in Romania. Prin asta nu inteleg doar libertatea de a infiinta o sociatete comerciala (in treaca fie spus as fi curios sa stiu daca a analizat cineva cat e de dificil sa o si lichidezi…).

      Sunt multe aspecte care foremeeaza libertatea individului:
      - libertatea de a alge o scoala pentru copiii
      - libertatea de a infiinta o firma
      - libertatea de a-ti allege un medic

      samd.

      Veti spune paote ca avem aceste libertati. Din pacate, le avem numai pe hartie, nu si in realitate, pentru ca:
      - scolile nu se deosebesc intre ele -atunci in ce consta libertatea in a allege dintre 100 de mere, tioate verzi? Tot un mar verde vei avea, asta nu e alegere
      - casele de asigurari de sanatate sunt la fel, toate acopera acelasi tip de cheltuieli, medicii sunt si ei la fel, impoizibil de ales altfel decat prin “barfa din sala de asteptare”
      - frma ti-o infiintezi , dar birocratia este atat de mare si mpredictibilitata atat de mare incat multi prefer sa plece din tara decat sa incerece asa ceva- si nu-I condemn.

      ===

      In conditiile unei societati in care concurenta este minima, sau mai bine spus- spiritual competeitiv este absent, in conditiile in care libertatatea individului de a allege este considerate un moft , impozitarea progresiva , pe principiul “o tara ca afara” devine echivalentul gazului pe foc.

      Stiu ca suna frumos sa dai legi prin care sa declari ca esti mai bogat. Dar sunt numai vorbe, iar apelul la statele occidentale nu e unul ca in tribuna la fotbal. Ca sa castigi un meci, trebuie sa fii pe teren, Ca sa te dezvolti trebuie sa accepti ca unii cetateni – cei care nu vor sa depuna un effort- trebuie sa ramana saraci.

      • Neamtu tiganu spune:

        Mă limitez la tema impozitare progresiva. Repet: atunci cind un profit mare e impozitat cu 45%, de ex., atunci firma se gindeste dacă nu ar fi mai bine sa reinvesteasca o parte din el în tehnologii noi, expansiuni, produse noi si-n felul ăsta economisește impozit, ajunge sa plateasca doar 16, si-și asigura viitorul.
        Cind e impozit fix, 16 indiferent de mărime, motivația de reinvestire e mai mica.
        Ex la un profit de un milion plătești 16% adică 160000, dacă ar fi progresiv ai plăti 450000, dacă în schimb reinvestesti sa zicem 500000 plătești un impozit de doar 500000×0,16 adică doar 80000., iar firma e mai valoroasa prin reinvestie.

        • Dedalus spune:

          Si gandirea inversa este valabila, anume: oricum reinvesc o parte din profit, altfel firma nu face fata concurentei. Iar daca reinvestesc, acea suma nu este una de consum, nu se constituie intr-un venit si prin urmare nu se impoziteaza. Sau, altfel spus, progresiv sau nu, oricum nu ar trebui impozitata.

          Decizia reinvestirii profitului nu tine seama doar de factorul fiscal, el oricum este acelasi pentru toti. Sau, altfel spus, daca toate firmele reinvestesc, trebuie sa o fac si eu ca sa fac fata concurentei. Indiferent cu cat si cum se impoziteaza profitul reinvestit.

          In contextul impozitului pe venit global, impozitarea si deductibilitatea merg asa cum ati spus mana in mana. Dar in acel caz nu avem de-a face cu o investitie in sens economic, ci mai curand cu cheltuieli de capital.

          ====

          Din cate am vazut, majoritatea sustinatorilor impozitului progresiv au drept argument “justetea sociala” (sau cum vreti sa ii spuneti), altfel spus: cine castiga mai mult trebuie sa plateasca impozit mai mult pentru a redistribui venitul presupus excesiv.

          Dupa mine, aceasta abordare neaga de fapt rolul acumularii, economic si social. Sa ne imaginam ca nu ar exista decat firme mici. Cum s-ar asigura atunci cheltuielile pentru cercetare avansata? Ar fi putut “Sorel si fiul”, cu un capital de cateva mii de dolari sa inventeze telefonul mobil?

          Pe scurt, impozitul progresiv neaga esenta capitalismului. Evident, in SUA exista un curent puternic impotriva acestuia…

          ===

          Eu am vrut sa subliniez si faptul ca politica fiscala trebuie sa tina seama de mediul economic al tarii respective, este greu de imaginat o politica fiscala eficienta daca e copiata dintr-un alt stat .

          • eu****** spune:

            Cum romanica este cam ramasa in urma si are reale dificultati cu calculele si cu urmarirea impozitelor si taxelor atunci mai bine baga o taxa unica si asta este…

            Si ar mai rebui inteles si ceea ce nu functioneaza la nivel de firma si de unde vin problemele…
            Prietenii stiu de ce.

            cat despre firmele cu capital de stat create la nivelul administratiei locale – sa te tii cu ce noi datorii vor veni ele in 2018… Numai prostii fac politicienii astia din romanica.

            dar sa gandim pozitiv – scapam noi de ei sau ei de noi? aceasta este dilema mea!

  5. sile spune:

    “pentru ce această intenție? Cui servește ea?”

    Putine lucruri dau mai bine la electoratul PSD decat lovitul in burgheji.

  6. silicon_v spune:

    Cred ca multe lume se gandeste prea mult la principii, cand e vorba de impozitarea progresiva. “Nu e correct ca aia bogati sa cotizeze la fel ca saracii”. Zau?

    Daca stam si cugetam un pic, o sa constatam ca:

    1. Masura asta se va aplica (asa cum s-a intamplat INTOTDEAUNA) asupra palmasilor care muncesc. Poate multi au uitat, dar chiar in “epoca de aur” a PSD-ului si a impozitarii progresive, dividendele NU au intrat in calculul venitului global. Erau chinuiti tot aia cu mai multe slujbe, cu mai multe surse de venituri.

    2. Obsesia asta ca impozitul pe venit e mic ne face sa nu vedem ca impozitarea muncii e la cota al naibii de mari, din cauza contributiilor la pensii si sanatate. Deja munca e impozitata cam cu 43%, Da, din cheltuiala salariala statul ia 43%, aproape ca nu conteaza cat e salariul (la valori mici si daca ai multi copii in intretinere poti scadea un pic). Suntem intre primii in UE

    De fapt, daca se trece la impozitarea progresiva cei jupuiti or sa fie aia cu 2-5 salarii medii pe economie. Astia sunt “bogatasii” natiei, aia care castiga intre 1000 si 2500 de euro.

    “Bogatasii” astia vor da clar mult peste jumatate din banii castigati bugetului (daca adunam impozitarea pe munca, impozitele pe proprietate si impozitele pe consum).

    Adica unii or sa dea statului 55%-60% din ce castiga, asta ca sa reusim mareata performanta de a duce incasarile bugetare de la 31% din PIB la 33% sau cam pe acolo.

    Mai, frate, dreptate e asta? E exact ca in vorba aia, in calul care trage, in ala dai cu biciul. Rezultatele or sa fie indoielnice si or sa duca doar la presiuni suplimentare asupra firavei clase de mijloc. Zic indoielnice, ca poate moare calul intre timp. Sau emigreaza.

    Ca sa rezum: impozitarea muncii si TVA-ul sunt deja la valor mari, mai ales pentru o tara care trebuie sa aiba ritmuri mari de crestere, pentru a recupera decalajele. E o mare greseala sa mai cresti aici. Doar o sa revenim la complicatul sistem de impozitare globala, care o sa dea minunatul nostrum ANAF peste cap.

    Sa se uite cineva in alte parti, acolo unde conteaza: marea evaziune fiscala (dar si aia mica!), portite de a evita impozitarea, neimpartirea corecta a sarcinii fiscale, marile companii de stat care fac datorii uriase la buget, care se sterg periodic si tot asa. Si impozitele crescute pe proprietate, daca tot vrem sa ne dam socialisti

    Ia sa se uite cineva ce schimbari de cod fiscal au fost date de PSD in privinta profesiilor liberale, a avocatilor, a celor platiti pe drepturi de autor. Sa ne punem bine cu avocatii si ziaristii, nu? Asa vrem sa crestem gradul de colectare? Pasuim avocatii de la a plati contributii sociale?

    Si sa se uite naibii cineva la Bulgaria cum poate colecta atat, cu cote mai mici la impozitul pe venit/profit decat in Romania,

    • Neamtu tiganu spune:

      Inteleg teama ta dar impozitare progresiva nu-nseamna automat, creșterea impozitului, depinde f mult de Cum arata curba progresiei. Cel care are trei servicii și ciștiga bani mulți, își poate investi o parte din bani în imobilii de închiriat și plătește f puțin impozit.
      Im calculul venitului intra absolut toate venitirile incl dividende.

    • un oarecare spune:

      Pai ce, “palmasii” pot face “optimizare fiscala”? :)

      • Daria spune:

        Poate sunt eu mai blonda, dar cota unica este deja impozit progresiv, pentru ca nu toata lumea plateste la fel. Adica una e sa platesti 16% din, sa zicem, 500 de euro (80 euro), altceva e sa platesti 16% din 3.000 de euro (480 euro) si cu totul altceva sa platesti aceiasi 16% din 10.000 de euro (1.600 de euro). E progresiv, oricum ai da-o, atata vreme cat e procentaj. Cei cu venituri mari au contribuit intotdeauna mai mult. Si nu e ca si cum beneficiaza de servicii mai bune de la stat, ca suntem toti in acelasi rahat. Iar in secunda in care adaugi si celelalte contributii, care sunt toate procentuale, rezulta ca “bogatii” (adica amaratii din firava clasa de mijloc, pentru ca bogatii adevarati si-au trimis banii prin Panama si alte offshore-uri) platesc infinit mai mult in termeni reali decat cei cu venituri mici. Repet, pentru aceleasi servicii cvasi-inexistente. Nu mai vorbesc de faptul ca, avand o putere de cumparare mai mare, arunca mai multi bani in consum, ala pe care se bazeaza guvernul cand zice ca avem crestere economica.

  7. manuel spune:

    Pai primul pas a fost facut: taxele au ajuns la 45% pt toata lumea cu trecerea contributiilor. Pasul doi, urmeaza diferentierea.. sa vedem cum. Probabil vor scadea contributiile pt anumite categorii

  8. man of war spune:

    socialistii nu dau rezultate niciodata (asa cum spunea mai sus, din neatentie, @ Dedalus) . isi fidelizeaza castele administrativ / bugetare (ciomagarii care le asigura spatele, justitiarii care i tin departe de puscarii, legiuitorii care le fac pe plac, perceptorii care string birurile etc. ) cu privilegii si lefuri grase, si arunca generos firimituri in stinga si n dreapta asigurindu si masa votanta. scamatoria functioneaza o vreme. cei productivi sint supra taxati si impozitati. cind astia sint decimati se apeleaza la imprumuturi si tiparnite de hirtii fara valoare. bineinteles intervine inflatia care ti va extrage ce ai muncit si acumulat cinstit, dar nu asta i modalitate de ati baga mina n buzunar perfect “legal” ? doar n o sa ti dea cu ciomagu n cap sa ti fure agoniseala !

  9. Roland spune:

    Nu am inteles daca problema este :
    1) daca avem nevoie de bani ?
    2) daca avem nevoie de investitii ?
    3) cum, pe ce si de cine sunt cheltuiti banii ?
    4) daca avem nevoie de bani, daca mai sunt si alte modalitati de colectare de bani la buget?
    O intrebare (pt. mine, retorica), pt. M. Fin. – care insa, il ajuta pe autor): exista un program prin care incasati banii, stie M. Fin unde se duc (aia de la TVA, la …, aia din impozit pe profit, … la , aia de la avocati 60 % la MJust, … etc. ? Intr-o expertiza fiscala pe rolul uunui Trib, s-a constatat ca M Fin nu are program pt asa ceva . MAI RAU ERA CA NICI NU AVEA GESTIUNEA sursei si naturii incasarii (firma de IT, era scoasa datoare cu acciza pe alcool – da, da ati citit bine, produse petroliere? si turism …) . Cand am ajuns sa facem expertiza, se tavaleau pe jos de ras juristul M Fin, expertul, … si niste chibiti din M Fin .

    PS Nu stiu de ce, da’ parca miroase a valcov, ori teodorovitch (ori, amandoi). Pe ce ma bazez?
    Propunerea legislativa inregistrata la Senat : L 281/2017
    Printre initiatori, distinsul dn. TEODOROVICI ORLANDO …
    Termenul de adoptare TACITA, 45 zille de la … si se implineste la …
    LEGE privind exonerarea personalului(,) platit din fonduri publice(,) de la plata unor sume reprezentand venituri de natura salariala .
    In expunerea de motive, Orlando T., ce semneaza in numele initiatorilor, nu scrie vreo suma, arata un anumit procent si face vorbire despre decizia CCR 11/2012/1/2015,cu indeplinire pana la 21.05 2016, masurile fiind executorii incepand cu 1.05.2015.
    Impactul financiar estima (tineti-va bine!) ~500.000.000 lei (cu accesorii), bani pe care va trebui sa ii puneti (daca nu cumva i-ati pus deja) la “bujetul” bietei tarisoare, deoarece au fost platiti “din greseala” niste bujetari (a cata oara ?)

  10. Constantin spune:

    “…este nevoie ca statul să aloce mai mulți bani, adică să opereze o mai amplă redistribuție de avuție – ceea ce se poate realiza prin impozitarea progresivă a veniturilor”

    Felul în care se face redistribuirea nu este atât de mult dependent de modul în care este realizată colectarea veniturilor bugetare, căt mai ales de volumul lor. Acesta este motivul principal pentru care guvernările de stânga succesive din România (se întâmplă și-n alte zări) atunci când au avut nevoie de mai mulți bani la Buget au preferat să crească fiscalitatea în loc să crească eficiență colectării.

    Impozitarea progresivă are un singur mare neajuns. Dar maaaare de tot! Anume, descurajează munca. Cu cât o firmă, ori un muncitor, ori un investitor șamd. este mai eficient, depune un efort mai mare și obține o recompensă pe măsura efortului său, el plătește mai mult pentru asta. Tendința naturală este să reducă efortul la nivelul optimizării fiscale. Or, pentru o economie în dezvoltare, pentru că în UE România așa este (a se vedea politicile de convergență), o astfel de politică este REEEA de tot! Cu totul și cu totul descurajantă pentru munca aducătoare de bunăstare și progres! Cu mult mai eficient economic ar fi un sistem de deduceri pentru cei cu venituri modeste.

  11. Constantin spune:

    @Cetatean_ Efortul dumneavoastră de a căuta datele statistice este apreciabil. Dacă ați dorit să demonstrați că este mai bine să fii sănătos și bogat decât sărac și bolnav, pe mine, unul, m-ați convins. Altfel, cred că ați amestecat puțin lucrurile.

    Ați selectat câțiva indicatori ai dezvoltării și în funcție de ei ați prezentat clasamente cu statele cel mai bine plasate și România. Așadar, dacă ați încercat să argumentați că statele dezvoltate, cu economii competitive, cu o productivitate a muncii ridicată și niveluri înalte ale PIB per capita etc., pot redistribui sume mai mari, cred că ați reușit. Doar că eu nu cred că se îndoiau mulți de asta. :)

    Dacă, însă, ați încercat să argumentați că statele cele mai dezvoltate, cu cel mai înalt nivel de trai etc. sunt monarhii (Norvegia, Suedia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, în exemplele pe care le-ați oferit), nu cred că ați reușit, pentru că SUA, de pildă, este republică. Dar opinia dumeavoastră este de reținut. Acum sper să nu spună cineva că monarhiile sunt de regulă socialiste, pentru că numele Cambogiei nu l-am zărit prin clasamentele pe care le-ați prezentat.

    În fine, dacă cineva caută o relație de cauzalitate, este recomandabil să nu încurce cauza cu efectul. Adică, nu cumva, în loc să observe că economiile performante pot redistribui o parte mai mare din rezultatele muncii cetățenilor, să creadă invers, anume că cu cât partea redistribuită e mai mare, cu atât statul respectiv va ajunge mai repede la bogăție, dezvoltare și progres. :)

    Investițiile în educație, inovație și tehnologie, privite ca vector al dezvoltării, reprezintă un alt subiect și după opinia mea el merită tratat cu seriozitate, nu într-o discuție contradictorie stânga vs dreapta.

  12. Stefan spune:

    Ideea impozitarii progresive vine de la PSD-istii din BNR: Liviu Voinea si Florin Georgescu. Pe ei i doare in pix ca se pun impozite de 99%, ca isi maresc salariile la Banca Nationala cat vor si castiga tot mai mult.

    De ce vor socialistii impozit progresiv? Ca sa aiba de unde sa fure mai mult.

    In mod normal ar trebui sa platim (impozite) pentru ceea ce primim la schimb. De ce sa platesc impozite mai mari daca nu primesc nimic in plus/mai bun. De ce sa stau 12 ore pe zi inchis intr-un birou sa muncesc si sa platesc tot ce castig impozite. Si in timp ce eu muncesc asistatii social se plimba gratis prin oras cu autobuzele platite de mine, folosesc strazile, trotuarele, parcurile platite de mine, au caldura subventionata platita de mine. De ce? Eu nu folosesc la fel de mult ca ei strazile, trotuarele, parcurile, autobuzele, ca nu am timp. Ei le folosesc de 20 de ori mai mult ca mine, pe banii mei.

    Asta e impozitarea progresiva. Furtul de la cei care muncesc si aruncatul banilor catre cei care petrec.

    Statul roman ar trebui sa fie preocupat sa creasca educatia cetatenilor, sa ii pregateasca pentru joburi cu valoare adaugata mai mare, si atunci sa vedeti cum vin investitorii, ca in Singapore. Aia e solutia, educatia, nu furtul.

    • Constantin spune:

      Ce legătură are BNR cu programul de guvernare Dragnea-Vâlcov? Vreți să spuneți că guvernele PSD-ALSE au ținut cont de vreo opinie exprimată de reprezentanții BNR? De care? Dimpotrivă, au cerut Băncii Centrale să acționeze în sprijinul lor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Glavan


Bogdan Glavan

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane (... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)